Page 93 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 93
®B8t> -
ASTĂZI SE DESCHID IN CAPITALĂ
PROLETARI DiM TOATE TARILE. UNlŢl-VĂ 1
Lucrările Congresului
ştiinţei şi învăfâmîntuiui
Congresul ştiinţei şi în- majore puse de partid în tămînt-producţie-cereetare
AMUR KUViOOSSlt văţămîntului, ale cărui lu faţa şcolii, pentru pregăti ştiinţifică se afirmă drept o
S O C I A L I S M U L Capitala patriei, se situea fecţionarea forţei de mun nanţă în acţiunea pentru
structură de înaltă rezo
rea tineretului, pentru per
crări se deschid astăzi, în
formarea tinerei generaţii
ză printre evenimentele de
că. Programele de cerceta
largă rezonanţă ale vieţii
ştiinţifică,
de constructori ai patriei.
re
dezvoltare
politice şi social-cullurale.
a progresului tehnic, cele
printre valoroasele iniţia tehnologică şi introducere O contribuţie determinantă
în cercetarea ştiinţifică ro
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C tive ale partidului nostru, privind asigurarea forţei mânească o reprezintă o-
ale secretarului său gene de muncă, de perfecţionare pera fundamentală în do
I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E ral, .tovarăşul Nicolae a învăţămîntului şi a ca meniul chimiei a tovarăşei
Ceauşescu, sub a cărui în drelor didactice, ce vor fi academician doctor inginer
ţeleaptă conducere ştiinţa adoptate în acest mare fo Elena Ceauşescu, savant
a cunoscut, în epoca de rum, se vor răsfrînge po de renume internaţional,
Anul XXXVII, nr. 8 721 JOI, 28 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani mari înfăptuiri care a tre zitiv asupra tuturor struc cu contribuţii valoroase în
cut de la Congresul al turilor vieţii noastre pre organizarea întregii vieţi
IX-lea, o afirmare fără zente şi viitoare. ştiinţifice. în înflorirea
precedent. în epoca ce poartă em ştiinţei şi culturii.
în spiritul cuvîntârii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
înaltul forum va dezba blematic numele ctitoru Delegaţii hunedoreni la
te modul în care s-a rea lui ei — Epoca Nicolae
la Plenara C.C. al P.C.R, din 13-14 noiembrie a.c. marele forum au mandatul
lizat planul de cercetare Ceauşescu — învăţămîntul ferm al cadrelor didactice
ştiinţifică în cincinalul şi ştiinţa şi-au cîştigat un din cele peste 740 de uni
1981—1985, sarcinile ce re nou statut. angajîndu-se tăţi şcolare de toate grade
Industria carboniferă - la cote vin ştiinţei pentru înfăp în marele efort al progre le — de la învăţămîntul
tuirea hotărîrilor Congre
sului şi bunăstării materia
preşcolar la cel tehnic su
sului al XlII-lea al P.C.R. le şi spirituale în dubla lor
privind dezvoltarea tehno calitate : de autentice for perior —, al cercetători
superioare cantitative si calitative logică şi introducerea pro ţe de producte şi. în ace lor şi oamenilor de ştiin
gresului tehnic, precum şi
laşi timp, de componente
ţă care-şi desfăşoară acti-
activitatea desfăşurată în ale formării personalităţii
intr-o perioadă de con dernizarea — la indicaţia ex le, a ordinii şi disciplinei în domeniul educaţiei şi în- umane, ale pregătirii forţei
vulsii economice pe plan presă a tovarăşului Nicolae muncă. văţămîntului, obiectivele de muncă. Triada învă- (Continuare în pag. a 3-a)
mondial, cind materiile pri Ceauşescu — a întreprinderii Acţionînd în spiritul aces
me şi resursele energetice de utilaj minier Petroşani. tor obiective şi exigenţe, al
sînt tot mai puţine şi tot mai Ca urmare a politicii con îndemnurilor şi indicaţiilor
scumpe, cărbunele şi-a re- secvente a partidului şi sta date minerilor Văii Jiului, mi
dobîndit marea valoare şi tului nostru, de amplificare nerilor ţării, de secretarul
însemnătate în complexul neîntreruptă a capacităţilor general al partidului, minele
angrenaj economico-social al de producţie, a acţiunilor Paroşeni şi Lonea îşi depă
multor ţări. întreprinse şi măsurilor stabi şesc constant prevederile de
Şi în ţara noastră, prin lite în acest sens, mina Lu- plan, înregistrînd împreună,
gindirea clarvăzătoare, de peni a devenit cea mai ma- la zi, un spor de producţie
profundă analiză ştiinţifică
şi prospectivă, a secretaru
lui general al partidului, pre
şedintele Republicii, tovară
şul Nicolae Ceauşescu, in
dustriei carbonifere i s-a a-
