Page 86 - Drumul_socialismului_1987_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

O M A G I U P A T R I E I
i
i Velei
i Lumina Stindarde
•
13.00 Tei.'-
* Ascult adîncurile cum sună 13,05 I.a -.ir
* a istorie Peste ieri şi peste azi mină (
I şi devenire Cresc pădurile dc brazi 11,15 Săplămi
® cotidiana clipă 19.00 Telejuri
I în rotire Şi din tot cc ne-a fost jar, 19.20 Teleenc
• deasupra fiecărei inimi Creşte trunchiul de stejar. (color)
I care bate o izbîndă mai mult Peste azi şi peste nuinc, 19,50 Lumea
ţ sfarm un bulgăr de (color)
I cărbune Tot stindardele de pîine, 20.20 Film ar
mărturia teribilului chin al S . în mîna cu arome de sudoare „Omul
Îndoiala creatoare celui aflat noapte de noap­ şi simt foşnind Tot cu astre pe sub glie 22.20 Tclejuri
te în încleştarea dintre * frunza arsă a verii dc demult Ori cu scrierea pe-o io
I facere şi îndoială. El a * cînd Ei cu viitorul într-o limbă ce ne vine
Scriam săptăminile tre­ ea începe cu un instru­ mărturisit-o în scris, era • făcut-au Icgămînt
I cute despic împrejurările ment de percuţie şi un su­ pentru el un mijloc de • spre viitorul ţării Nu din creionări străine.
I cînd opera de artă a avut nător şi, intr-un irezistibil defulare, dar mulţi artişti, • deplinei ei izbînzi Oi din templul unui neam.
adăugindu-şi
crescendo,
de
întimpinai
la
apariţie
I în cercuri mari se Iasă
t neîncrederea, lipsa de în­ mereu alte instrumente, din mîndrie sau din pu­ « lumina sub pămînt. dioprogramu
UUCUKL.Ş!
doare, trec sub tăcere a-
l ţelegere sau adversitatea sfirşeşte într-o apoteotică ceastă fatalitate a îndo­ , ADRIAN POPA NUJA CRĂCIUN * Buletin do i
zllo
ordinea
I contemporanilor. Dar sînt explozie în ,,tutti", cu toa­ ielii. Ea-i însoţeşte însă •------ --------------- • — • — •-----------• — • — tură; 7,00.
situaţii - nicidecum Puţine tă orchestra adică. Este pe toţi, de cind ajung la 7,30 Azi, în
I - cînd creaţia se află în singurul caz pe care-l cu­ conştiinţa de sine, pînă in pondonte di
pre
I lata neîncrederii sau a în­ nosc, cînd mono-tonia, în clipa plecării celei de ob­ L a u r e a ţ i i n o ş t r i Revista melo
rierul
doielii propriului creator, sens etimologic, devine se- şte. Numai semidocţii, ca­
* ea fiind totuşi o operă de botinii şi panglicarii tră­ lui, a ţării. în regia lui şi în muzică o aripă dc Ilulctin di
- L e & L w v x \
ra
Audienţa
t valoare, dacă nu chiar o iesc fericiţi, cu convinge­ Cîntceul şi poezia au Eugen Evu, pe versurile zbor — un ansamblu comoara fol
capodoperă. E cazul rea pe care nimic nu le-o fost şi ră'inîn temei de ltcvisla li
\ printre atîtea altele care poate zdruncina, că orice gînd şi de suflet al omu­ sale şi ale fratelui său, care a urcat treptele per­ 11,00 Ilulctin
l ar putea fi evocate - ce­ secreţie a talentului lor e lui. Iar cînd cîntecul şi poetui Ioan Evu — grupul fecţiunii artistice, valorile Din ţările s
ci
Medalion
s Mi l-am amintit tocmai pe ducătoare. Dar iată că ar­ o capodoperă. Adevăratul poezia poartă întrînsele ce se ascultă cu sufletul. resul local la cel naţio­ Mătlneanu ;
sale trecînd de la inte­
scrie
„Canon"
muzică
o
lebrului BOLERO de Ravel.
carafele valorii artei, for­
de ştiri; 12,
\ acesta pentru că, nu de tistul de mare talent şi artist insă, fie că o măr­ ţa lor de penetraţie, de Poate forţa reală a aces­ nal. Ei scriu muzică şi rea scenă .
