Page 85 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 85
xpgs Încheierea vizitei oficiale de prietenie,
în ţara noastră, a delegaţiei U.C.I.,
condusă de tovarăşul Boşko Krunici,
S O C I A L I S M U L preşedintele Prezidiului C.C. al U.C.I. s-a
Vinari
după-amiază
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
de
efectuată
1
prietenie
în
OREAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. In staţiunea Neptun s-au rii dintre Partidul Comu încheiat vizita oficială ţa-
încheiat, vineri după-amia- nist Român şi Uniunea Co ra noastră, la invitaţia
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ză, convorbirile oficiale muniştilor clin Iugoslavia, t o v a r ă ş u l u i Nicolae
între tovarăşul Nicolae dintre Republica Socialistă Ceauşescu, secretar gene
Ceauşescu, secretar gene România şi Republica So ral al Partidului Comunist
ral al Partidului Comunist cialistă Federativă Iugosla Român, preşedintele Repu
Anul XXXIX, nr. 9 233 SiMBĂTĂ, 25 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani Român, preşedintele Repu via, întărirea continuă a blicii Socialiste România,
blicii Socialiste România, prieteniei dintre popoarele de delegaţia Uniunii Co
şi tovarăşul Boşko Krunici, noastre vecine şi prietene. muniştilor din Iugoslavia,
preşedintele Prezidiului T o v a r ă ş i i Nicolae condusă de tovarăşul Boş
Comitetului Central al U- Ceauşescu şi Bo.şco Kru ko Krunici, preşedintele
niunii Comuniştilor din nici au convenit să conti Prezidiului Comitetului
Iugoslavia. nue dialogul româno-iugo- Central al Uniunii Comu
T o v a r ă ş i i Nicolae slav la nivel înalt, care niştilor din Iugoslavia.
Puternică mobilizare la seceriş, Ceauşescu şi Boşlco Krunici s-a dovedit a avea o im Ceremonia plecării oas
satisfacţia
manifestat
şi-au
portanţă hotărîtoare în am peţilor iugoslavi a avut loa
faţă de rezultatele vizitei, plificarea colaborării din pe aeroportul „Mihail Ko- V >
însămînţarea culturilor ale convorbirilor purtate tre partidele şi ţările noas gălniceanu" din Constanţa.
în aceste zile într-o atmo tre, atît pe plan bilateral Pe frontispiciul aerogării
duble şi recoltatul inului sferă prietenească, de sti cit şi în sfera vieţii inter se aflau portretele tovară
mă şi înţelegere reciprocă,
şilor Nicolae Ceauşescu şl
apreciind că ele reprezin naţionale, în folosul şi spre Boşko Krunici, încadrate
Joi, 23 iui ic a.c. — o zi Ccauşescu, cel anal iubit La sută din suprafaţa sece tă o nouă şi importantă binele popoarelor noastre, de drapelele de stat aîc
caniculara a acestei veri fiu al poporului' român. rată paiele au fost balo contribuţie la dezvoltarea, al progresului şi prospe celor două ţări. Pe mari
fierbinţi — secerişul griu —• Combinele devenite tate, o mare cantitate din pe multiple planuri, a re rităţii lor, al cauzei gene pancarte erau înscrise, în
lui în Consiliul unic agro disponibile — sublinia Con acestea fiind transportate laţiilor de prietenie şi co rale a socialismului şi pă limbile română şi sîrbă,
industrial Geoagiu a cu stantin Petec, inginerul la locurile de depozitare. laborare dintre partidele, cii în lume. urări la adresa prieteniei
noscut o deosebită intensi şef al C.U.A.S.C. Geoa- Pînă îu prezent, a fost se ţările şi popoarele noastre. şi colaborării dintre cele
tate, strîngîndu-se recolta mănat porumb în cultu A fost exprimată convin Tovarăşul Boşko Krunici două partide, ţări şi po
de pe ultimele suprafeţe. ră dublă pe mai bine de gerea că, în spiritul celor a mulţumit, din nou, pen poare.
