Page 102 - Drumul_socialismului_1985_11

Pag. 2 DRUMUL socialismul:

Unirea lumină I * Scena

Acest poem e distanţa dintre azi şi mîine I 13,00 Te
Neodihna ce se-adună-n sîngele meu S 13,05 La
A t i W i i . m Clipa-aidoma unei bucăţi de pîine I si oamenii ei
Desăvîrşitele culori din curcubeu. s an
20 de ani în slujba artei. din
I O perioadă de eforturi in­ te(
Acest poem e însuşi începutul de cărare K tense, care, desfăşurate pe
Mugurii aprinşi în zori de zi un teren fertil, pot să con­ It&
Visul cc-1 visează fiecare I S tureze o personalitate ar­ gr:
tistică. In cazul nostru este
Hotarul iluzoriu veniseră, fără conştiinţa că Dc-a avea o iubire, iubire de a fi. I vorba de Gheorghe David, pc
şi
compozitorul
r
trec vreo frontieră, de pe
dirijorul
I
ambii versanţi ai muntelui. Acest poem e însemn de omenie s de la Teatrul de estradă 14,30 V.
Vreme de cileva bune dit apoi şi rostul de lea­ Aici pe plai, in locuri ferite Interiorul deschis în cuvînt, I din Deva. Un om cu reale ta»
acumulări
şi
cantitative
sute de ani, Carpaţii au găn şi adăpost al unui ori pe drumurile care du­ 13 Unirea lumină, eterna Românie S calitative în timp, confir­ lf*'! Ne
despărţit politic neamul ro­ neam in care zăcea încă ceau la ele, s-au ivit stine, Rcspirînd mioriticul pămînt. I mate de locurile fruntaşe • ca
liti
mânesc in cele trei provin­ obscură, latentă conştiinţa mori, hanuri şi mănăstiri, MIRON ŢIC s în concursurile profesiona­ 19.00 Te
le, în Festivalul naţional
cii istorice. In ciuda lungu­ unei uimitoare unităţi. A- toate locuri de răgaz, de I „Cintarea României", care 19,15 Şt.:
lui răstimp insă, ei n-au ceasta este epoca in care, popas şi intilnire, în care au generat în final un nu­ tri
lost niciodată altceva decit printr-un proces îndelungat, s-au schimbat ginduri, do­ me în muzica uşoară ro­ ce-
mânească, întilnit frecvent
un hotar iluzoriu. Concepţia dar dirijat de legi tainice ruri, aspiraţii, cintece, ba­ CRONICA FILMULUI FUftUflci“ pe posturile naţionale de 19,25 Te
şi riguroase, cuvintul roman lade, poveşti, snoave, mai radio şi televiziune. In ul­ (P.
Carpaţilor ca hotar nu este timă instanţă, cel mai au­ 19.50 In
de provenienţă românească terra, care insemna pămînt, apoi cărţi. Cuvintele prin Cinematografia chineză, Aflat într-un fragil echili­ torizat reprezentant al ac­ tin
ta.
şi nici nu putea să fie in- s-a transsubstanţializat in care toate acestea dobîn- pe care am regăsit-o prin bru între comedie şi dra­ tivităţii de creaţie liuncdo- 20,10 E
trucit intreaga noastră isto­ deau expresie erau ale a- intermediul micului ecran mă, filmul "curge spre fi­ rene în domeniul muzicii Ui
uşoare. In articolul „Re­
rie, toată evoluţia civiliza­ celeiaşi limbi, nouă, dar intr-un proces de apropie­ nalul cu tentă melodrama­ vista încotro", conţinind o- 20,35 Te
ţiei şi culturii noastre dove­ cu structura intimă lati­ re a subiectelor şi viziunii tică în care, asemeni lui pinii ale muzicologilor şi Se
desc că românii sint un nească, născută tot la piep­ celei de a şaptea arte de Oedip, eroul principal, in­ compozitorilor după festi­ zii
dc
produs al Carpaţilor, care tul ocrotitor al Carpaţilor, ale altor cinematografii, V capabil să-şi mai suporte „F
pe tărimul ospitalier al pla­
au concentrat de-a lungul valorifică, în paralel, dra­ tragedia, se pedepseşte, nu (c<
versanţilor lor, au întreţinut cuvintul român Ţară, care iului. Cu plaiurile lor feri­ maturgia marilor autori scoţîndu-şi ochii, ci luîn- 21.50 Tc
şi au ocrotit una şi ace­ înseamnă totul. Aşadar, apa te şi primitoare, Carpaţii chinezi. „Furtuna" — film du-şi zilele. 22.00 Mi
eaşi realiţate etnică. Pen­ a trecut, dar pietrele au ne-au binecuvintal naşte­ de autor (Slin Daolin), e- Jocul actorilor, într-un <c«
tru daci, Carpaţii n-au lost rămas la adăpostul Carpa­ rea ca popor, ajutindu-ne cranizare a piesei omo­ crescendo de teatralitate