cordat, în ultimii ani, o a- re unitate extractivă de căr de peste 26 000 tone cărbu
tenţie cu totul deosebită. bune cocsificabil din ţară, ne. De asemenea, multe sec
Vechea vatră de cărbune mina Paroşeni — cea mai toare şi brigăzi au raportat
a Văii Jiului a beneficiat mecanizată întreprindere din deja îndeplinirea planului
din plin de asemenea avan Valea Jiului, minele Petrila, cincinal şi planului anual,
taje tehnice, materiale şi so Lonea şi Vulcan — purtă toţi minerii Văii Jiului fiind
ciale, ceea ce a determinat toare la înalt nivel ale pro hotărîţi să-şi amplifice stră
ca fiecare întreprindere să-şi gresului tehnic, pe baza că daniile în muncă, să extra
sporească an de an capaci ruia extrag în fiecare zi mari gă cantităţi sporite de căr
tatea de producţie, să ex cantităţi de cărbune energe bune eneigetic şi cocsifica
tragă cantităţi continuu cres- tic. bil. In gospodăria de cărbu
cinde de cărbune cocsifica- Avînd în vedere necesită Referindu-se din nou la Preocupări stăruitoare pentru ne a termocentralei de Ia
bil şi energetic, munca mi ţile crescînde ale economiei imperativul dezvoltării bazei iVîintia, modernele instala
nerilor devenind mai uşoară, naţionale de cărbune ener de materii prime şi resurse ţii de descărcat şi preluat
din depozit sînt pregătite
mai sigură, ' mai spornică. getic şi cocsificabil, trebuin energetice în 1986, în în îndeplinirea măsurilor stabilite pentru a înmagazina mari
Întreprinderile miniere au fost ţele tot mai mari de ener treg cincinalul viitor, la re cantităţi de cărbune, In ve
şi continuă să fie dotate cu gie electrică — îndeosebi pe centa Plenară a C.C. al derea asigurării stocului
utilaje, instalaţii, echipamen bază de cărbune —, la in P.C.R., tovarăşul Nicolae Comuna Baia de Criş produse agricole la fondul pentru iarnă.
te şi aparatură de nivel teh dicaţia conducerii partidului, Ceauşescu releva necesita are un aport important în de stat şi la cel de auto-
nic şi productivitate tot mai personal a t o v a r ă ş u l u i tea unor măsuri ferme pen î nfăptu i rea prog ramului aprovizionare se numără
ridicate, pregătirea şi stabi Nicolae Ceauşescu, a fost tru realizarea producţiei de judeţean privind autoc.on- Sabin Aron, Ilie Brezeniac,
lizarea forţei de muncă se elaborat un important pro cărbune, de bună calitate şi, ducerea şi autoaproviziona- Nicolae David, Oetavian
află permanent în atenţia gram de măsuri vizînd com îndeosebi, a programului rea teritorială. în acest an, Leucean, Ioan Filip, An- Acţionînd cu răspun- ^
organelor şi ogpnizaţiilor de pletarea efectivelor de mi pentru cărbune cocsificabil. de pildă, comuna a predat tim Nandra, Alexandru Bc- dere şi dăruire pentru ţ
partid, a consiliilor oamenilor neri pentru subteran, inten în acest context, minerilor la fondul de stat, numai rău, Dima Faur, Ioan Oncu realizarea sarcinilor ce I
muncii şi comitetelor sindi sificarea pregătirii profesio Văii Jiului le revin în anul 1 i-au revenit din progra- J
catelor, iar producţia de nale şi stabilizarea acestora următor sarcini extrem de ® AUTOCONDUCERE l mul judeţean dc dez- )
maşini şi .utilaje miniere a în Valea Jiului, trecerea la mobilizatoare, trebuind să AUTOAPROVIZIONARE TERITORIALĂ voltare a horticulturii şi 4
cunoscut ritmuri de neimagi lucrul în program continuu, extragă o cantitate de căr în comuna Baia de Cris din programul de auto- j
conducere şi autoapro- 1
nat, prin extinderea şi mo- întărirea, sub toate aspecte- bune de 13,1 milioane tone. . vizionare teritorială, co- 4
Această producţie va fi rea din gospodăriile populaţiei, şi mulţi alţii, ce înţeleg
aproape 90 tone carne de îndatorirea civică a locui ţ lectivul de muncă al A •
lizată, în principal, pe sea bovine, 9,8 tone carne de torilor satelor de a contri I
ma creşterii productivităţii l
porcine, circa 3,5 tone car bui la buna aprovizionare
muncii — prin planificarea şi ne de ovine, 1 025 hl lap a populaţiei de la oraşe CU PLANUL
organizarea temeinică a lu te de vacă şi de oaie şi cu produse agroalirnenta
„De peste un an şi jumătate crului pe formaţii şi schim alte produse agricole. La re. Aron Medrea, primarul CINCINAL
buri, folosirea la parametri
capitolul carne, planul pe
comunei, sublinia ;