turiseşte, fie că nu, poartă
interpretează
(voce
şi
De la J iu
o
mult, s-a împlinit o jumă­ cultură, delicatul, rafina­ comunicare emoţională, tei formaţii artistice pro­
\ tate de veac de la moar­ tul Maurice Ravel era con­ mereu cu sine îndoiala ca nu cunoaşte limită. For­ vine din sudura organică la instrumente), secon- nai ; is.00 -
radio-tv.;
\ tea compozitorului. El a vins că BOLERO-ul său pe o nevăzută cocoaşă. maţia de spectacol de a entuziasmului cu va­ dî-nd impresionant recita­ de preţul ii
loan
Mermezan,
:
torii
loarea, a energiei proas­
Paradoxal în aparenţă, a-
cu
poezie
şi
I compus BOLERO-ul în nu poate supravieţui in­ devăratul artist are con­ muzică originale a Case' pete cu necontenita ne­ interpret de mare sensi­ Dialoguri o
creaţii
Radiojurnal
1929, la sugestia Idei Ru­ dependent, ca piesă con­ bilitate, cu largi dispo­ nia, peisaj i
şi
\ binstein, una dintre mari­ certantă. Şi asta cînd, încă ştiinţa sale chiar orgoliul de cultură Hunedoara voie de înnoire. Mircca nibilităţi în arta drama­ temporan ;
forţei
creatoare,
dar
\ le balerine ruse ale epo­ de la început, s-a dovedit se îndoieşte de fiecare creează, cu fiecare prezen­ Golan, împătimit al mu­ tică, Petru Sandul, pen­ de *-"tă;
ţă scenică, o stare emo­
a fi ceea ce in literatură
cii, Dar a făcut-o cu con- zicii, cunoaşte secretul <le . ; li
\ se cheamă un BEST-SELLER, nouă plăsmuire a sa. Ceea ţională care înalţă su­ „Canon“-ului: munca, tru care scena înseam­ adrv.,.i dv.
vingereq că nu elaborează nă şansa de a se simţi serii ; • Sî
\ decît uri. pretext coregra­ cintindu-se în toate marile ce, în felul său, spunea şi fletul. Momentul de res­ Ordeanu Graţian, ou om, Gini Maxim, Sorina tlcă internă
pect faţă de creaţia de
versul
Labiş
în
sa
componistică,
fantezia
acela
cu
\ fic care trebuie completat şi micile să li de concerte alură de butadă: „MĂ ÎN­ calitate, oferit în recenta e mereu sufletul forma­ Moruţan, Zoica Stan — nală • Mu
lumii,
ale
fiind
(ii,
înregistrat
muzică
prin mişcare, scenografie reale promisiuni în ur­
\ şi lumină. Aşa şi trebuia pe milioane de discuri... DOIESC DAR NU MA-N- evoluţie din etapa re­ ţiei, Florin Chete, deose­ cuşul spre valoare. jurnal ; 21,i
dv. ;
22,00
\ să fie, căci BOLERO este Ravel a fost un mare DOI...“. Oricum, îndoiala publicană a Festivalului bit de sensibil şi munci­ Formaţia multilaureată 22,10 Sport
României"
„Cîntarca
a
o mică .melodie plină de artist care a avut modes­ rămîne pentru artist un tor, Ladislau Iacob, de muzicale d
\ tia de a ignora adevărul rău de neocolit dar un impresionat profund şi — care aşteaptă în a- laritate;
poezie, inspirată de melo­ juriul. „O formaţie de un profesionalism şi o ceastă vară noi lauri — poetic- ' 23,
\ sul iberic şi repetată apoi că talentul său transformă rău necesar, care-i stimu­ excepţie, de mare presti­ exigenţă a interpretării îşi exprimă prin vers şi dans ; a;J,55
totul în valoare. Cazul său
lează exigenţa faţă de sine
\ fără nici o variaţie. Ceea este curios şi reprezintă o .însuşi şi fără de care ca giu 1" Aprecierea juriu­ exemplare, Ştefan Tamaş cînt convingerile, crezul dc ştiri.
ce dă acestei piese viaţă, integrat cu uşurinţă în cc definesc climatul sti­
\ Situaţie oarecum extremă, podoperele ar fi probabil lui etapei republicane re­
încărcînd-o de sugestii şi dar nu e nicidecum un mult mai rare. confirmă statutul pe care grupul artistic, formea­ mulator al culturii noas­
\ ză, împreună cu Ioan tre noi.
