Page 94 - Drumul_socialismului_1987_07
        P. 94
     Pag. 2                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI
                                                                                       T
                     Recuperarea materialelor refolosibile  - o activitate
                                                                                                        CAMPANIA AGRICOLĂ DE                                                      li
                                 continuă, tratată cu maximă importanţă
                                                                                                                                                                                  20,00 '
                  La  Centrul  de  recupera  materialelor   refolosibile   caş,   geîtionarii   Ion'   Bo-   Puternică mobilizare de forte                                       20,20
                re   a   materialelor   refolo-   Hunedoara   este   situat   în   bora   şi   Ionica   Gherasie,                                                                 20,0
                sibilc   Hunedoara   discutăm   apropierea   marilor   com  ţin   un   contact   permanent
                cu   subinginerul   Sebastian   binate   siderurgice   de   la   cu   unităţile   şi   instituţiile   (Urmare din pag. 1}  cretara   comitetului   de   l u  c r ă t o  r i    de la  >
                 Iordache,  şeful  biroului  co  Hunedoara   şi   Călan.   El   limitrofe,   mai   ales   cu               partid   al   întreprinderii.   I.C.I.T.P.L.C.I.M.   şi   30   21,50
                 lectări   al   întreprinderii   are  în  cadrul  I.J.R.V.M.R.   C.  S.  Hunedoara  şi  C.S.                Tot  la  ora  aceea  au  ajuns   de  elevi  ai  Liceului  nr.  1
                judeţene   de   recuperare   şi   volumul   de   colectare   şi   „Victoria"   Călan.   Recupe  satele  Şoimuş,  Bălata,  Căi-   în   cîmp   şi   luni,  unitatea   Deva.   începînd   de-   luni,
                valorificare   a   materialelor   prelucrare   a   materialelor   ratorii   sînt   zilnic   prezenţi   neî  şi  Boholt,  printre  cel   încheind  de  recoltat  supra  au   venit   la   recoltarea
                refolosibile   Hunedoara   —   cel  mai  mare,  de  circa  40   în   unităţi,   urmărind   la   mai  vrednici  —  cum  ne   faţa   repartizată.   Aici   au   inului  la  Birsău  încă  şapte
                Deva,   despre   preocuparea   la  sută,  din  totalul  produc  faţa   locului   modul   cum   spunea   Aurel   Luca,   pre  mai   ajutat,   în   săptămîna   unităţi  economice  şi  insti  BUC
                colectivului  de  aici  pentru   ţiei   întreprinderii   judeţene.   sînt   valorificate   materia  şedintele   cooperativei   —   trecută   la   recoltat   Inul,   tuţii   din   municipiul   re  dlopr-
                îndeplinirea    indicatorilor   De   aceea,   colectivului   de   lele  metalice  şi  nemetalice,   numărîndu-se   Otilia   Moga,   lucrători   ai   Tribunalului   şedinţă de judeţ.  6,15  S,
                                                                                                                                                                                  La  o:
                 de  plan  pe  primul  semestru   oameni  ai  muncii  ai  cen  cum   este   expediat   fierul   Iosif  Tesa,  Gheorghe  Luca,   şi  judecătoriei  Deva,  tipo  —   Recoltarea   inului   se   cultui
                 al anului 1987.           trului   amintit   îi   revin,   vechi   spre   oţelării,   dacă   loan   Ilie,   Traian   Popa,   grafiei şi din alte unităţi.  desfăşoară  în  ritm  rapid  —   7,30  ,
                  —  în  şedinţa  Comitetului   comparativ  cu  anii  trecuţi,   întruneşte   calităţile   înscri  Nicolae  Luca  şi  mulţi  alţii.   La   Cooperativa   agricolă   ne   spunea   Toma   Lenghel,   ltevlst
                                                                                                                                                                                  rlerul
                 Politic   Executiv   al   C.C.   sarcini   mobilizatoare   în   se   în   documente,,   depis  Alături   de   ci   munceau   de   producţie   din   Bîrsâu   inginerul  şef  al  unităţii  —   BuIetV,
                 al  P.C.R.,  din  20  februarie   1987,   la   toate   sortimen  tează   (inclusiv   de   la   lucrători   de   la   I.C.SJV.P.   sînt  cultivate  cu  in  35  de   aşa  că  în  cîteva  zile  bune   punde
                 1987,   între   alte   probleme   tele din planul de pro-  populaţie)   noi   surse   de   Deva,   Sucursala   judeţea  ha.   Strîngerea   recoltei   de   lucru   putem   încheia   10,00
                                                                                                                                                                                  10,03