ţilor. Fenomenul, pe care apoi in toate vremurile să
nicăieri şi nicicind un ho­ unii îl consideră miraculos, răminem adunaţi in aria nime a lui Cao Yu (autor speculată regizoral, acope­
tar. Un ax vital in schimb, a lost posibil graţie unei lor binefăcătoare, nepieri­ contemporan — n. 1910 ră bine textul dar lasă in­ Jtj
da. Adăpostind printre cul­ tori tocmai graţie acestei — „Furtuna" fiind ope­ suficient exploatate sensu­
particularităţi specifice Car­ ra sa cea mai aprecia­ rile subterane ale piesei
mile lor piscul enigmatic paţilor şi anume plaiurilor, indestructibile unităţi ci­ tă şi jucată în China şi în şi transformă o posibilă dioţ:
al Kogaionului şi cetăţile aceste întinderi netede sau mentată prin veacuri. străinătate) îşi plasează replică orientală a trage­ 6,30
cele tari. Toată civilizaţia in pantă foarte domoală, Carpaţii hotar ? Nicioda­ acţiunea la începutul se­ diei oedipiene în dosarul în î
dacilor mai apoi, o civili­ bogate in păşuni înconju­ tă. La 1 Decembrie 1918, colului nostru şi se con­ unui caz concret, situat cu dioj
nă
zaţie a lemnului, care ştia rate ocrotitor de păduri, si­ pină şi ideea aceasta re­ stituie în nararea filmică destulă exactitate într-un onoj
insă supune şi piatra, a e- tuate la altitudini prielnice fuzată de logică şi de ele­ a sfirşitului unei familii timp social al începutului Nic
voluat pe temeiul a ceea vieţii. Plaiurile sint poate mentarul bun simţ s-a pră­ avute care, în întreţeserea de secol.
ce dăruiau Carpaţii. Roma­ elementul cel mai de sea­ buşit definitiv in ruinele destinelor dirijate de ra­ Vom regăsi în acest film DC
nii, la rindul lor, solari şi mă graţie căruia au fost propriei sterilităţi. Am ră­ ţiunea înavuţirii, îşi con­ o imagine văzută din alte
practici, n-au avut nici un zădărnicite orice tentative mas noi, uniţi in jurul a- sumă tragicul sfîrşit în care unghiuri decît cele cu care
interes să împartă printr-un de transformare a Carpaţi­ celoraşi Carpaţi, deasupra se împletesc iubirea, inces­ nc-am obişnuit ca euro­
hotar inutil acea Dacie lor intr-un hotar eficient. cărora scapără aceeaşi tul şi moartea. Zeii nU vor peni şi o muzică în care
Felix pe care o rivneau in „PE-UN PICIOR DF. PLAI" stea în care n-am încetat interveni, ca-n tragedia parfumul orientului şi ilus­
întregime. De-a lungul în­ s-o născut intiia capodo­ a crede. greacă, în curmarea des­ trarea tramei se îmbină valul naţional dc muzica
tunecatului mileniu al mi- peră a spiritualităţii româ­ tinelor, Locul este luat de expresiv. uşoară şi concursul tea n.
trclor şi secţiilor de estra
graţiilor, Carpaţii au dobîn- neşti, ai cărei protagonişti RADU CIOBANU un fir electric rupt de vînt. VERONICA PALADE dă, din 1982, Georgc Gr. Bulcu
goriu afirma: Jj' .m,, Alba
paraţie eu „profes onLU Marii
de la Tănase şi FalU ,,„‘, (partea
române
caro s-au profesionalizat
VIAJA CULTURAL-ARTISTICĂ intr-atit incit s-au rutinat... Wfi« i
la Deva şi Dala Mare, . .. /:.u (se
„Stelele cetăţii" numai orchestrele, soliştii ' ictin (1
zică p<
au fost la înălţime, dar ş
Spectacplul-concurs de ne, avînd ca preşedinte dirijorii Gheorghe Da\ W şl Orele î
muzică uşoară „Stelele ce­ al juriului pe compozito­ Ivan Fcchcte, care au ales nai *
că int<
tăţii", cu participare in­ rul Petre Magdin şi pre­ o muzică proaspătă tmc_ nală *
rcască, in perimetrul mo
terjudeţeană, se reia, du­ zentator pe poetul Geor- demităţii".. In acea ediţie naiului
pă o perioadă de între­ ge Ţărnea. Atît concuren­ a întrecerii, teatrele maţii;
rupere, avînd ca organi­ ţii, cît şi solistele invita­ Deva şi B» 1 » Mll . r .. c ° CUpa " * Sea»
sugesti
ră
zator Clubul tineretului te, Angela Ciochină şi seră locul i i» j* 1 ”• dio.jurr
Cine este, de fapt, Glicor
Deva. Fapt binevenit, aş­ Gabricla Florescu, vor fi 22,20 IV
teptat. Noua ediţie la ca­ acompaniate de binecu­ & ra?
