Page 101 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 101
fa spiritul cuvîntârii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1TI-VA la Plenara C.C. al P.C.R. din 13-14 noiembrie a.c.
Producţii agricole superioare — deziderat
X ,
esenţial al înfăptuirii noii revoluţii agrare
S O C I A L I S M U L Plenara C.C. al P.C.R. din terea producţiei agricole la constituie factori ce au in
rezerve ce există pentru creş
In cuvîntarea rostită la
fluenţat decisiv soarta re
hectar şi in sectorul zooteh
coltei.
13-14 noiembrie a.c., secre
tarul general al partidului,
in ceea ce priveşte spori
fruntaşe,
unităţilor
agricole
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nic o reprezintă realizările rea efectivelor de animale
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C subliniază că : „în domeniul care an de an obţin randa şi a producţiei acestora se
agriculturii, planul prevede mente superioare la culturile detaşează unităţi cum sînt
i creşterea puternică a pro de cîmp şi în fermele de a- asociaţiile Chimindia şi Peş-
ducţiei în toate sectoarele. nimale. Producţiile medii de teana, cooperativele agricole
Şi aici s-a ţinut seama că, 3 500-7 000 kg cereale la din Romos, Brad, Ostrov,
în acest an, am avut o si hectar obţinute la C.A.P. O- Mărtineşti şi altele, care, la
Anul XXXVII, nr. 8 723 SIMBATÂ, 30 NOIEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani tuaţie deosebită, datorită se răştie, Romos, Deva, Rapol- unii indicatori au îndeplinit
cetei; de aceea, indicii de tu Mare, Sîntandrei şi de cu mult înainte de termen
dezvoltare sînt ceva mai alte unităţi, sînt rodul preo sarcinile pe acest an. Evi
încheierea iucrârilor mari, dar pe deplin realiza cupării susţinute a coopera denţiind rezultatele unităţi
torilor, mecanizatorilor şi ca
bili — şi trebuie să pornim
lor agricole fruntaşe, care,
de la necesitatea înfăptuirii drelor tehnice pentru a efec chiar şi în condiţiile clima
neabătute a prevederilor pri tua în cele mai bune con tice mai puţin favorabile ale
CONGRESULUI SUITEI SI MTAMiUTOLU vind creşterea producţiei a- diţii, la timp şi de calitate, acestui an şi-au onorat ire
cu respectarea normelor din
gricole pe anul viitor".
proşabil prevederile la fon
lucrările
solului,
tehnologii,
Fireşte, cu o contribuţie
cute cu vederea — fapt re
tot mai însemnată la mate fertilizarea, întreţinerea şi dul de stat, nu pot fi tre
Primul Congres al ştiin de neţărmurită dragoste, tere internaţională, care, cu rializarea acestor cerinţe, la recoltarea culturilor. De ase liefat de altfel şi în adu
ţei şi Snvăţămîntului şi-a stimă şi recunoştinţă, faţă remarcabilă competenţă, cu dezvoltarea generală a pa menea, cu rezultate merito nările anuale de dare de
încheiat lucrările, la 29 no de t o v a r ă ş u l Nicolae fierbinte devotament pa triei, trebuie să se înscrie şi rii se prezintă la culturile seamă ale organizaţiilor de
iembrie, în Sala Palatului Ceauşescu, care, prin mo triotic si revoluţionar, în lucrătorii din agricultura hu- de cartofi (15-20 tone la partid de la sate —, neajun
Republicii Socialiste Româ numentala sa operă ştiin drumă permanent, ne nedoreană — ţărani coope hectar producţie medie) şi surile întîlnite în unităţile a-
nia. ţifică, prin întreaga activi mijlocit, amplul proces de ratori şi ţărani cu gospodă la sfecla de zahăr (30-40 gricole care au înregistrat
In cursul dimineţii de tate, îşi aduce o inestima înfăptuire a politicii parti rie individuală, mecanizatori, tone la hectar) cooperativele producţii sub nivelul posibi
vineri, lucrările au fost bilă contribuţie la elabo dului şi statului în dome lucrători din I.A.S. şi cadre agricole din Ostrov, Haţeg, lităţilor, al dotării tehnice şi
reluate în plen sub preşe rarea şi înfăptuirea politi niul ştiinţei, învăţămîntu tehnice. Clopotiva, Deva, Simeria, Şoi- prevederilor de plan. Nerea-
dinţia tovarăşei academi cii partidului şi statului, lui şi culturii. Analiza rezultatelor eco- muş, Sîntandrei, Rapolt şi lizarea producţiilor stabilite
cian doctor inginer Elena la fundamentarea planuri Participanţii Ia dezbateri nomico-financiare dobindite altele, unde grija faţă de a determinat, evident, dimi
Ceauşescu, membru al Co lor şi programelor de dez au dat expresie adeziunii în acest an de unităţile a- folosirea raţională a pămîn- nuarea contribuţiei la fon
mitetului Politie Executiv voltare economico-socială depline a tuturor slujito gricole de stat şi cooperatis tului şi a unor seminţe de dul de stat şi fondul de auto-
al C.C. al P.C.R., prim a patriei, la mobilizarea rilor ştiinţei şi şcolii la te din judeţul nostru eviden calitate, pentru asigurarea aprovizionare teritorială, pre
viceprim-ministru al gu tuturor resurselor ţării şi politica internă şi externă ţiază faptul că potenţialul unor densităţi optime, pre cum şi a eficienţei econo
vernului. stimularea energiilor şi a partidului şi statului productiv nu a fost nici pe cum şi aplicarea acordului mice.
