Page 97 - Drumul_socialismului_1985_11

în spiritul cuvîntării tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ !
la Plenara C.C, al P.C.R. din 13-14 noiembrie a.c.

Dezvoltarea bazei de materii prime

— factor hotârîtor al progresului
O C I A L I S M I L După cum s-a stabilit la deosebit pe creşterea pro­ le mai importante ale pla­
economico-social al tării

Congresul al Xlll-lea al parti­
nului pe anul viitor o re­
reuri, de alte resurse mine­
atenţie
0B6AII Al EBMITtTUtm JUDEŢEAN HUNEDOARA AL dului, o acordată prioritară ducţiei de cărbune şi mine­ prezintă energia", dînd indi­
realizării
trebuie
rale utile şi substanţe neme­
caţii clare, de substanţă şi
S I A I C O N S I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N programelor energetic şi de talifere, de energie electrică, profunzime, privind modali­
dezvoltare a bazei de mate­ de care ţara are acută tre­ tăţile de acţiune în vederea
rii prime, în vederea asigu­ buinţă. Ca urmare a acţiu­ înfăptuirii sarcinilor mari şi
rării, într-un timp cît mai nilor şi măsurilor întreprin­ necesităţilor economico-so-
scurt, a independenţei ener­ se, de la începutul anului, ciale stringente în acest do­
Anul XXXVII, nr. 8 722 VINERI, 29 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani getice a ţării, a satisfacerii o serie de unităţi din aceste meniu.
într-o măsură tot mai mare domenii — întreprinderile mi­ Indiscutabil, legată strîns
din producţia internă, a ce­ niere Paroşeni şi Lonea, ex­ de energetică este produc­
în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rinţelor de materii prime şi ploatările miniere Deva şi ţia de cărbune, în scopul
materiale. Mintia—Vetel, I.P.E.G. şi realizării unor cantităţi spo­
Acţionînd sub impulsul a- I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, C.T.E. rite de energie electrică.
ieri a început, în Capitală, cestor imperative majore — Mintia — se prezintă cu re­ Totodată „trebuie să se asi­
determinante ale progresu­ zultate bune în activitatea gure realizarea programului
lui şi prosperităţii patriei productivă, punînd în valoa­ pentru cărbune cocsifizabil",
socialiste — oamenii muncii
după cum „se impune să se
re şi asigurînd economiei
CONGRESUL STIINTEI SI INVÂTĂMINTULUI din toate sectoarele miniere naţionale, ţării întregi canti­ ia toate măsurile în vederea
tăţi sporite de cărbune, mi­
şi energetice ale ţării, şi fi­
realizării planului şi în cele­
reşte, cei din judeţul nostru nereuri de cupru şi comple­ lalte domenii din industria
— mare rezervor de materii xe, energie electrică. minieră privind diferite mi­
în prezenţa tovarăşului „Ceauşescu şi poporul!", prezidiu au luat loc mem­ prime şi resurse energetice Continuînd linia generală nereuri şi substanţe utile".
Nicolae Ceauşescu, secretar „Stima noastră şi mîndria, brii şi membrii supleanţi — au obţinut în ultima vre­ a politicii sale economice — în aceste sectoare, pre­
general al Partidului Co­ Ceauşescu—România !". Au ai Comitetului Politic Exe­ me rezultate deosebite în de dezvoltare permanentă, cum se ştie, judeţul nostru
munist Român, preşedinte­ fost reafirmate astfel sen­ cutiv al C.C. al P.C.R., se­ producţie. Relevante sînt, în­ în ritmuri crescînde, a bazei dispune de însemnate capa­
le Republicii Socialiste Ro­ timentele de neţărmurită cretari ai Comitetului Cen­ tre altele, locurile I pe ţară de materii prime şi resurse cităţi de producţie, de mari
mânia, au început, joi, 20 dragoste, de înaltă recu­ tral al partidului, membri ocupate, pentru rezultatele energetice — partidul nostru posibilităţi de creştere a vo­
noiembrie, lucrările Con­ noştinţă pe care toţi cei ce ai Academiei Republicii bune din anul 1984, de co­ a stabilit pentru anul 1986, lumului de cărbune şi mine­
gresului ştiinţei şi învăţă- muncesc în domeniul cer­ Socialiste România, ai aca­ lectivele I.P.E.G. Deva şi I.M. pentru întreg cincinalul vii­ reu de fier, de minereuri cu­
mîntului. cetării, ingineriei tehnolo­ demiilor de ştiinţe, cadre Paroşeni, locul II cucerit de tor, noi şi importante mă­ prifere şi complexe, de alte
Eveniment de mare în­ gice, proiectării, al învăţă­ de conducere din institute I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, locuri­ suri, căi de acţiune. La Ple­ resurse minerale utile şi sub­
semnătate în viaţa social- mîntului, întregul popor le centrale şi unităţi de cer­ le III ocupate de E.M. Deva nara C.C. al P.C.R. din 13—14 stanţe nemetalifere.