De altfel, au raportat în C.U.A.S.C. Geoagiu 180 ha, cele mai avansate tru posibilitatea oferită de O gardă, formată din
cheierea acestei importante unităţi la această lucrare convenite, se va asigura a vizita România, de a cu- marinari ai forţelor armă-
lucrări cooperatorii, meca fiind cooperativele agricole extinderea pe mai departe
nizatorii şi specialiştii din giu — au fost repartizate din Romos, Geoagiu, Aurel a colaborării şi conlucră- (Continuare în pag a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a)
Romos şi Vaidei, consacrînd unităţilor ce mai au de Vlaicu, Cigmău şi Vaidei.
acest succes împlinirii a 22 secerat, astfel că şi aici Am fost în tarlaua nu
de ani de la istoricul Con viteza de lucru a sporit, mită „La Mureş" a C-A.P.
gres al IX-lea, eveniment lucrarea apropiindu-se de Cigmău. Aici erau in --------—------------------—-------—--------)
dc însemnătate epocală în finalizare. plină activitate patru com
dezvoltarea socialistă a bine, la volanul cărora se j 22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R.
patriei, ciad in funcţia su — Eliberarea terenului aflau mecanizatorii Nicolae
premă a partidului, a fost ţine pasul cu secerişul ? Stanciu, Viorel Ştiop, Pe
ales tovarăşul Nicolac — Da. De pe circa 80 tru Buda şi Nicolae Murg.
iar cu presa de balotat ¡ EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU |
paie lucra Avram Dande.
ALTE UNITÂTI AU ÎNCHEIAT Activitatea era coordonată ) 1
SECERIŞUL GRIULUI de Viorel Popescu, ingi
nerul şef al unităţii.
Ieri, alte unităţi agricole au raportat încheierea — Secerişul griului se
recoltării griului, .între acestea situîndu-Sc C.A.P. O- apropie de punctul final — Izvor de sănătate pentru oamenii muncii
răştie. Mărtineşti, Romos, Sălciva, A.E.I. Bobîlna şi TRAIAN BONDOR
întotdeauna străbatem cu staţiunea Geqagiu-Băi se tregul an, în flux con
{Continuare în pag. a 3-a) emoţie şi nerăbdare ser prezintă schimbată din tinuu.
pentinele domoale ce urcă temelii — sublinia tovară — Noi avem cîţiva ani
la Geoagiu-Băi. Incîntător şul Mircea Zember, direc de... vechime în plus —
peisaj ! In oricare ano torul O.J.T. Deva. Numă a intervenit tovarăşul Leon-
timp. Minunata staţiune rul locurilor la cazare a tin Branea, şeful comple
dintre dealuri, aflată la crescut foarte mult, toate xului C.P.A.D.M. Orăştie.
350 metri altitudine, a că în hoteluri elegante, bine Funcţionăm din anul 1969.
rei existenţă se măsoară dotate şi utilate. De altfel, Avem în hotel 54 de locuri
în mii de ani, s-a dez în anii aceştia staţiunea a la cazare, in camere cu
voltat mult în ultimele de intrat în rîndurile celor de 2-3 şi 4 paturi, 120 do
cenii. investiţii însemnate elită din ţară. An.de an locuri în restaurant şi peste
au fost alocate an de an 200 pe cele .două terase.
pentru ca oamenilor mun — Acum, în plin sezon
cii, familiilor lor, să li se Staţiunea de vîrf, ce oferiţi celor pe
pună la dispoziţie hoteluri balneoclimaterică care-i găzduiţi ? — l-am
elegante, baze noi de tra Geoagiu-Băi întrebat pe Marin Ţapurin,
tament, complexe de ali bucătarul şef al comple
mentaţie publică, noi uni xului.
tăţi comerciale, cantine, s-au înălţat construcţii noi, — Zilnic 3-4 feluri de
farmacii, cinematograf, u- într-un stil arhitectonic ciorbe, la alegere, peste
nităţi prestatoare de ser modern. A sporit numărul 10-11 sortimente de alte
vicii, terenuri de sport, celor care vin !a odihnă mîncăruri gătite, apoi mi-
multe alte utilităţi, de fapt şi tratament aici, cerin nuturi — mititei, cîrnă-
tot ceea ce are omul tre ţele, preferinţele lor sînt ciori etc., un bogat sorti
buinţă pentru a se simţi tot mai bine satisfăcute. ment de răcoritoare la ţ
cit mai bine, pentru a-şi — Tot în aceşti ani - gheaţă, îngheţată, prăji- I
petrece concediul sau continua ideea tovarăşul turi la cofetărie etc. Lc ?