                 importante  s-a  dezbătut  şi                        materiale   refolosibile   care   nă  C.E.G.  şi  A.D.A.S.  ş.a.   cunoaşte  şi  aici  o  puternică   lucrarea.   Sprijinul   ce-1   rllor;
                 Raportul   privind   măsurile                        pot   fi   aduse   in   depozit   —  peste  100  de  oamenî.   mobilizare  de  oameni.  Zil  primim   de   la   oameni   ai   muzlc
                 de  îmbunătăţire  a  gradului   LA  C.R.M.R.         pentru   prelucrare   şi   sor  Sâmbătă,   150   de   lucrători   nic   iau   parte   la   muncă   muncii  din  oraş  şi  de  1-a   l’ubllv
                 de  prelucrare  şi  a  calităţii                     tare.   Cu   majoritatea   uni  ai  I.C.S.A.P.  Deva  au  fost   circa  70—80  de  coopera  elevi   este   de   mare   în  de  şt.'
                                                                                                                                                                                  tea  r
                 fierului  vechi  pentru  pro  HUNEDOARA             tăţilor   colaborăm   bine.                                                                                 tócele
              \                                                                                  la   orele   5   dimineaţa   în   tori.   Sîmbătă   şi   dumini  semnătate   în   buna   desfă
                 ducţia  de  oţel,  în  perioada                      I.M.C.  Deva  nu  se  numără                                                                                poare:
                 1987—1990.   Aceasta   re                           însă   printre   aceste   uni  cîmp,  avînd-o  în  frunte  pe   că,  alături  de  oamenii  din   şurare   a   acestei   impor  ştiri;
                                                                                                                                                                                  cală ;
                flectă   importanţa   ce   o   ducţie.  Iată  şi  cîteva  din  tăţi.  Continuă  să  ne  ex  Eugenia Ardeleanu, se  sat au muncit şi 150 de  tante lucrări.     moar.
                acordă   partidul   şi   statul   tre   realizările   din   cursul   pedieze   fierul   vechi   ne                                                               De la
                                                                                                                                                                                  premi
                nostru  activităţii  de  recu  acestui  an.  în  primul  se  sortat,   cu   impurităţi   ne                                                                    Recito
                perare  a  materialelor  refo-   mestru,  la  unole  sortimente   metalice  (beton),  peste  di     Lucrările miniere                                            Fillpe
                iosibile,   prin   care,   aşa   ca:  oţel,  alamă,  cupru,  bronz,   mensiunile  de  şarjă  şi  fără                                                             Cîntai
                cum  se  ştie,  în  viitor  tre  plumb,  planul  a  fost  rea  a  trece  în  documente  sim                                                                    Radio
                                                                                                                                                                                  ce pi
                buie  să  se  asigure  50  la   lizat  cu  mici  plusuri,  Iar   bolul   unde   se   încadrează.   (Urmare din pag. t)  pei   de   dulgheri,   Adalbert   la   ora   actuală   avem   tot   (lonar
                sută  şi  chiar  mai  mult  din   la   fontă   s-a   obţinut   o   La   fel,   mai   sînt   unele           Gabor,   care   lucrează   la   ceea  ce  ne  trebuie  pentru   pozlto
                necesarul  de  materii  prime   depăşire   de   6119   tone.   şcoli  din  raza  noastră  de   sută  a  culoarului  aerian  de   culoarul   de   bandă,   ne-a   executarea   lor.   Beneficia  Edmoi
                                                                                                                                                                                  Mărgu,
                al  economiei  naţionale.  De   Prin  măsurile  luate  de  con  activitate,  de  la  care  pre  alimentare   cu   minereu   a   spus :  rul  poate  conta  pe  terme  de  şti-
                asemenea,  la  şedinţa  Comi  ducerea   întreprinderii   şi   luăm   şi   în   prezent   cu   preparaţiei,   efectuarea   u-   —   în  cursul  acestui  an,   nul de predare stabilit.  ta ec
                tetului  Politic  Executiv  al   printr-o   muncă   susţinută   greutate hîrtia.  nor   demolări   în   vederea   echipa  mea  a  mers  foarte   Şeful  punctului  de  lucru   terprr.
