Page 94 - Drumul_socialismului_1985_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 721 • J

\
„Sînt necesare, de asemenea, măsuri
ţ ferme în domeniul minier, pentru realizarea
( producţiei de cărbune, de bună calitate".
20,00 Telcjurr
NICOLAE CEAUŞESCU, 20,30 Ştiinţa
(Din cuvîntarea la Plenara C.C. al tricc a
economi
P.C.R. din 13—14 noiembrie a.c.) 20,43 67 de ai
rirea st
nai ur
(color)
Secretele bunelor rezultate - oamenii si tehnica Argumentul hărniciei - plus 10000 tone cărbune '21,03 Un part:
I o sing
Spectaci
7 } zlcal-coi
Creaţie sută la sută a „E- După cum ne spunea ing. O cifră rotundă la mina 12 461, producţia netă cu
pocii Nicolae Ceauşescu", I.M. Paroşeni loan Beserman, directorul Lonea — 10 000. Unindu-şi I.M. Lonea 4,8 la sută, producţia glo­ 21,40 'i -Clcjurr
inaugurată de însuşi secre­ • Port-drapel al meca­ întreprinderii, de 18 ani în forţele pentru a înfăptui pe • Zilnic .— creşte sporul bală cu 4,6 la sută, preţul
tarul general al partidului, nizării acest colectiv şi de 32 în deplin sarcinile puse de de producţie de cost la o tonă de cărbu­
în luna septembrie 1966, în­ • Anul XX — cea mai mineritul Văii Jiului, secre­ partid în faţa tuturor mine­ • Sectorul IV — cu pla­ ne extras a fost mai mic cu
treprinderea minieră Paroşeni mare producţie de căr­ tele acestor frumoase reali­ rilor ţării, în zilele trecute nul cincinal îndeplinit 27,4 lei, a obţinut economii
a parcurs etape dinamice de bune zări sînt oamenii minei — din acest an, din abatajele • Prestarea posturilor în la consumurile specifice, a
dezvoltare, fiind azi una • Chemarea la întrece­ priceperea, hărnicia şi con­ de la Lonea, cele 42 de bri­ cărbune — „cheia" depăşit beneficiul cu 12 800
dintre unităţile carbonifere re — onorată exemplar ştiinciozitatea lor în muncă, găzi ale minei au extras şi succesului lei, productivitatea pe între­ BUCUREŞ'l
dioprogramu
importante şi fruntaşe ale • Recordurile au viaţă modul serios de angajare, expediat spre termocentra­ • Accent pe asigurarea prindere cu 72 kg cărbune. 7.00 Radiojn
Văii Jiului şi ale ţării. scurtă. , conlucrare, întrajutorare, do­ lele judeţului — Mintia şi liniei de front. Alt exemplu: în urmă cu Sarcinii şi ni
Prin grija consecventă a rinţa lor de perfecţionare Paroşeni — spre alţi benefi­ trei zile, sectorul IV, condus onoare. Răsj
conducerii partidului, perso­ roşeni îşi onorează exemplar profesională şi de stabiliza­ ciari, suplimentar planului, Ies că trebuie extrase can­ de maistrul Aurel Nelepcu, mirilor t o i
Nicolae Ceai
nal a tovarăşului Nicolae chemarea la întrecere. re la mină, pe formaţii şi peste 10 000 tone de cărbu­ tităţi sporite de cărbune — a raportat îndeplinirea pla­ deplinim ini
Ceauşescu, pentru dezvolta­ în acest an, al XX-lea de schimburi. ne. Un răspuns practic, con­ sublinia inginerul Viorel nului cincinal : „Lucrăm in­ pe 1985, să
rea acestui sector primar al existenţă a minei, ei vor ex­ — Am reuşit, în ultima vre­ cludent al celor 2 600 de Boantă, directorul întreprin­ tr-un abataj frontal cu sus­ meinic plani
tor; 8,00 Re
economiei noastre naţionale, trage cea mai mare canti­ me — spunea interlocutorul mineri din această zonă, la derii. Am pus şi punem ac­ ţinere individuală, din care 8,10 Curierul