politică a ţării, acest larg poartă secretarului general cetare ştiinţifică, inginerie şî C.T.E. Mintia, locul IV pe noiembrie a.c., secretarul ge­ înfăptuirea sarcinilor mo­
şi reprezentativ forum — al partidului pentru rolul tehnologică şi de proiecta­ care s-a situat I.M. Petrila. neral al partidului, tovarăşul bilizatoare, extrem de impor-
expresie a profundului de­ său determinant în ridica­ re, cadre didactice din în- Şi în acest an, judeţul Nicolae Ceauşescu, sublinia
mocratism ce caracterizea­ rea ştiinţei la nivelul ma­ văţămînt, reprezentanţi ai Hunedoara pune un accent că „una din problemele ce­ (Continuare in pag. a 3-a)
ză orînduirea noastră so­ rilor răspunderi ce îi re­ unor instituţii centrale, or­
cialistă — se întruneşte în vin ca forţă nemijlocită de ganizaţii de masă şi ob­
anul în care întregul popor producţie, în elaborarea, şteşti.
pentru prima oară în isto­
omagiază, cu însufleţire şi ria ţării, a unei cutezătoa­ în sală erau prezenţi
puternică angajare revolu­ membri ai C.C. al P.C.R.,
ţionară, două decenii de la re strategii pe termen lung ai Consiliului de Stat şi
Congresul al IX-lea al de dezvoltare a ştiinţei şi ai guvernului, activişti de
P.C.R., de la alegerea tova­ tehnologiei, devenită parte partid şi de stat, oameni
integrantă a Programului
ai muncii din unităţi eco­
răşului Nicolae Ceauşescu Partidului Comunist Ro­ nomice. „Ce vă spune acest prim bilanţ ?“
în funcţia supremă de con­ mân, în afirmarea tot mai Au asistat şefi ai misiu­ *
ducere în partid, perioada puternică a şcolii în viaţa nilor diplomatice acreditaţi
celor mai de seamă înfăp­ societăţii. în ţara noastră, precum şi „0 creştere, dar care nu ne mulţumeşte"
tuiri, inclusiv în dezvoltarea corespondenţi ai presei
fără precedent a ştiinţei şi Participanţii au exprimat străine. C.E.T. 1
învăţămîntului, ca factori deosebita preţuire faţă de La lucrări participă 4 500 După patru zile, în care meşte. Dar este 'o dovadă — Vă spuneam luni că
că întregul nostru colectiv,
hotărîtori ai progresului prestigioasa activitate des­ de delegaţi şi invitaţi. am fost atenţi la activita­ în frunte cu cei peste 250 aprindem focul în cazanul
multilateral al patriei, ai făşurată de tovarăşa acade­ Pe fundalul Sălii Palatu­ tea energeticienilor, încer­ de comunişti energeticieni numărul 2. L-am aprins —
făuririi civilizaţiei socia­ mician doctor inginer Elena lui, împodobită sărbătoreş­ căm un prim bilanţ al pro­ din cele zece organizaţii de precizează maistrul Traian
liste şi comuniste pe pă- Ceauşescu, eminent om po­ te, se afla portretul tova­ ducţiei de energie electri­ Horvat, şeful centralei. Du­
