Page 83 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 83
NR 9 232 ® VINERI, 24 IULIE 1987 Fag. 3
secretarul general jurul partidului, al secre şi în continuare cu toată turale din trei sate ale străvechii aşezări Dobra
dului. tovarăşul tarului său general, au hărnicia şi răspunderea comunei şi multe „altele.' un nou destin. v
leauşescu, ne-a contribuit la înfăptuirea .pentru a înfăptui zi de zi O epocă eroică purlînd EUGENIA LAZĂR,
rezent în situaţia măreţelor realizări care au imperativele noii revoluţii numele unui erou — primarul comunei
liza lucrările la înscris ţara noastră pe agrare. Nicolao Ceauşescu — a dat Dobra
de la Ostrovu coordonatele progresului şi
’ăclişa, care vor AURELIA OCOLIŞAN, EMBLEMA BOGATE! VIEŢI CULTURALE
tic la sistemul civilizaţiei socialiste. Noi brigadieră
în cinstea ma- sîntem hotărîli să muncim la C.A.P. Romos Prin întreaga activitate Intr-adevăr, numărul ce
timent politie al ce o desfăşoară, clubul lor care vin zilnic în club
' Conferinţa Nn- OMUL, VIATA Si SĂNĂTATEA LUI „Slderurgistui" reprezintă se ridică la 700—800 per
partidului. pentru oamenii muncii din soane. Prin ceea co am
m CENTRUL PREOCUPĂRILOR marele combinat hunedo- întreprins am încercat să
lOAN RADU, Pentru sidcrui giştii Hu nai bune condiţii pentru rean de plămădire a me contribuim la ridicarea
biigâzii Pociişa nedoarei şi Căl inului, pen îngrijirea sănătăţii. Nou! talului, pentru alţi locui pregătirii lor de specialita
1. Riu Mare-Retezat tru minerii Văii Jiului, nostru spital are 250 de tori ai municipiului, un te spre a fi în măsură să
Devei şi Bradului, pentru locuri, secţii noi, despre important factor cultural, acţioneze conştienţi pen
3A5TRE 1 himistii si constructorii de care nici nu se putea educaţional. Trccîndu-i pra tru realizarea sarcinilor
maşini de la Orăstie, vorbi cu ani în urmă: gul, nu poţi să nu rănii i economice. Am acţionat,
fapt, pentru întreaga popu terapie intensivă pentru puternic impresionat de dc asemenea, pentru educa In industria extractivă, dezvoltarea noilor ¡ npa< ităţi de /
t mtr-o între- laţie a judeţului nostru bolnavi coronaricni, anes înfăţişarea sa, expresie a ţia lor patriotică, revolu producţie este însoţită de modernizarea proceselor felinele- 5
m care tinerii re s-au ridicat în ultimii 22 tezie. cardiologie, fizio grijii partidului şi stalului ţionară, o bogată viaţă ar g ice, cum este şi această slaţie de dispecerrzare de ta î'
marca majoritate de ani noi edificii de terapie, bază de recupe nostru ca acest aşezăm în t tistică, să stimulăm capa I.M. I.upeni.