pentru mecanizarea lucrări­ tate de cărbune de pînă — să rezolvăm o serie de chemarea adresată de secre­ centul pe asigurarea liniei am extras peste plan în a- 9.00 Buletin
lor miniere şi creşterea pro­ acum, de 975 000 tone. probleme tehnice în abataje, tarul general al partidului, de front active superioare cest an 6000 tone cărbune Răspundem t
10.00 Bulet
ducţiei de cărbune, I.M. Pa­ în perioada care a tre­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de plan, extinderea a- — spunea brigadierul Florea 10,03 Solişti
roşeni a fost dotată cn de să ne adaptăm programu­ de a extrage cit mai mult batajelor cu capacităţi mă­ Anton, din cadrul acestui sec­ laureate In 1
cut din acest an, minerii din lui continuu de lucru în sub­ cărbune. ţional „Cînt
an cu noi şi moderne uti­ Paroşeni au realizat peste rite de producţie, utilizarea tor. Pentru a creşte produc­ niei“; 10,30
laje, instalaţii, echipamente, prevederile de plan 16 000 teran, să asigurăm o con­ — Această depăşire, care tehnologiilor de lucru adec­ tivitatea, introducem o nouă rale; 11,00
cdaptate la condiţiile de ză- tone de cărbune, situîndu-se ducere şi o asistenţă tehni­ va fi amplificată cu fiecare vate zăcămîntului nostru, tehnologie — cu tavan de re­ ştiri; 11,05 :
Soarelui; 11
cămînt specifice, ajungînd pe primul loc între minerii că temeinice şi responsabile nouă zi de muncă, se dato­ plasarea optimă a fronturilor zistenţă. Pînă Ia finele anu­ te; 12,00 Bul
una dintre cele mai mecani­ Văii Jiului şi pe locul al la nivelul fiecărei formaţii rează în primul rînd oame­ şi folosirea cit mai eficientă lui vom mai da încă 1000 12.05 Din coi
rului; 12,15
zate mine ale Văii Jiului. Do­ lll-lea, pe 10 luni, între u- nilor din abataje, care s-au a forţei de muncă. Deci, tone în plus". „Eu i-am che­ nico-ştlinţifi<
tarea sa tehnică se cifrează nităţile carbonifere ale ţării. şi pe fiecare schimb, mobilizat mai bine, au înţe- printr-o activitate atent plani­ mat în acest ,an la întrece­ premieră ra
la peste 1,5 miliarde lei. Plusuri mai mari au sectoa­ ficată şi coordonată, ne-am re pe toţi frontaliştii din De la 1 ia
Prin rezultatele bune obţi­ rele I — 34 000 tone şi III — creat condiţii optime de lu­ Vale — a completat brigadie­ univers 20;
de ştiri; 16.
nute în 1984, colectivul I.M. 18 000 tone. De menţionat j M I N E R I ! cru, vom extrage, în conti­ rul Grigore Mîndruţ, tot de Împlinire —
Paroşeni s-a situat pe locul că 10 brigăzi şi-au îndepli­ nuare, în mod ritmic, cărbu­ la sectorul IV. Şi, în mod si­ şoară nâi
I în întrecerea socialistă din nit sarcinile de plan pe cin­ Ţara are nevoie de cărbune mai mult şi ne peste prevederile de gur, la cele 5 000 tone pe Radio, .a
16.55 S—tul
sectorul extracţiei cărbune­ cinal. Sînt formaţiile condu­ * mai bun ! plan. care le-am extras de la în­ 17.00 Bule
lui, fiind distins cu „Ordinul se de Ferenc Fazakaş, Con­ „Secretul" succeselor la ceputul anului peste preve­ 17.05 Politii
Muncii" clasa I. Totodată, i stantin Ciobănoiu, Gavrilă Depuneţi toate eforturile pentru a-l asi- Lonea, dacă poate fi vorba deri, împreună cu ortacii mei, 17,35 Te ap;
patria
mea
s-a acordat cinstea de a che­ Meszaroş, loan Bongioiu, A- j gura ! de aşa ceva, trebuie căutat vom adăuga şi altele. Tre­ muzical: 18.