mîntui României. litic, strălucit om de ştiin­ răşului Nicolae Ceauşescu, că : bază, se poate mobiliza pă încălzirea cazanului, as­
consacrată
activitate
ţă,
mai mult, pentru a înde-
— Luni, 25 noiembrie —
T o v a r ă ş u 1 Nicolae îndrumării permanente a încadrat de drapelul ţării 175,5 MWh ; tăzi (ieri — n.n.), trebuia
Ceauşescu, împreună cu cercetării, învăţămîntului şi cel al partidului. — Marti, 26 noiembrie — să începem lucrările de
tovarăşa Elena Ceauşescu şi culturii româneşti, orien­ S-a intonat Imnul de stat 275,4 MWh ; Reporter în posf fix spălare, alcalinizare şi pa-
au fost întîmpinaţi, cu tării ferme a potenţialului al Republicii Socialiste — Miercuri, 27 noiembrie sivizare la cazan. Dar
deosebit entuziasm, la so­ ştiinţific şi tehnic în direc­ România. — 247,5 MWli ; la centralele deoarece I.A.M.S.A.T. Bucu­
sirea în Sala Palatului Re­ ţia soluţionării problemelor Cuvîntul de deschidere a — Joi, 28 noiembrie — electrotermice ale reşti nu a încheiat lucră­
publicii Socialiste România, fundamentale ale economi­ fost rostit de tovarăşa a- 258,9 MWh. C.S. „Victoria" Călan rile de montaj la aparatu­
unde au loc lucrările pri­ ei naţionale, perfecţionării cademician doctor inginer — Ce vă spune acest bi­ ra de automatizare, nu le
mului Congres al ştiinţei continue a procesului in- Elena Ceauşescu, membru lanţ ? — l-am întrebat pe putem face.
şi învăţămîntului. structiv-educativ din ţara al Comitetului Politic Exe­ maistrul Ion Trocan, se­ plini cerinţele formulate — Noi, cei din echipa
Delegaţii şi invitaţii au noastră. cutiv al C.C. al P.C.R., prim cretarul comitetului de de secretarul general al brigăzii Călan a A.M.R.C.T.
l
t o v a
r ă
partidului,
ş u
ovaţionat îndelung, au a- împreună cu tovarăşul viceprim-ministru al guver^ partid al secţiei. Nicolae Ceauşescu, pentru Hunedoara—Nord, ne-am
clamat cu înflăcărare: Nicolae Ceauşescu, cu to­ — O creştere, care ne a spori continuu producţia respectat cuvîntul de an­
„Ceauşescu — P.C.R.!", varăşa' Elena Ceauşescu, în (Continuare în pag. a 4-a) bucură, dar nu ne mulţu­ de energie electrică, pen­ gajare pe care l-am spus
tru a o economisi pe toate luni ziarului — ţine să pre­
cizeze şeful de formaţie
căile. Avem prin lucrăto­ Ion Dan, angajament a-
rii noştri, puterea şi ca­ părut în articolul din zia­
pacitatea de a stăpîni şi rul de marţi.
exploata mai bine agrega­ — De astfel de oameni,
tele din dotarea celor trei harnici, de cuvînt are ne­
Rezultatele im fiecare sector dau măsura centrale, pentru a produce voie C.S. „Victoria" Călan
în fiecare zi. în fiecare pentru câ să producă mai
muncii, iniţiativei şî bunei organizări schimb mai multă energie multă energie electrică.