                                                                                                                                                                                  Iară;
                C.  C.  al  P.C.R.,  din  3  iulie   a   întregului   colectiv,   în   La  rezultatele  bune  ob  demarării  lucrărilor  de  gli  bine.  Lună  de  lună  am  ob  din  Gurabarza,  ing.  Mihai   *  Bu
                1987,   s-a   indicat   centra  perioada  la  care  ne  refe  ţinute   de   colectivul   cen  sare  a  două  silozuri  tam  ţinut  depăşiri  de  plan.  In   Staicu,  a  ţinut  să  eviden  Auku'
                lelor  şi  întreprinderilor  in  rim,   centrul   din   Hune  trului  din  Hunedoara,  care   pon   pentru   minereu,   exe  prezent  ne  ocupăm  de  în  ţieze  pentru  contribuţia  a-
                dustriale să ia măsuri   fer  doara  şi-a  depăşit  sarcinile   vor   fi   substanţial   majo  cuţia   unei   staţii   de   110   chiderea  culoarului,  pe  cei   dusă   la   îndeplinirea   sar  •*>-
                me pentru creşterea   în   valorice   de   plan   cu   4,1   rate   In   cinstea   zilei   de   kV   la   Crişcior,   predarea   96  de  metri  realizaţi,  şi  de   cinilor  de  plan,  cît  şi  pen
                continuare   a   productivită  milioane  lei.  La  sortimen                    sectorului   de   descărcare-   turnarea   betonului   la   ul  tru   calitatea   lucrărilor   i<
                                                                                                                                                                                  I
                ţii  muncii,  a  calităţii  pro  tele   hîrtie,   cartoane,   cio  23  August  şi  a  Conferin  încărcare   mecanizată   a   timul  stîlp.  Baza  materia  prestate,   echipele   conduse   z.
                duselor, recuperarea   şi  buri   din   sticlă   ş.a.   s-au   ţei   Naţionale   a   partidului,   concentratelor   în   gara   lă  este  asigurată  în  între  de   Petre   Roşea   (montori),   me.
                valorificarea   materialelor   înregistrat   însemnate   spo  alături   de   recuperatori,   Brad   ş.a.   Simpla   înşiruire   gime.  Vom  face  o  lucrare   Gherasim   Bardoş   (zidari),   turn.
                refolosibile.   Acest   lucru   ruri   faţă   de   aceeaşi  pe  o   contribuţie   deosebită   la   a  acestor  lucrări  este  edi  de  calitate  pe  care  o  vom   Nicolae   Popa,   (betonişti),   24,00 r
                face   ca   problema   activi  rioadă a anului trecut.  îndeplinirea   sarcinilor   de   ficatoare,  Ele  au  scopul  de   preda   beneficiarului   înain  Anton   Balint   (fierar-beto-
                tăţii  de  recuperare  a  ma  —   Cum   colaboraţi   cu   plan  şi-au  adus-o  şi  lucră  a  moderniza  şi  a  dezvolta   te de termen.  nişti).  De  asemenea,  a  apre
                terialelor refolosibile   să  unităţile   şi   instituţiile   din   torii   Vasile   T'han,   Floa  tot  mai  mult  producţia  de   —   Spre  sfîr.şitU'l  lunii   ciat   aportul   lucrătorilor
                devină   o   necesitate   de   zonă,   care   vă   furnizează   rea  Biculescu,  Maria  Carp,   minereu a minei Barza,  viitoare  —  a  adăugat  ing.   din   subordinea   maistrului
                prim  ordin  la  scara  între  materialele   refolosibile,   cu   Ion   Jiboteanu,   Felicia   In  a  doua  parte  a  anu  loan   Silvăşan,   responsabil   Zamfir  Farca,  al  colective  dev
                gii  ţări,  de  a  cărei  impor  cele  cărora  trebuie  să  le   Tihan,  Maria  Guzgan,  Ma  lui   curent   sînt   prevăzute   cu  activitatea  de  instalaţii-   lor   secţiei   de   utilaj   şi   tria);
                tanţă  să  fie  conştient  fie  predaţi   materialele   colec  ria  Ana,  Dorina  Szas,  Car  a   se   pune   în   funcţiune   montaj  —  vom  începe  gli  transport   Crişcior,   coordo  ele  to.