de o extraordinară ten­ caz singular. Reamintili-vă această formaţie multi-
\ siune, este orchestraţia : IURNAL-ul lui Rebreanu, RADU CIOBANU laureată l-a cîştigat în Evu — a cărui pasiune
viaţa spirituală a judeţu­ pentru poezie îşi găseşte LUCIA LICIU
DEVA :
lor (Patrii
Viml muzical „Ordinea cuvintelor“ bastre
(Arta) ;
Domnlşoar;
<1 e v ea u Avatarurile lui odată si o dată dern — a -
(Modern
şi cei 40 i
riile I-ll (
In stagiunea 193(3—1937 Inconsecvenţele în orto- dată" : odată cu venirea mandra (i
încheiată recent, organiza- grafierea unor cuvinte, pro­ scrii, odată cu începutul ŞANI: Adl
orii activităţilor politico- movată de îndreptarele anului şcolar. I-II (Pariu
H
■ducative şi culloral-ar- ortografice, ortoepice şi de Ediţiile vechi ale în­ r _ -
'isliec din judeţul I-Iune- punctuaţie, par să îndrep­ dreptarului propuneau or­ (Lut.ieh) ;
ioara au reuşit să creeze, tăţească exasperantul ton tografierea o dată cu, o Punct... şi
(Cultural)
n municipiul Deva, un al lui Ion Creangă cu dată cc. Prin ccn
profitabil climat muzical. care, în Amintiri, se ros­ (Lucea făru
No referim în primul rînd tea despre gramatică. Ab­ Ediţia a IlI-a (1971) re­ Ocbi de
comandă formele odată cc,
a cultivarea hunului gust senţa unor gramatici nor­ odată cu, prescriere ad­ ANINOASi
lor (Muuc
irtistic.; prin- spectacole şi mative şi a unor manuale CÂNI: To:
ecitalun susţinute de an- ferite de scolastică aug­ misă şi de Al. Graur în — seria a
mribluri şi instrumentişti mentează gîndul "'scriitoru­ Micul tratat dc ortografic, nire în A
ie notorietate internaţio- lui. apărut în 1974. zat); BOA
zele sus -
lală : corul „Madrigal", Iată două exemple care „Dc vreme ce aici înţe­ „Intîlnire
lirijat de Marin Constan- fac încă obiect de nedu­ lesul elementelor compo­ (Steaua ro
in, ansamblul de balet Grupul coral ile voci ega !e al T.A.G.C.M. Deva (dirijor Nicolao icobescu) a avut merire pentru mulţi vor­ nente nu mai apare, tre­ Mihail cili
•lasicşi contemporan „Fan­ o frumoasă cvoluţio în etapa republicană a festivalului muncii şl croaţiei. bitori : odată şi o dată. buie scris nedespărţit şi tria); Liet
GEOAG1U-
tasio", condus de Oleg atunci cînd urmează cu — seriile
Danovsky, violonistul Şte­ trîncea. dirijorul corului dirijează grupul coral al O dată este compus din sau cc". cultură);
fan Ruha, micuţul şi ex­ Dirijorul C.S.V. Calau, .are gesturi tineretului de la I.U.M. numeralul o şi substanti­ Ediţia a IV-a a îndrep­ pinzclc si
cepţionalul violonist Ale­ strînse, extrem de măsura­ Petroşani. Formaţia i-a vul dată (.plural daţi), la tarului (1933, cu un supra- „Secretul
eia); BRA
xandru Tomescu. Ne refe­ te, ce oferă uneori impre­ acceptat maniera dc di­ origine forma feminină a tiraj recent apărut), pro­ Buiiitt; (
rim apoi la participarea Urmărind evoluţia unei sia de crispare. Corpul său rijat şi rezultatele pe care participiului trecut al pune însă ortografierea, în tui iul Bi
cultură):
unui important număr de formaţii muzicale te laşi este încordat la maximum, le obţine sînt excelente. verbului a da : a mai ve­ cazul de faţă, tot în ac­ torcle BU'
formaţii şi interpreţi din nu o dată cucerit de omul devine un pumn de nervi. Dirijorii hunedoreni de nit o dată. Scrierea lui cepţia primelor ediţii : o rcştil); IL)
mina); G
centre culturale (Bucu­ care, cu mişcări' deli-cate Faţa i se luminează muzică populară se împart cu elementele componente Ţepeş — i
reşti, Cluj-Napoca, Timi­ sau ferme, strînse ori am­ doar după co a ieşit din în două categorii : unii separate este corectă pen­ dată cc, o dată cu, ci­ uerui).