ma la întrecere, în acest an, lexandru Laszlo, loan Cibea, în abataje. „învăţînd de la buie I". Hi : * Radii
toate colectivele similare din Ion Daniel, Nicolae Huluţâ, De cantitatea şi calitatea cărbunelui ex- alte mine, preluind tot ce — In aceste zile de sfîrşit vi«ta interna
19.00 Amfitc
ţară. Petru Zlăgneanu, Geza Kal- I tras depinde producţia de energie electrică este bun — arăta loan Che- de an şi de cincinal — con­ ţii — emisii
Hotărîţi să' înfăptuiască man. | şi de cocs, buna desfăşurare a activităţii în recheş, inginerul' şef al uni­ chidea tovarăşul Mie Tirean, 20.00 Radioju
Bestia dv. :
neabătut îndemnurile şi re­ Şi două recorduri absolu­ tăţii —, minerii noştri s-au secretar adjunct cu proble­ tr-o oră: 2
străduit să muncească în aşa
comandările secretarului ge­ te din existenţa unităţii: în î toate sectoarele economico-sociale. fel incit şi alţii să aibă ce me organizatorice al comi­ muzicală; 2:
neral al partidului, tovarăşul 20 noiembrie a.c., a fost ex­ | Uniţi-vă toate eforturile în abataje, mo- tetului de partid — sîntem letln ti*' s*i'
Nicolae Ceauşescu, Minerul trasă cea mai mare produc­ invăţa şi prelua de la ei". puternic mobilizaţi, angajaţi
de Onoare al ţării — de a ţie zilnică de cărbune - I bilizaţi-vâ exemplar în muncă, pentru a ex- Şi au ! Pe 10 luni, I.M. Lo­ cu toate forţele pentru a ex­
extrage cantităţi continuu 4014 tone —, iar în 21 noiem­ ! trage cît mai mult cărbune ! nea şi-a depăşit numărul de trage ritmic cărbune tot moi
sporite de cărbune pentru brie au fost realizate 4023 posturi planificat în abataje mult şi mai bun pentru ter­
ţpră —, minerii de la Pa- tone. cu 16 912, în cărbune cu mocentrale.
DEVA :
victorie (Pa
ţe (Arta); 1
Industria carboniferă Masca de a
— sala A)i;
viaţă (Mode
Toată lume
— seriile I-
(Urmare din pag. 1) vederea asigurării liniei ac­ Aventurile
tive de front, precum şi pe wyer * Mc
tiv de lucru, promovarea u- îmbunătăţirea aprovizionării indianul (A
nor tehnologii de lucru de tehnico-materiale şi a acti­ ŞANI : Mar
Amu
rin
înalt randament etc. -, dar vităţii de transport al cărbu­ (U .); I
şi prin dezvoltarea capaci­ nelui din subteran la supra­ gini <7 Noi
tăţilor de producţie existen­ faţă, pe perfecţionarea şi PENI: Picii
VULCAN :
te şi deschiderea altora noi, stabilizarea forţei de muncă, (Luceafărul)
cum sînt cele de la Lupeni- pe întărirea ordinii şi disci­ liţia intervii
PETRILA:
sud şi Valea de Brazi, ca să plinei în toate formaţiile, pe spun adio
le numim doar pe cele mai toate schimburile, la toate URICANI: i
importante. nivelurile de organizare, con­ bunării (Rei
încheind un an şi un cin­ ducere şi acţiune în produc­ Incendiu la
(Steaua roţ
cinal, minerii Văii Jiului au ţie. BARZA: R;
(Minerul); : i
obligaţia de a pregăti cît Experienţa a dovedit că pirea fecioa
mai temeinic condiţiile de acolo unde se munceşte în Stele de la:
acest mod, rezultatele bune GEOAGIU-I
realizare a producţiilor pla­ de oraş (C
nificate în noul an şi cinci­ nu întîrzie. Şi de asemenea ră); HAŢE'
nal, cu accent major pe in­ rezultate în mineritul Văii Brigada condusă de Ion Boteanu este una dintre cele 10 din cadrul sectorului IV ai I.M. Lonea, care a raportat, lectronic (D
tensificarea lucrărilor de Jiului este nevoie acum mai la începutul acestei săptămîni, îndeplinirea planului cincinal. Un şerif
CALAN:
pregătiri şi deschideri, în mult ca oricind ! (Casa de ci)
RIA: Cin
(Mureşul) ; j
g| Ne-am aflat la orele amplă campanie în scopul racr contra
amiezii în sala de apel a Prin măsuri ferme, prin autoexigenţă - climat fertil de lucru redresării producţiei. Une­ mina).