                                                                                                                                                                                  NEDO
                care  cetăţean,  dar  mai  ales   tate?                                          două   importante   obiective:   sarea   celor   două   silozuri.   nată   de   maiştrii   Traian   poli no
                                                                      men  Huh,-  Ştefania  Dedu,   culoarul  de  bandă  şi  două   Praotic,   silozurile   sînt   o-   Sicoe  şi  loan  Keîemen,  la
                lucrătorii   care-şi   desfăşoa  —   Şeful   centrului,   A-   Mircea Catarambă,  silozuri   cu   anexele   afe  biectivele  cele  mai  impor  execuţia   obiectivelor   mi  Sosesc
                                                                                                                                                                                  (Modi
                ră  activitatea  în  acest  do  drian  Mihuţ,  ajutat  de  re                  rente.  Am  stat  de  vorbă   tante  din  perioada  care  a   niere   cuprinse   în   planul   La  ran
                meniu.                     cuperatorii   Lutsch   Ana,       STELIAN DENA,       ea   cîţiva   dintre   cei   care   mai  rămas  din  acest  an.   de  investiţii  al  LM.  Barza   TRO.?
                  Centrul de recuperare a  Zaharia Tecşe, Traian Far-         corespondent       le realizează. Şeful echi-  Cu excepţia oţelului beton,  pe anul 1987.           Barba
                                                                                                                                                                                  Mistei
                                                                                                                                                                                  Nolen
                                                                                                                                                                                  statue
                                                                                                                                                                                  LUPE
                   (Urmare din pag. 1)                                                                                                                 descărcau  lăzi  cu  roşii.  Se   pi in
                                           Pe drumul legumelor din grădină Ia consumatori                                                              aflau   în   rafturi   şi   multe   CAN;
                                                                                                                                                                                  rul);
                                                                                                                                                       dintre  celelalte  produse  de   nent
                  DOBRA. La datorie,                                                                                                                   sezon:  varză,  morcovi,  cea  AN IN
                   din zori în noapte      culturi  şi  cele  care  au  a-   —  Cine  manipulează  toa  roşii,  500  kg  ardei  gras,   nit   la   unitatea   Agrocoop   pă,   gulii.   Dar   orarul   de   ftjit
                                                                                                                                                                                    >e)
                                           juns  la  maturitate  le  re  tă  marfa  aceasta,  presupu  1 700 kg piersici.  nr.  3.  In  plus,  aici,  varza   deschidere   nu   credem   că   •wchi
                                           coltăm  operativ  şi  le  ex  nând  că  vi  se  va  satisface   Din  cele  cîteva  consta  aflată  în  vînzare  avea  un   este  cel  mai  potrivit.  Mai
                  Am  ajuns  în  ferma  de                                                                                                                                        BRA1
                                                                                                                                                                                  (Stea