re au confirmat partici­ noscutul grup vocal-in- * cr î ft dta 11 Cliii-Napoca, fa-
parea interpreţi din jude­ strumental „Brevis" al “ullal^
ţele Arad, Bacău, Bihor, Clubului tineretului din cologic, f""Ycoaîa popu- mLtn
Covasna, Mureş, Timiş, Deva, formaţie laureată fară'de ariă ^ dirijor Jn Siv.
Constanţa, Braşov, Gorj, cu locul I pe ţară în ca­ cadrul filarmonicii şi *
Sibiu, Argeş, Alba, Dolj saniblului tineretului Jm Masca
şi municipiul Bucureşti, drul Festivalului naţional Oradea. In aceastaperioa — sal;
«ici, a luat funţa
se desfăşoară azi şi mîi­ „Cîntarea României". tivalul mterjudeţean J c viaţă i
Toată
Salonul de toamnă al umorului" muzică uşoară " F > 0 “ re “ dus — ser
Aventi
Valea Jiului rămîne în Octavian Bour, Mihai o°scrioasâ contribuţie, unde vvycr
“ , . lansat interpreţi cu
continuare un centru de Boacă, Alexandru Bart- Indian
noseuţi ai
talie naţională al umoru­ feld, Constantin Ciosu, romaneşti. Angtia T<m s_ c’iochi- ŞANI
lui. La ediţia din acest Daniel Ionescu, Mihai ring) ;
(Unire
ffi Cla WC« C Aliint.»
an al „Salonului de toam­ Stănescu ş.a., la care se şl pentru activitatea din- gint (
nă al umorului", organi­ alătură hunedorenii Mir- PENI:
VULC.
zat de Comitetul judeţean cea Bâtcă, Constantin Ne­ 5» - (Lucea
de cultură şi educaţie so­ grea Gavrilă, Ion şi Mi­ tU Dbi ’ lSlT U înlilnim ca rcasm.
cialistă, Consiliul munici­ hai Barbu. Expoziţia de In etapa republicană a e- măsurată materializată in nu­ dirijl «a teatrul de es­ norul)
pal Petroşani de educaţie caricatură, amenajată în diţiei recent încheiate a Fes­ mele frumuseţii artistice. tradă din Deva- Sa ne ^ ,.Z“ (
CÂNI:
politică şi cultură socia­ foaerul Teatrului de stat Laureaţii tivalului naţional „Cintarea In culisele scenei, trăind STsSin bună Par- BRAD
listă, Comitetul munici­ „Valea Jiului" Petroşani României", zona Haţegului momente de mare emoţie, călăto:
pal Petroşani al U.T.G., cuprinde 60 de lucrări. oferea o plăcută surpriză — atît pentru formaţia din Pău­ a tas^fisCe ORAŞ'
cioarc
participă nume cunoscute noştri , formaţia de dansuri populare cineşti cît şi pentru obice­ ars h dc
ale .plasticii româneşti j Vernisajul — mîine, du­ mixte a căminului cultural iul din Sarmizegetusa se a- v .,« Deva rîde, ciuta ş CEO A
Nell Cobar, F.ugen Taru, minică, orele 11. din Păucineşti cucerea locul fla Rozalia Merian, o fiică dansează", „Basmele revis­ Otilia
sa dc
tei", „Tom şi Jcrry la ?