Prima parte a şedinţei a forţelor creatoare ale na nostru, care corespunde în departe deplin pus în va global, ca importantă pîrghie
fost condusă de tovarăşa ţiunii, la organizarea şi cel mai înalt grad intere loare. Cea mai convingătoa de stimulare a răspunderii
Viorica Neculau, adjunct al conducerea operei 'storice selor şi aspiraţiilor supre re dovadă a însemnatelor lucrătorilor de pe ogoare, (Continuare în pag. a 3-a)
ministrului educaţiei şi în- de edificare a socialismu me de progres şi bunăsta
văţămîntului. lui şi comunismului în Ro re, de pace, înţelegere şi
în continuare, lucrările mânia. colaborare internaţională
au fost conduse de tovară De la tribuna marelui ale poporului român. Legătura proiectanţilor cu şantierul -
şul Ion Ursu, membru su forum, s-a dat o înaltă a- în cuvîntul lor, vorbito
pleant al Comitetului poli preciere magistralei cuvîn- rii au înfăţişat activitatea
tic Executiv al C.C. al tări a conducătorului parti plină de dăruire desfăşu cheia succeselor de azi si de tnîine
P.C.R., prim-vicepreşedin- dului şi statului, care, pe rată de oamenii muncii din
te al Consiliului Naţional temeiul unei analize de o cercetare, inginerie tehno Se construieşte bine şi multă apă pe Mureş pînă — Chiar cu mai multe...
pentru Ştiinţă şi Tehnolo deosebită profunzime, sta logică şi proiectare, din într-un ritm extraordinar. cînd şantierul va deveni Judeţul nostru are o expe
gie. bileşte direcţiile de bază învăţămîntul de toate gra Oraşe vechi, ponosite se cum îl gîndim : curat, cu rienţă valoroasă în acest
Dezbaterile asupra pro în orientarea pe mai de dele, pentru îndeplinirea e- schimbă „peste noapte" în tehnologii de înaltă tehni domeniu şi o serie de în
blemelor înscrise pe ordi parte a întregii activităţi xemplară a sarcinilor ce cetăţi moderne cu tot şi citate, fără gropi şi noroa cercări datează din 1970.
nea de zi s-au desfăşurat din domeniul ştiinţei şi al le revin din documentele rul de dotări şi frumuseţi ie, cu oameni în salopete Magazinul „Ulpia" din De
în spiritul orientărilor de învăţămîntului, constituind Congresului al XlII-lea al indispensabile. Judeţul nos şi halate curate... Pentru va constituie prima noastră
excepţională însemnătate, un însufleţitor program de partidului, din programele tru, zonă a ţării cu un aceasta este însă nevoie de reuşită şi este o lucrare-u-
teoretică şi practică, cu acţiune pentru intensifica speciale adoptate, în vede ridicat grad de urbaniza industrializare. Toate ele nicat, pe plan naţional, ca
prinse în cuvîntarea ros rea cercetării şi perfecţio rea sporirii aportului ştiin re, beneficiază din plin de mentele viitoarelor con soluţie tehnologică. S-a a-
tită de secretarul general narea muncii instructiv-e- ţei şi şcolii româneşti Ia aceste transformări înnoi strucţii pot şi trebuie să plicat aici ideea prefabri-
al Partidului Comunist Ro ducative. realizarea grandioaselor o- toare. Prin urmare, este fie prefabricate în locuri cării totale. „Ulpia" s-a
mân, preşedintele Republi Delegaţii şi invitaţii Ia biective ale construcţiei presărat cu zeci de locuri
cii Socialiste România, to Congres au adus un respec socialiste în patria noastră. de acţiune ale constructo
varăşul Nicolae Ceauşescu, tuos omagiu activităţii to în acelaşi timp, exprî- rilor, locuri pe care le cu Ritm şi calitate în realizarea
în deschiderea Congresului varăşei academician doctor mînd acordul unanim faţă noaştem bine şi putem a-
ştiinţei şi învăţămîntului. inginer Elena Ceauşescu, de conţinutul documente- firma că ne sînt chiar fa I N V E S T I Ţ I I L O R '
Participanţii la Congres eminent om politic, ilustru miliare : aceleaşi schele şi
au reafirmat sentimentele savant, de largă recunoaş (Continuare în pag. a 4-a) macarale-turn, aceiaşi scri anume destinate — unde construit „la sol", construc
peţi automatizaţi, aceleaşi se pot asigura condiţiile torii au avut doar treaba
autobasculante, buldozere, unui flux dinamic, implicit montajului. Azi sînt mai
pîrghii, lopeţi, roabe... De respectarea strictă a reţe multe obiective care au
aceea, ne-am întrebat de telor de fabricaţie, execu beneficiat de această nouă