                legume   a   C.A.P.   Dobra,   pediem   spre   consumatori.   comanda ?          tări  consemnate  aici  şi  din   aspect   îndoielnic.   Este   exact,  ar  trebui  aici  unul   TIE:
                întinsă  pe  100  ha,  în  jurul   Adevărul  este  însă  că,  da  —  NU ştiu nici eu.  altele,  se  deduc  două  as  drept   că   vînzătoarea   în  non-stop.  Să  fie  închise  u-   (Patr
                                                                                                                                                       nităţile  tocmai  la  prînz,  la
                                                           prelungite,
                orei  14.  Sub  razele  dogo  torită   secetei   întîrziate   în   Unitatea  nr.  6  tip  For  pecte:   pentru   întreprinde  cerca   să   o   mai   cureţe,   orele  de  maximă  solicita  terioa
                                                                                                                            dar...  In  rest,  ceapă,  ceva
                                           culturile
                                                    sînt
                                                                                                                                                                                  diu
                ritoare   ale   soarelui,   totul   dezvoltare.   Avem   suprafe  tuna  de  pe  bulevardul  E-   rile   organizatoare   de   co      re   din   partea   publicului   ca
                parcă   împietrise   pe   cîmp.   ţe  mari  ocupate  cu  ardei,   minescu  e  un  vad  foarte   merţ,   unităţile   din   cartie  morcovi şi dovlecei...  cumpărător, nu este bine.  MAT-
                Totuşi,   la   grădină   găsim                        bun,  dovadă  depăşirea  sis  rele   mai   îndepărtate   sînt   —  Varza  am  primit-o  a-                 $i  vil
                                                                                                                                                                                  ola);
                o  echipă  de  femei  recol  roşii,   vinete,   castraveţi   tematică  a  planului.  In  a-   cam   scăpate   din   atenţie,   cum   două-trei   săptămîni   La   depozitul   complexu  poru
                tând  varza  de  vară  şi  aşe-   ş.a.m.d.,   dar   încă   nu   au   ceeaşi  zi,  mai  avea  în  vîn-   atît   în   privinţa   aprovizio  de   la   Rapolt   —   spunea   lui   de   legume   şi   fructe   Glasi
                zînd-o  în  lăzi.  Erau  coope  ajuns  în  stadiul  de  recol  zare   varză,   gulii,   ceapă,   nării  cît  şi  a  servirii.  Al   Victoria   Maier,   şefa   uni  stăm  de  vorbă  cu  tovarăşul   cultu
                                           tare.  Noi  ne  facem  datoria,
                ratoarele  conduse  de  Leti-                         dovlecei.   Puţin   faţă   de   doilea  aspect  este  acela  că   tăţii.  A  fost  urîtă  şi  a-   loan   Bozdog,   şeful   com  ffostc
                                                                                                                                                                                  ILIA
                ţia  Oprean,  care  pregăteau   le  udăm  zilnic  cu  asper  ceea  ce  aveau  nevoie  cum  în  buna  aprovizionare  şeful   tunci...  plexului.   Tema   discuţiei:   mina
                pentru  livrare  un  nou  lot   soarele  şi  prin  brazde.  A-   părătorii.   Ei   solicitau   ro  de  unitate  are,  cum  e  fi  Ajungem  în  piaţa  mare.   maximă   operativitate   in   tirea
                de  varză.  In  alte  tarlale,   vem,  de  asemenea,  perma  şii,  ardei  gras,  fasole  etc.   resc,  un  rol  hotărâtor.  Ci       ajungerea  produselor  de  la   (Min
                cooperatoarele   din   echipe  nent  la  lucru  în  cîmp  eîte   —  toate  comandate  pentru   ne  stă  şi  aşteaptă  marfa,   Mai  întâi  tot  la  o  unitate   producători   la   cumpără
                le  conduse  de  Sidonia  Pre-   45—50  de  cooperatori,  care   acea zi, dar neonorate.  acela  nu  o  va  avea  la  tim  Agrocoop,   nr.   5,   condusă
                seean  şi  Angelica  Dorea  e-   prăşesc, recoltează, udă etc.  în   cartierul   Bejan   am   pul potrivit.  de   Gheorghe   lovănescu.   tori.   Cum   se   procedează
                fectuau  praşila  n  treia  la                        trecut  pe  la  mai  multe  u-                        Ceapă   şi   morcovi   vindea   practic, tovarăşe Bozdog ?