I pe ţară şi titlul de laureat. a comunei, care după şapte vistă", „Muppets a estra _ Ciulea
La fel, obiceiul „Cerbului" ani de om al catedrei la dă“ etc. Deci, 12 ani i“ BRAZ
xapciu
Cronică plastică Cârjoi, sînt abordate pro­ din Sarmizegetusa împlinea Deva> s-a reîntors in satul Deva, unde a scris m la Pai
„Ridendo" bleme de stringentă actua­ fericit „intilnirea cetelor de natal ca secretar adjunct cu plete. Afirmarea în cau dc ci
pentru balet, solişti, eu
litate — pacea, deziderat cerbi" de pe raza C.U.A.S.C. probleme de propagandă al tale de compozitor s-a da Dedat
(Mure
Caricatura izbutită din ră şi de peste hotare (Bul­ vital al omenirii, economi­ Toteşti, obţinind alături de comitetului comunal de partid torat meritelor personale, (Lumi
dar nu in ultimul rînd co
punct de vedere tematic şi garia, Iugoslavia, Turcia, sirea de materii prime şi cel din Ciula Mică şi Peş- şi director al căminului cultu­ laborării cu colegii de or ProbU
ca redare plastică repre­ Japonia, S.U.A., Canada, energie etc.“. teana invidiatul titlu de Lau­ ral de centru. A dorit să facă chestră, Instrumentişti c“ n crul'
calităţi deosebite, n ’u>t;
zintă o' mică bijuterie, al Franţa, Italia). Expoziţia, Timid, dar e bine că şl-a reat. mult pentru satele comunei, dintre el făcînd paşi ce*' 1
cărei rol formativ nu poa­ deschisă la Casa de cultu­ făcut apariţia, intră în ex­ in prima formaţie evoluau atît în domeniul muncii edu­ în domeniul C0 ®P° Z '^. V
(Alexandru Dobondi. Ge
te fi pus nici un moment ră, Iată vine în sprijinul poziţie fotografia umoristi­ cinci generaţii, tineri şi virst- caţionale cit şl a celei artisti­ ge Eftlcl, Ştefan Moţăţăia
la îndoială. Ne-am convins mai bunei lor „cunoaşteri" că, nu ca divertisment, ci ntci, care se reuneau pentru ce, Folosind experienţa acu­
o dată mai mult de acest de către publicul larg lo­ ca realizare artistică. De a aduce din vatra satului mulată ca interpret in an­ C £ulu 0li !aur, Ir Laura Tini
lucru participînd la verni­ cal. Fapt cu atît mai lău­ fapt, trăsătura dominantă Briul bătrinesc; Poşovoaica, samblul folcloric ,,Silvana" al ^tork C prSlt S dln J Partea azi, :
Vrem 1
sajul expoziţiei pe care or­ dabil din partea organiza­ a întregii expoziţii o con­ Locul de doi; Ardeleana şl Casei de cultură din Deva, cunoscutului regizor Eugen rece
ganizatorii, respectiv Co­ torilor care şi-au propus stituie calitatea artistică a loane-loane; dansuri de o Rozalia Merian, atît de apre­ Aron, om de înaltă pro Cu tc
mitetul municipal Deva de ca, începînd de anul viitor, lucrărilor, cu o notă aparte neasemuită frumuseţe şi va­ ciată de oameni, cunoscînd slbile
vea ş
cultură şi educaţie socia­ să iniţieze un salon al u- pentru Mircea Bâtcă, mem­ rietate; paşi şi mişcări sce­ bine obiceiurile şi datinile să. Vi
listă, au intitulat-o semni­ morului la Deva, care cu bru al U.A.P., plastician nice, costumul specific zonei comunei, a început cu con­ rat d
ficativ „Ridendo". Lucrări­ timpul să se afirme în plan recunoscut, prezent în ca­ de interferenţă Hunedoara — stituirea formaţiei de dansuri semnată de timp. pcrati
le sînt semnate de Mircea naţional. taloage şi albume de ca­ Caraş-Severin. Aproape şap­ din Păucineşti, cu aducerea 20 dc ani în slujba ar cuprli
grad,
Bâtcă, Constantin Negrea în expoziţia propriu- ricatură editate în plan tezeci de Interpreţi redau in­ în scenă a obiceiului „Cer­ tel, la care se vor adăuga tre o
mulţi alţii, pe care U «°
Gavrilă şi Iloria Crişan din zisă se impun lucrări eu internaţional. tr-un mod aparte spectaculo­ bul", Prin măiestrie le-a ur­ rim pentru compozitorul .şl La
Deva. Un fapt mai puţin tematică ce vizează com­ Ne exprimăm convinge­ zitatea şl dinamismul crea­ cat printre cele mai bune dirijorul Gheorghe Dav'd ce ct
cădea
cunoscut — toţi trei sînt portamentul oamenilor, mai rea că la Deva actuala ex­ ţiei unei vetre folclorice bo­ colective artistice din ţară. tot mal bogaţi In împlinii Vîntu
artistice.
posesori ai unor premii şi precis îndreptarea unor poziţie nu va rămîne o gate, atît de cunoscute. Ceea Şi sîntem, siguri că nu se va cu ir
medalii obţinute în urma trăsături negative de ca­ floare rară. ce i-a situat in prim-planul opri aici. Spre lauda ei, MINEL BODEA km/li
leoro'
participării la saloane de racter. „Cu acelaşi interes, întrecerii a fost calitatea in­ L. P
caricatură şi umor din ţa- remarca artistul plastic Ion M. B. terpretării ţi o ambiţie ne­ , B. CĂTĂLIN