lor muncii, mc- ocrotire a sănătăţii : spita- rare, bloc operator, ser să cunoască toate atuurile citatea creatoare, să-i a-
rstă fiind de 26 ■ le şi policlinici moderne, vicii medicale de urgenţă. unei instituţii moderne, cu tragem pe cei mai buni
rocmai de aceea, bine utilate, cu aparatuVă în anul Congresului al o dotare care să răspundă dintre cei buni la activi
une că împlini- medicală, încadrate cu IX-lea al partidului, Oră.ş- celor mai înalte exigenţe. tatea de creaţie şi inter
tivuiui sînt îm- personal ■ de specialitate, tia avea 47 de medici şi O instituţie caro atrage şi pretare artistică din 'ca
noastre. Spori- i-lste dovada de netăgăduit 121 cadre- medii sanitare. impune respect celor caro drul Festivalului naţional
u'oapc nouă ori a a grijii pe care partidul Acum, cînd sărbătorim cu îl trec pragul. Este o rea „fiinţarea României", ini
. marfă faţă de şi statul nostru le poartă toată căldura inimilor îm lizare a ultimilor ani, a ţiativă de excepţională va
terca de cinci oi i vieţii şi sănătăţii oame plinirea celor 22 de ani perioadei celei .mal fertile loare a tovarăşului Nicolae
,ici fizice şi pro- nilor ţării, politică ridicată de ia Congresul al IX-lea din istoria patriei, pe Ceauşescu. Cu ani în urmă
ii muncii, pro- la cea mai înaltă cotă în al partidului, în Orăşlie rioadă deschisă de istori am reuşit să impunem la
■stinată exportu- anii care au trecut de există fii de medici şi 183 cul Congres al IX-lea al nivelul întregului judeţ
doar o parte din la Congresul al IX-lea al cadre medii sanitare. Şi partidului, apreciată eu „Dialogul hunedorean" prin
noastre. Kle re partidului, de cînd ne la noi, ea în întregul ju mindrie de întreaga na care menţinem în Combi
t
ci mai convingă- conduce destinele cel mai deţ, în toată ţara, a cres ţiune ca ..Epoca Nicolao natul siderurgic Huncdoa.
iul adus partidu- iubit şi preţuit fiu al na cut media de vîrstă a ,popu Ceauşescu". Este darul de ra o bogată viaţă cultural
itelui iubit al li- ţiunii, tovarăşul Nicolao laţiei, s-a îmbunătăţit sta-’ marc sensibilitate oferit artistică, educativă.
reraţii, tovarăşul Ceauşescu. rea generală de sănătate oarne n i 1 or combinatului IONEL BRAIA,
'cauşescu, puncte- Şi noi, locuitorii Orăş- a oamenilor. „Erou al Muncii Socialis directorul
erlnţă în intensi- tiei am trăit marca bucu te" pentru îmbogăţirea vie Clubului „Siderurgistul"
■ ".-t,urilor şl a rie de a primi în dar, să Dr. IOAN IVAŞCU, ţii lor spirituale. Hunedoara
preget pentru zic aşa, un spital nou, mo directorul
veritatea dern, în care există cele Spitalului din Orăştie CU FATA MEREU SPRE VIITOR
plinirea
/.atoare vi ÎNFLORIREA UNEI AŞEZĂRI STRĂVECHI Realizăm un dialog dc (pentru baschet, volei),
ntre. la inimă la inimă, ori dc pistă aplicativă, lucrări
între problemele pe care proape 4 000 de locuitori, cite oii scrutăm drumul realizate împreună cu ele Au fost create noi industrii, noi locuri de muncă ab
3ÉNIA FARCAŞ, partidul le-a situat mereij realiza in 1980 6 produc parcurs de şcoala noastră vii, părinţii, maiştrii in sorbind forţa de muncă feminină — precum întreprinderea |
.tarul organizaţiei in prim-planul preocupă ţie marfă industrială în în timpul nou deschis de structori. In acest an, baza de confecţii Vulcan. ,
.C., schimbul A rilor sale după Congresul valoare de peste 57 mi Congresul al IX-lea al materială a şcolii a fost
fesătoria de mătase al IX-lea, dezvoltarea ar lioane lei. Dar nu indus partidului. Devenită — completată cu un teren
Deva monioasă a fiecărei locali tria este principala ramură in spiritul concepţiei .se multifuncţional. Asigurînd
tăţi s-a bucurat de o a- economică a comunei, ci cretarului general al parti condiţii din ce în ce mai
O REALITATE tenţie deosebită. Făcîncl agricultura superior pro dului — factor esenţial de bune, strădaniile cadrelor
din ţară cabinetul său de ductivă, aşezată temeinic educaţie a tinerei gene didactice s-au îndreptat,
Zi DE Zi lucru de fiecare zi, secre pe principiile noii revo raţii, şcoala noastră s-a sub îndrumarea organiza
tarul general al partidu luţii agrare; agricultura apropiat tot mai mult de ţiei de partid, spre cali
•ooperatori, îneca
şi specialişti — lui, t o v a r ă ş u l Nicolao care contribuie la fondul învăţămîntul modern, cla tatea procesului instrucliv-
tim .mereu să spo- Ceauşescu, ’ a revărsat cu de stat şi de autoapro- sele au- devenit labora educativ, deziderat esenţial
'lucţiile agricole generozitate asupra tu vizionare cu peste 1400 toare şi cabinete de spe pus în faţa scolii româ
şi animaliere, la turor localităţilor ţării tone de cereale, în jurul cialitate, asigurînd şi în neşti do secretarul gene
tovară
partidului,
.al'cinilor noii re harul gîndirii sale clarvă a 700 tone cartofi, mai mult deplinind cerinţele integră ra! al Nicolae Ceauşescu,
de 1 800 tone de legume,
zătoare şi fiecare localitate
şul
arare. în anul tre- rii procesului Instructiv
plldă, am obţinut a cunoscut înflorirea, per aproape 10 000 lil de lapte, cu viaţa socială. In acest pentru pregătirea temei
bogate de peste manenta întinerire. circa 300 tone carne şi timp eroic, pe lingă şcoa nică a generaţiei de mîine.