şoara, Constanţa, Braşov, ple, conduce colectivul de care sînt deopotrivă şi in­ tru că exprimă o idee de tind, în această ortografie,
Sibiu, Graiova), caro ne-au interpreţi — cor, orchestră terpreţi, alţii care se re­ posibilă repetiţie: o dată, din Mihail Sadoveanu,
permis schiţarea imaginii etc — prin labirintul atît Impresii din sala zumă doar la actul diri­ dc două ori. Dureri înăbuşite, Editura
muzicalo a unei mari părţi de complicat al unei .piese, de spectacol jatului. Din prima cate­ Odată, cu cele două „Minerva", 1904:
din ţară. Alături dc aces­ al unui întreg repertoriu. gorie fac parte taragotistul elemente aglutinate înseam­ „Săniile porniră iar în­
tea,' Tebitaiurile susţinute -Etapa republicană-a Fes­ Pera Bulz de la aprecia­ nă „odinioară" (a fost cet. Frigul creştea o dată
de corurile- şi instrumen­ tivalului naţional .„Cinta­ ! sala de spectacol. Evolu­ tul taraf din Vata de Jos, odată ca niciodată), ceea cu lumina". Pentru i
tiştii judeţului nostru au rca României" a. adus în ţiile celor două formaţii violonistul Voicu Stăncscu, ce presupune scrierea sa Inconsecvenţa este nu ii în ge:
şl se va î
precizat - justa valoare a prim-plan cîţiva dirijori dirijate de ei au fost insă de la orchestra C.S.IL, astfel. numai vădită, ci şi supă­ va ii tei:
hunedoreni, unii dintre ei unanim apreciate. violonistul Tudorieă Mun- Local vor
resurselor . hunedprene, tcanu, dirijorul orchestrei Acad. Al. Graur propu­ rător de derutantă. Ceea caracter d
'tare, spre, ,, mulţumirea cu o experienţă îndelunga­ Există dirijori cu un di­ nea, ca sprijin didactic în ce probează că nu numai ţite de de
tă. ' Nu poţi să nu rămîi
noastră, ş-au vădit a fi de namism al mişcării extrem Casei de cultură Orăştie distingere, intercalarea al­ o dată a fost odată 1 ce şi izol
de
competitivitate naţională. impresionat profesorului căldura de pregnant. Ea profeso­ s.a. Calităţile profesionale tui cuvînt între cele două Izolat, cai
în 24 de
gestului
Ma­
Un alt plan, dar ţinînd rul Gheorghe Duţieă, diri­ ale unor. astfel de ejameni Cum vi se pare — în 15 1/mp.
tot de grija organizatorilor rin Dîivă, dirijorul coru­ jorul corului de cameră al sînt certe. Ceea ce fac el componente, fapt posibil acest ultim gînd — orto­ moderat,
faţă de calitatea actului lui c. S. Hunedoara. Mîini- Şcolii generale n.r. 4 Hu­ nu e la îndemâna oricui. doar în cazul dintîi: o grafierea în acest superb de scurtă
Izolat voi
sonor, a fost .constanta le, faţa lui roagă inter­ nedoara, acest lucru e fi­ Profesorul Vasiîe Molodeţ singură dată. vers al lui Ştefan Aug. de vijelie
punere.ia dispoziţie a sălii preţii : „Urmăriţi-mă atent resc. Interpreţii săi sînt pregăteşte de mai mulţi în a fost odată ca nici­ din vest.
festive-din Palatul culturii, şi astfel n-o să greşiţi la copii din clasele II—IV, iar ani atît taraful, cît şi an­ Doinaş din Anotimpul dis- minime v
şi 22 grad
cu acustica sa foarte bună intrări, în conturarea şi piesele şi maniera de inter- samblul de diverse instru­ odată, evident, inserţia crct (1975): — „Curgeţi voi, xllnc intri
transmiterea ideii si senti­ ; pretarc sînt moderne. Par­ mente populare ale Casei este imposibilă. (O situaţie
Atenţia şi sprijinul de mentului frazei muzicale. ticiparea copiilor la cerin­ de cultură Brad. Ultima nori, o dată cu soa­ La mut
care s-a bucurat arta su­ ; Nu mă obligaţi să fac e- ţele dirijorului e totală. formaţie este o realizare similară şi în cuvintele rele !" — ? ii instabil
netelor în. ultimul'an,' ne . forturi în pluş. Uzura mea Ei simt plăcerea nemăsu- aparte a sa care solicită altădată „odinioară", spre O singură dată sau deo­ porar no
ploi cu c;
fac s'ă ’ aşteptăm, cu în­ ' nervoasă are şi ea o li­ -rată de a ciuta. Şi pe dea­ un înalt profesionalism, deosebire de altă dată dată ? să, însoţi
crederea unor deosebite mită. Sînt. om ca şi voi. supra îl iubesc foarte mult, cunoştinţe de orchestraţie, „în alte împrejurări"). cări electr
reabză/îj viitoarea stagiu­ O să obosesc mai repede îi sînt ataşaţi. Unul dintre armonie. Sînt calităţi de Din fericire, norii şi slficări di
ne. ■ ~ • ~ de cit ar trebui". Spre dirijorii care „dansează" care trebuie să dea dova­ Dificultăţile apar în ca­ soarele nu au o dată. temporare
oră.
ANA FODOR. deosebire de Marin Dîrvă. in scenă este profesorul dă toti dirijorii. zul în care odată are
muzicolog profesorul Victorin Bă- Horaţiu Alexandrescu. El MINEL BODEA sensul „împreună, deo­ EUGEN BURZA