electrică şi a lua tot mai C.E.T. 2
în cadrul activităţii Sta­ sectoare de producţie — puţină din sistemul ener­ — Cînd vor fi puse în
ţiunii de cercetare şi pro­ pomicol, vegetal şi zooteh­ getic naţional. funcţiune cazanele nr. 1 şi
ducţie pomicolă Geoagiu, nic. Sectorul pomicol de­ Revenim pe urmele ce­
ferma nr. 1 mixtă deţine, ţine o suprafaţă de 200 ha, lor constatate şi... criticate GH. I. NEGREA
îndeosebi în domeniul pro­ majoritatea teren în pantă, în zilele postului nostru
ducţiei, principala ponde­ pe dealurile din comuna fix. (Continuare în pag. a 4-a)
re, colectivul acesteia con­ Geoagiu, unde avem plan­
tribuind prin munca sa la taţii de meri pe 90 ha şi
realizarea unei importante de pruni, cireşi, vişini, CU FLANUL C8MC1NAL ÎNDEPLINIT
părţi din sarcinile de plan nuci, peri şi viţă de vie pe
U.U.M.R. CRIŞCIOR
Ferma nr. 1 mixta a S.C.P.P. Geoagiu Colectivul dc muncă al de plan la producţia marfă
Uzinei dc utilaj minier şi pe această perioadă de peste
reparaţii Crişcior şi-a înde­ 20 milioane lei.
plinit sarcinile de plan pe
— Să-i nominalizăm, tova­
ale unităţii. în acest an, 50 ha. Tot de ferma noas­ actualul cincinal. Directorul răşe director, pe cei mai
ca de altfel şi în cei prece­ tră aparţine şi plantaţia uzinei, inginerul Viorel Poc- harnici oameni, cu aport în­
denţi, harnicul colectiv de de meri, de 60 ha, din Peş- nar, sublinia eu justificată semnat Ia realizarea sarcini­
oameni ai muncii din fer­ teana. în sectorul vegetal, mindric că evenimentul pe­ lor de pian.
trecut în urmă cu citeva zi­
— Să începem cu şefii de
mă a reuşit să obţină re­ porumbul şi plantele fura­ le a bucurat sincer pe toţi secţii Vasilc Lungu, Ştefan
zultate notabile în toate jere sînt principalele cul­ cei 1 200 de lucrători ai u- Feier, Fabian Oprinesc,
sectoarele de producţie. turi pe care le producem, nităţii. maiştrii Pavel Ancateu, loan
Tomuş,
— Succesul aparţine oa­
înainte, însă, de a rele­ ele constituind, alături de menilor, tuturor formaţiilor Gulea, loan Ciocan, loan
Silviu
loan
Marcu,
va aceste rezultate şi pre­ păşunile naturale sursa din uzină. Prin buna orga­ Criştiu, loan Oprea, şefii dc
ocupările conducerii fer­ noastră de asigurare a fu­ nizare a muncii, aprovizio­ echipă Toma Tomodan — pe
mei, ale întregului colectiv rajelor pentru sectorul zoo­ narea ritmică cu materiale, locul iutii în întrecerea so­
pentru continua amplifica­ tehnic, sector specializat în mobilizarea şi preocuparea cialistă în toţi anii cincina­
loan
Iluhu,
sporită pentru realizarea zi lului,
Traian
re a lor să facem — cu recondiţionatul şi îngrăşa­ de zi a producţiilor plani­ Bora, Gheorghe Vtirdca, Au­
sprijinul inginei'ului Cor­ tul taurinelor, care apoi se ficate — am reuşit să în­ rel Stingă şi mulţi alţii. Toţi
nel Igna, şeful fermei — livrează industriei cărnii. cheiem cincinalul cu o lu­ merită laude pentru modul
nă şi opt zile mai devreme. cum îşi fac datoria, se stră­
o scurtă prezentare a aces­ După această punere în Frezorul loan Man, illn secţia sculăric a I.M. Orăştic In răstimpul rămas din an duiesc permanent să tradu­
teia. execută lucrări de foarte bună calitate depăşindu-şi lunar ne vom inzcci eforturile că în viaţă sarcinile încre­
— Colectivul nostru îşi M. LIONEL sarcinile cu 10—12 la sută. pentru a obţine sporuri de dinţate de partid.
producţie cît mai consisten­
desfăşoară activitatea în Foto NICOLAE GHEORGHIU te. Preconizăm o depăşire L. BRAICA
cadrul a trei principale (Continuare in pag. a 3-o)