comuna
noastră
Şi
Acum.
cînd scrutăm
>000 kg producţie Dobra — a cunoscut din alte produse livrate anual. la noastră (ale cărei 21 drumul parcurs în cel 22
hectar la orz şi Sînt elemente de temelie săli do clasă au fost spe
plin înflorirea, în toţi anii solidă pentru starea în do ani de timp eroic, rea
e nc-au situat în care au urmat Congresu floritoare dc azi a comu cializate pe discipline de lizăm un dialog dc la inimă
jnltă^c •'* coopera- lui al IX-lea, de cînd în nei, caro păşeşte viguros învăţămînt), au fost con la inimă cu tinerii formaţi
aseme- fruntea partidului şi a spre urbanizare.' între struite două clădiri, una in şcoala noastră (deveniţi
zooţpi.. .j ne-ain ţării am ales pe cel mai semnele urbanizării edifi cu 19 clase pentru învăţă oameni de nădejde în di
sarcinile de plan iubit dintre comuniştii cate după ecl de al IX- mîntul primar şi două la ferite domenii ale activi
indicatorii. Pcn- români, dintre fiii acestui boratoare pentru cel gim tăţii economico-soeiale) şi
0 rezultate unita neam. Dobra, o comună lea Congres al partidului nazial, iar cealaltă cu un dialog cu generaţia pe
ră a fost distinsă străveche, in care se pă se numără sase blocuri de două ateliere (de electro care' o pregătim- azi, însu
ui „Meritul Agri- rea că timpul a rămas pe locuinţe pentru 55 de fa tehnică şi tîmplărie). Şi fleţită. şi mîndră de a sta
1 a IlI-a. loc, a devenit de la Con milii, 1 200 mp spaţii co tot în aceşti ultimi ani, cu încredere, eu faţa me
■alizări pe care gresul al IX-lea o locali merciale, sediile noi ale am realizat un lot şcolar — reu spre viitor.
'âptuit in aceşti tate în care virtuţile ora consiliului popular, coo o livadă cu meri, peri şi
t>şi ai „Epocii- şului se întrevăd de la an perativei agricole din Do pruni, care vor intra, în Prof. MARIA MÂRGINEANU,
Ibauşcscu". cînd la an mai clar. Economia bra, dispensarului uman, curînd, pe rod ; am îm director,
alături de între- sa industrială, în care sînt oficiului P.T.T.R., sectoru prejmuit curţile, am ame Şcoala generală nr. 1 bacul de acumulare de la Ostrov, unul din primele iz- .ţ
■% strîns uniţi in ocupaţi 470 din cei a lui forestier, căminele cul najat terenuri sportive Brad voare de lumină din salba hidrocentralelor din Retezat, *
3
O nouă reprezentantă a industriei construcţiilor do '
maşini — I.P.S.R.U.M. Deva —, care îşi cucereşte un
în siderurgie, producţia a crescut de două ori în aceşti 22 de ani. de prestigiu în economia ju deţului. /