timpul liber intr-o am Martin Frăhlich — s-a con noi mănîncă zilnic 350 — ţ
bianţă binefăcătoare pen struit complexul U.N.C.A.P., 400 de oameni. Ne stră- L
tru sănătate, sub toate as pus la dispoziţia oamenilor duim să-i satisfacem în |
pectele. muncii la 1 martie 1977, cele mai bune condiţii. 1
— In comparaţie cu anul Avînd 250 de locuri la
1965, anul Congresului al cazare, cantină, restaurant, GH. I. NEGREA j
IX-lea ai partidului nos complexul nostru este la
l.a C.A.P. Brănişca, şase combine se afla zi dc zi în lan. reaUzînd o viteză de Iu- tru, acum, după 22 de ani, dispoziţia cooperatorilor în
cru sporita. Foto NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. a 3-a) $
DOUĂ PROBLEME VITALE ALE C. T, E, MINTIA
• RAPORT MUNCITORESC [
Reparaţiile şi stocul de cărbune Aniversarea celor 22 de însemnate realizări. Dc la |
•
. ani de la Congresul al începutul anului, planul a
Mai întîi o punere în cca mai mare producţie de Ia capacitatea tehnică şi tăţi sporite de energie IX-lea al partidului — de producţie a fost dc- .
temă pentru cititori. Dintre energie electrică in 1986, organizatoi'ică a colectivu electrică. bornă spre împliniri fără păşit cu aproape opt mi- ^
termocentralele ţării care ca şi de la începutul anu lui, este încă puţin. Iar — Cai;e-s cauzele acestui precedent în ţara noastră lioane Iei, îndeosebi prin *
funcţionează pe bază dc lui în curs, în primul se ţara are nevoie în această „mers" redus, tovarăşe I — este cinstită cu rezul- creşterea productivităţii *
cărbune, C.T.F,. Mintia este mestru al anului a produs perioadă de vară toridă — director Ieronim Rusan ? • te deosebite de către co- muncii cu peste 12 la ®
a treia ca mărime, mai — Sînt tot cele cunos I lectivele dc muncă hune- sută faţă dc sarcina sta- *
exact spus ca putere insta SA MOtoKiM Cil HAI MULTA i cute, despre care s-a mai • dorene. bilită. în acelaşi timp, ®
lată, după cele de la Tur- ENERGIA ELECTRICA scris în presă : puterea ca I planul fizic înregistrează '
ceni şi Rovinari. Şi o altă S.0 ÎCDNOMiîlM PE TOATE CAîLE ! lorică sub cea de proiect . ® în toate subunităţile plusuri de 100 m Ia fo- *
precizare: în pofida unor a cărbunelui din Valea • I.P.E.G. Deva — colectiv rajul cu sondeze, 500 m ®
greutăţi în aprovizionarea suplimentar planului 279 fără apă suficientă pe Du Jiului şi funcţionarea cu | fruntaş în întrecerea so- la galerii, 130 m la sui- I
cu cărbune de calitate şi milioane kWh. năre şi în lacurile de a- agregate al căror termen s cialistă pe 1986 între uni- tori, 25 m Ia puţuri de «
în realizarea volumului de Şi în aceste zile dă cele cumulare ale hidrocentra dc reparaţii a trecut dc I tăţile de profil din tară,
reparaţii planificate — mai mari cantităţi de e- lelor de pe rîurile inte mult. • distins cu „Ordinul Mun- explorare şi 65 m la pu- I
care i-au dereglat „mersul" nergie electrică, cu toate . cii» clasa a III-a — se ţuri de cercetare. ®
la puteri cit mai apropiate cele , şase grupuri de 210 rioare, şi cu multe dere DUMITRU GHEONEA acţionează cu hărnicie şi -------------------------------- i
dc cea instalată —, termo MW în funcţiune, deşi, la glări în funcţionarea ter t abnegaţie, obţinîndu-se (Continuare în pag. a 3-a) »
centrala Mintia a realizat nivelul său de producţie şi mocentralelor — dc canti (Continuare in pag. a 3-a) - » - »----------- — — • — • — * —