multe ori dacă în aceste tarea unui control riguros tehnologie : „Palia" Orăş-
vechi şi, oarecum, mono de calitate. Pe şantier să tie, Magazinul universal
tone şantiere se mai poate se execute doar montajul... Petrila, restaurantele „Asto-
Un „firicel" de apă şi... unele economii acestei luni, cele două inventa ceva deosebit, re Se pot obţine astfel ritmuri ria“ din Deva şi „Mioriţa"
pompe, care zilnic folo voluţionar... Răspunsul a de excepţie în activitatea din Orăştie... Altă lucrare :
Oamenii gospodari cau dig cu o lungime de 40 m, seau 150 kWh pentru asi venit afirmativ din partea de construcţii, productivi Complexul central din pia
tă şi găsesc noi soluţii de o lăţime de 12 m şi o înăl gurarea apei la fronturi, ing. Eusebiu Tripa, şeful tatea muncii se multipli ţa municipiului Deva, cu
economisire a energiei elec ţime de 4,5 m (lungimea au fost... conservate. unui colectiv din atelierul că, execuţia lucrărilor de structuri-unicat, integrai
trice. Iată, spre exemplu, totală a conductei de la O iniţiativă eficientă: nu rezistenţă al Institutului curge rapid şi fără greşeli, prefabricate. Numai 7 luni
cum au procedat minerii baraj la canalele colec se mai consumă apă din de proiectări Hunedoara— iar oamenii pot fi specia a durat, la un loc, proiec
raionului Ruda, din cadrul toare din orizontul -| -5 reţeaua întreprinderii, lu Deva. lizaţi în cel mai înalt grad tarea şi execuţia. Ridicarea
sectorului Valea Morii, a- fiind de 600 m), zăgăzuind nar se economisesc circa 5 — Totul pe şantiere, ca pentru montarea fiecărei structurii acestui edificiu
parţinător I.M. Barza. S-au „firicelul" de apă amintit, MWh energie electrică. Se şi în viaţă de altfel, se află categorii de elemente struc — cu 5 300 mp suprafaţă
gîndit să pună la treabă care se strecura fără nici preconizează ca şi raionul în plin proces de înnoire turale. desfăşurată — s-a făcut în
apa pîrîului Jugrast. Sub un folos printre două dea Valea Morii Veche să se — ne-a declarat interlocu 25 de zile lucrătoare de că
conducerea şefului de sec luri. Zilnic se captează, în racordeze la această „nouă torul. Ba putem spune că — Parcă şi văd imagi tre... 8 oameni !
tor, ing. Candin Ştefan, a urma acestei iniţiative, cir reţea". descoperirile din construc nea acelui şantier viitor...
şefului de raion, sing. ca 150 mc de apă. O can ALEXANDRU JURCA, ţii se află abia la început Putem susţine printr-un MARIN NEGOITÂ
Radu Hrişcă, mai mulţi titate suficientă pentru a corespondent de drum, însă avem spe exemplu practic aceste idei
lucrători, între care s-au acoperi necesarul de apă ranţa că nu va mai curge cu adevărat revoluţionare ? (Continuare in pag. a 3-a)
evidenţiat maiştrii Ion Bu- utilizat la perforaj în în
du şi Candin Stingă I, tregul raion Ruda. Din a-
muncitorii Nicolae Sicoe, cest micro-baraj, apa ajun
Nicolae Leaha, Ioan Vîr- ge prin cădere liberă în
dea, Viorel Irimie, Ilie Ba- bazinele colectoare de la
rabaş, Ivan Mazuco, Ioan orizontul 5 şi de aici la
Glava, Nicolae Boldea, au toate punctele de lucru in
realizat, în scurt timp, un ferioare. De la începutul
Iniţiativă eficientă
în baza Deciziei 373 a va şi Simeria, în baza că-
Consiliului popular jude vora execută lucrări de re
ţean, privind economisirea paraţii şi întreţinere la ilu
energiei electrice în toate minatul automatizat pe ca
sectoarele vieţii economi- sele scărilor, răspunzînd,
co-socialc, conducerea Coo direct, efectiv, de buna
perativei meşteşugăreşti funcţionare a acestuia, in
„Prestarea" Simeria a ini tervenind ori de cîte ori
ţiat o interesantă şi efi este nevoie, fără a perce
cientă acţiune de folosire pe taxe suplimentare de la
şi gospodărire judicioasă a asociaţii. Costul prevăzut
energiei electrice pe casele în contract este minima su
scărilor la blocurile de lo mă de un leu pe lună pen
cuinţe.
în acest scop a încheiat tru fiecare locatar. Pri Deva. Perspectivii asupra unul oraş care sl-a depăşit propriile aşteptări.
contracte cu mai multe a- meşte oferte şl din partea Foto NICOLAE GHEORGHIU
sociaţii de locatari din De altor asociaţii interesate.