Comitetul
—
comunal
aşteptăm grupul nr. 1“ optimi a utilajelor şi insta 1985 este deja realizat şi de partid şi consiliul popu \ ÎNDEPLINIT
depăşit. Printre cetăţenii,
laţiilor din dotare, utilizarea
integrală, raţională a forţei de altfel foarte numeroşi, lar consideră sporirea con | A.E.S.C.H, DEVA
ce au o contribuţie însem
tinuă a participării locali
Pină să ajungem la maistrului principal specia de muncă şi timpului efec- nată la realizarea planu tăţii noastre la înfăptuirea
C.E.T. 3, am trecut prin list Corneliu Cozmescu. lui dezvoltării economico- autoconducerii şi autoapro- l sociaţiei economice de
------------- :—7
adevăraţi nori de aburi, — Cită energie electrică socîale în profil teritorial vizionării teritoriale ca ) stat şi cooperatiste lior-
am călcat prin nenumărate produceţi acum ? una dintre cele mai impor j ţicole Deva raportează
bălţi cu apă rece şi fier — Priviţi : grupul nr. 2 (Continuare in pag. a 2-a) cu privire la predarea de tante atribuţii ale activită l îndeplinirea şi depăşirea
binte. Această risipă crasă funcţionează cu 5 MWh. ţii lor. Intîi de toate se 1 prevederilor planului
este într-un fel generală, Constant. caută şi se reuşeşte să se cincinal. Fermele din
Recepţia preliminară a şoselei modernizate cunoască foarte bine situa l cadrul asociaţiei au ob-
Reporter în post fix Ia centralele electrotermice Sîntămăria-Orlea — Rîu de Mori ţia economică a- fiecărei ’ ţinut şi predat supli
ale C.S. „Victoria" Călan gospodării ţărăneşti. Acest mentar peste 2 000 tone
Ieri a avut loc recepţia preliminară a şoselei mo lucru se realizează prin ) legume, din care mal
dar cea mai marc se pe — Dar ce putere energe dernizate Sîntămăria-Orlea — Rîu dc Mori, obiectiv deplasările zilnice ale lu- mult de 1400 tone aU
trece zi şi noapte la sec tică instalată are C.E.T. 3 ? deosebit de important ce va reduce cu 25 la sută TRAIAN BONDOR j fost livrate în plus în
ţiile : a Il-a furnale, chi — Două grupuri a cîte distanţele de transport tehnologic pentru şantierele ] acest an. în acelaşi timp,
mică, semicocserie, aglo- 12 MW fiecare. de execuţie a hidrocentralei Rîu Mare-Retezat şi a ! s-au înregistrat realizări
merator... Deci, abur teh — Şi produceţi 5... salbei de uzine hidroenergetice în aval de la Clopo- (Continuare în pag. a 3-a) \ meritorii la indicatorii
nologic şi apă fierbinte, — Dar grupul nr. 1 nu tiva pînă la Haţeg. ţ dc eficienţă,
Noul drum — investiţie a Direcţiei judeţene de
produse cu mari cheltuieli este în funcţiune. N-a fost drumuri şi poduri, executată la înalt nivel calitativ î De menţionat că lu-
1 crătorii din fermele a-
se risipesc. Atunci sînt o- niciodată... în ziarul de azi : I
— Grupul nr. 1 — in de Antrepriza de construcţii hidroenergetice Rîu Ma sociaţiei au pregătit te-
portune întrebările pe care tervine inginerul Virgil re-Retezat —, realizat cu îmbrăcăminte de beton, are ţ meinic şl bazele rccol-
le adresăm şefilor acestor Moroşan, şeful comparti o lungime de 15 km, este situat pe malul drept al • Aportul huncdorc- t tei din primul an al cln-
secţii : Cum aţi finalizat mentului energetic — este Rîului Mare, iar prin bretelele ce se vor executa nilor la pregătirea ) cinalului viitor, ceea ce
peste barajele hidrocentralelor va asigura mai multe
\ constituie o garanţie că
pregătirile pentru iarnă ? gata de peste un an şi ju Marii Adunări de la
mătate, A.M.R.C T. Hune legături directe, eliminînd rutele ocolitoare, cu dra Alba Iulia 4 şi în continuare asocia-
Ce etanşeizări la instalaţii doara—Nord a făcut totul mul naţional Haţeg — Caransebeş (D.N. 68 D). ţia îşi va aduce o con-
aţi făcut ? Şi vă plîngeţi aici pentru a-1 pune în Totodată, noul drum facilitează transportul între • Activităţi politico- 1 tribuţle tot mal însem- 4
zilnic că nu există abur localităţile situate pe malul drept al RîuJui Mare şi educative desfăşu nată la aprovizionarea
GH. I. NEGREA pune mai bine în valoare patrimoniul turistic al ma rate de sindicate
destul, nu este apă caldă. populaţiei cu legume şi
sivului Retezat care are acum o legătură directă şi
Am ajuns la C.E.T. 3. scurtă eu zona Haţeg — Sîntămăria-Orlef*. • Carnet cultural fructe.
Adresăm prima întrebare (Continuare in pag. a 3-a)