                ardei,  iar  cele  din  echipa   DEVA. în piaţa şi în  nităţL   Aproximativ   cores                        la   punctul   amenajat  afară,   —  Absolut  toate  produ  Re
                Silviei  Cismaş  prăşeau  vi  cartierele mărginaşe   punzător   aprovizionată   era   HUNEDOARA.           Iar   la   punctul   din   hală   sele   uşor   perisabile   sînt   cepţi
                                                                                                                                                                                   FA
                netele.  Coordonat  de  ingi                         doar   unitatea  nr.  12.  La   „Balanfa" bunei       doar  morcovi...  De  la  şe  transportate   din   cîmp   di  Ex
                nera   Leontina   Rada,   şefa   Raidul  prin  magazine  de   ora  zece  şe  găseau  în  vîn-   aprovizionări oscilează   ful  unităţii  aflăm  că  a  a-   rect  la  unităţi,  pe  reţeaua   59, 5
                fermei,   mecanizatorul   Io-   legume  din  municipiul  re  zare   roşii,   varză,   ceapă,               vut   zilele   trecute   şi   alte   de  desfacere,  nu  fac  haltă   Ex
                viţă  Muntean  executa  tra  şedinţă  de  judeţ  l-am  în  morcovi.  Cartofii  se  termi  de la o unitate ia alta,   legume,   zarzavaturi,   ver             72, I
                                                                                                                                                                                  71, î
                tamentul  fitosanitar  la  cas  ceput   cu   cele   din   piaţa   naseră chiar atunci.  de la o zi la alfa                            în  depozit.  Doar  în  situa  Ex
                traveţi.   Aspersoarele   stro  mare.  Nimic  de  zis.  I  se   —   Comanda  pe  azi  (24                  deţuri,   fructe.   Au   trecut.   ţia  cînd  pe  reţea  se  află   20, ,
                peau  la  întreaga  capacita  ofereau   cumpărătorului,                           La  ora  deschiderii  uni  Aşteaptă  să  mai  primeas  ceapă,  varză  etc.,  care  sînt   79, (
                                                                                                                                                                                   Ei
                te,  Deci,  cu  toată  canicula,   într-o   gamă   bogată,   legu  iulie  a.c.)  trebuie  să  so  tăţii   nr,   12,   condusă   de   că...  mai   rezistente,   le  păstrăm   31,
                se   muncea   cu   răspundere   me  proaspete.  Doar  faso  sească  —  ne  spune  şeful   Vasile   Ghigu,   gospodinele   La  Unităţile  nr.  1  (gestio  pentru  o  scurtă  vreme  în   77,  <
                                                                      de  unitate.  Nu  vom  rămî-
                pe  toate  fronturile  în  fer  lea  verde  era  o  prezenţă   ne în gol.       aveau   la   dispoziţie   varză,   nar   Nicolae   Stoiculescu),   depozit,   unităţile   de   des  F /
                                                                                                                                                                                   E:
                ma de legume de aici.      singulară   —   la   magazinul   în  Deva  livrează  cartofi,   ceapă,  cartofi,  gulii,  mor  şi  nr.  11  (gestionar  Ion  Po  facere  neavînd  condiţii  de   55,
                  Situaţia   recoltării   o   a-   de  pe  platou  al  Agrocoop.   între  alţii,  A.E.S.C.H.  Sîn-   covi,  dovlecei,  vişine,  pier  top), tot în piaţa mare, se  depozitare.  E)
                flăm   de   la   brigadierul   Din  piaţă  pînă  în  cartie  tandrei.  Dar  nu  prea  are   sici,   dacă   ne   referim   la                                     19,
                                                                                                                                                                                   EJ
                loan   Şindea,   legumicultor   rele  Dacia  şl  Bejan  este   Cine-i   încărca   în   maşini.   produsele   de   sezon.   Ro                                    78,
                cu  vechi  state  de  serviciu,   o   distanţă   bunicică.   N-ar   Unii  dintre  -cei  ce  fac  co  şiile se terminaseră seara.  Cu  toate  condiţiile  deosebite  ale  acestei  veri  se  F<