minei Paroşeni. Schimbul le brigăzi au fost desfiin­
II se pregătea să intre în sigură şi fermă a efective­ Nicolae Golea, preşedintele crea greutăţi, s-au anga­ ţate, iar efectivul redistri­
şut. Maiştrii făceau ponta- Cum se ştie, buna orga­ lor pe posturi, urmărirea comitetului sindicatului din jat... buit. Cel mai recent exem­
jul. dădeau ultimele lămu­ nizare este un element severă a îndeplinirii sar­ întreprindere. O problemă — Cum vă numiţi ? plu: formaţia lui Costache
riri pentru noua zi de mun­ hotărîtor al desfăşurării op­ cinilor zilnice, implicarea importantă este întărirea — Ion Prorociuc, miner Diaconescu, de la sectorul Timpul p
că. Nu s-au înregistrat ab­ time a producţiei, al rea­ temeinică şi eficientă a ca­ ordinii şi disciplinei la toa­ In brigada lui Grigore Mîn­ V. Subinginerul Constantin azi, 28 no
senţe nemotivate. lizării sarcinilor de plan. drelor tehnico-inginereşti te locurile de muncă şi la druţ; din octombrie. Am Cerna, şeful adjunct al a- Vremea
„Acestui aspect noi îi dăm
cestui sector, sublinia că
— Nu, n-am lichidat încă toată atenţia, pe fiecare în activitatea efectivă de avut nouă nemotivate şi prin măsurile luate s-a in­ cu cerul te
Pe alocuri
absenţele nemotivate — ne schimb, spunea Vasile Co- extracţie a cărbunelui şi toate nivelurile, eliminarea fostul meu şef de brigadă, stalat un climat dc muncă cipitaţii sic
spunea Constantin Matei, jocaru, unul dintre cei mai luarea operativă a măsuri­ absenţelor nemotivate. Con­ Andrei Antal, m-a... pus pe sănătos, propice îndeplini­ de ninsoi
secretarul comitetului de buni şefi de brigadă ai lor care se impun în e- siliul oamenilor muncii, co­ liber. Am găsit înţelegere rii planului. ploaie şi t
condiţii de
partid al unităţii. Deşi am minei. Noi ne aprovizionăm ventuale situaţii critice — mitetele de partid, sindi­ la conducere. Am fost dat va sufla mc
făcut progrese însemnate cu materiale şi tot noi e- acestea cred eu că sînt ar­ cat şi ale U.T.C. acţionea­ într-o brigadă bună. Nu întărirea ordinii şi dis­ şl nord-est
în acest sens. mai avem vacuăm la ziuă utilajele mai absentez. ciplinei, creşterea răspun­ rile vor fi
totuşi de luptat pentru îm­ defecte sau piesele de Tiberiu Silaghi, Dan Vi­ derii personalului pentru nimele ini
grade, iar i
bunătăţirea coeficientului schimb uzate, noi întreţi­ zitiu, Ion Pavel, Petru înfăptuirea sarcinilor tra­ 0 şl 3 gra
de prezenţă la şut şi pen­ nem căile de acces şi efec­ Barb, Viorel Sfetcu şi alţii sate, extragerea zilnică a local se vc
tru folosirea integrală a tuăm unele reparaţii, noi nu s-au ţinut insă de cu- cantităţii de cărbune pre­ ţă, care 1:
ne chiciuri
văzute, sînt pentru colecti­
timpului efectiv de lucru urmărim ca utilajele şi gumentele bunelor rezulta­ ză permanent, iau măsuri vînt, au absentat din nou, vul minei Lonea cerinţe
La munţi
în subteran, pentru întă­ transportul să funcţioneze te pe care le-a obţinut şi în acest sens. Acum sîn­ dar... pentru ultima dată. de maximă însemnătate, şi închisă,
rirea ordinii şi disciplinei normal, să putem trimite în acest an sectorul I, pe tem pe drumul cel bun. întreprinderea le-a desfă­ cărora li se acordă aten­ rit. Vor
personalului, de deservire la suprafaţă cît mai mult care-1 conduc, îndeplinin- Numărul absentomanilor a cut contractul de muncă. ţia cuvenită. slabe. V:
şi întreţinere, pentru creş­ cărbune". du-şi deja prevederile de scăzut simţitor". Nu se mai admite nici o moderat di:
est cu In1
terea răspunderii în apro­ — Adevărul este că la plan pe acest an cu o lună „Judecata muncitoreas- abatere. Toate brigăzile pînă la 4C
vizionarea locurilor de mina noastră s-a întronat şi 10 zile mai devreme. că“ este aspră, neiertătoa­ trebuie să extragă ritmic Pagină realizată de va semnal;
rară asoci
muncă şi gospodărirea destul de serios disciplina gfg „Dacă rezultatele mi­ re, eficientă. în noiembrie cărbunele planificat, să nere de c
chibzuită a materialelor şi muncii, ordinea, buna or­ nei Lonea sînt bune, nu în­ s-a discutat cu mulţi din- respecte indicatorul de ca­ DUMITRU GHEONEA izolat va
pieselor de schimb şi în ac­ ganizare, colaborarea — a- seamnă că aici nu mai sînt trei aceia care au absentat litate, să obţină economii. şi LIVIU BRA1CA teorolog
tivitatea de reparaţii şi re­ precia Remus Becuş, şeful multe probleme de rezolvat nemotivat. Au dat decla­ La sectoarele sub plan este Vrasgyak
vizii ale utilajelor. sectorului I. Programarea — era de părere tovai'ăşul raţii scrise că nu vor mai în curs de desfăşurare o