                un  adevărat  „stîlp"  al  fer  fi  fost  de  dorit  ca  distanţa   merţ  cu  legume  au  găsit   Cît  am  zăbovit  noi  în  u-   cetoase,  producătorii  dc  legume  depun  eforturi  stărui  1 02-
                me!,  cum  îl  caracteriza  Eu  să  se  transforme  în  dife  soluţie  la  problemă.  Maria   nitate  a  sosit  un  transport   toare  pentru  a  obţine  recolte  cît  mai  bogate,  pentru
                genia  Lazăr,  primarul  co  renţă   asemănătoare   în   a-   Ardeleanu,   responsabila   cu  varză  de  la  C.A.P.  Strei.   a  le  culege  la  timp  şi  a  le  oferi  pieţei  proaspete,  de
                munei.                     provizionare.              magazinului   nr.   1   Agro  Foarte  frumoasă,  adusă  di  bună  calitate.  Lucrătorii  de  pe  reţeaua  dc  desfacere,
                  —-  Am  început  recolta  La  unitatea  nr.  8  din  Da  coop,   din   cartierul   Dacia,   rect din grădii ă.  în  marea  lor  majoritate,  răspund  strădaniilor  legumi
                tul   verzel  cu  cîteva  zile   cia  a  I.G.S.L.F.  nu  se  gă  spunea:          In   piaţa   „Dunărea",   la   cultorilor.  Sînt  însă  şi  excepţii,  ca  acelea  semnalate
                înainte.   Din   suprafaţa   de   seşte  mare  lucru  de  cum                   unităţile   nr.   17   (gestionar   în raidul nostru.                             Pi
                10  ha,  aceasta  a  fost  adu  părat.  Legumele,  cîte  sînt,   —   Ieri  (23  iulie  a.c.),   Constantin   Manolache),   şi   In   perioada   următoare,   cînd   numărul   sortimente  fi I
                                                                                                                                                                                  cu
                nată  de  pe  4  ha.  Livrăm   sînt  „obosite".  Normal.  în   ne-am  dus  cu  încă  două   nr.   4,   (gestionar   George]   lor  şi  cantităţile  de  legume  oferite  de  producători  vor   Loc
                zilnic  la  G.L.F.  între  10—   ziua   raidului,   magazinul   lucrătoare  la  fermă  şi  am   Ghigu),  se  descărcau  pier  spori  considerabil,  se  impune  ea  pe  întregul  flux  —   cu
                15  tone  de  legume,  pe  bază   fusese  aprovizionat  cu  300   încărcat   cartofi.   Am   avut   sici  şi  se  puneau  operativ   producători,   transport,   desfacere   —   să   se   acţioneze   îns<
                                                                                                                                                                                  ele<
                de  grafic.  Pînă  acum  am   kg  cartofi  şi  alte  legume.   pînă  acum.  Dar  şi  alte  pro  în   vînzare   la   mai   multe   cu  cea  mai  mare  răspundere,  pentru  ca  nimic  din  re  fla
                livrat   70   tone   de   varză.   Mariana   Păpădie,   coman  bleme  de  aprovizionare  le   puncte  de  desfacere,  pen  coltă  să  nu  se  piardă,  legumele  să  ajungă  proaspete,   nor
                Ieri  am  început  şi  recolta  dase  pentru  acea  zi  în  can  rezolvăm   prin   efort   pro  tru  a  se  evita  aglomera  de calitate Ia consumatori.      niir
                                                                      priu.  Pe  această  cale  ma
                rea   castraveţilor,   expediind   tităţi   îndestulătoare   —   a-   gazinul   desfăcuse   în   ţiile.  In  plus,  aici  erau  ş                                 tnti
                                                                                                                                                                                  ceR
                                                                                                                        4
                în  prima  zi  2,5  tone.  Ur-,   proape  10  tone  de  legume.                  roşii,  ca  şi  alte  produse  de                                                25
                »ărim   zilnic   stadiul   âc   Era  singura  lucrătoare  din   săptămîna   respectivă,   pînă                            ION CIOCLEI, N. TIRCOB,
                dezvoltare al diferitelor  4, în magazin.             joi, 7 tone cartofi, 8 tone  sezon, ceea ce nu am InlU-        GH. I. NEGREA, MIRCEA LEPĂDATU
     	
