Page 104 - 1961-12

pá?. i
e o 1 o a n d e d o m n e ş t e c a p i t a I is 1
Trecîncl pragul Anului Nou, să aruncăm o privire acolo unde domneşte exploata­
rea celor mulţi.
In 1961, mai mult ca oricînd în trecut, monopolurile au încercat „să compenseze“ gre­
utăţile situaţiei economice în care se zbate economia capitalistă, aruncînd noi poveri asu-
pra oamenilor muncii. 1961 a fost totodată un an de luptă curajoasă şi dîrză dusă de
clasă muncitoare, de toţi oamenii muncii din ţările captaliste împotriva ofensivei disperate
a capitalului.
Am spicuit cîteva mărturii ale presei occidentale care oglindesc situaţia din lumea
capitalistă. Dar cum poate îi cuprinsă întreaga mizerie care apasă zeci şi sute de milioane
de oameni şi lupta pentru un trai mai bun, într-o singură pagină de ziar ?
„THE FINANCIAL TIMES“
S o lu ţia şom ajului
din S ta te le U n ite
In ciuda unei redresări evidente
a profiturilor în S.U.A., o pro­
blemă serioasă continuă să ră-
mînă nerezolvată. Nivelul şoma­
jului este mai înalt decit în ori­
ce perioadă postbelică şi conti­
nuă să se menţină astfel de mul­
tă vreme:
La opt luni după ce această
redresare a început, 6,8 la sută
'din forţa de muncă nu este f o ­
losită în procesul de producţie,
adică acelaşi procentaj ca în fe ­
bruarie 196T, cînd recesiunea a
fost la apogeu.
(Aceasta afectează în primul
rînd „regiunile 'din sfera de de­
presiune“ din Statele Unite un­
de nivelul şomajului a atins cel
puţin 50 la sută, peste nivelul
mediu din ţară-din ultimii 10
ani; Fiecare recesiune atinge
aceste regiuni mai mult decit-
FR A NTa ^ece s ă p iă m îiii «ie 1tip ia
In orăşelul m uncitoresc B ag-
nieux, situ a t nu departe de
Paris, se găsesc şase m a ri clă­
diri care aparţin firm ei „Tho -
m a s -G O u s to n “. ’A c e a s tă fir m ă
id e ţin e d e a s e m e n e a p a tr u u z i ­ in d u stria şi „să n u c e d e ze in lor. Ei azi c o n tin u a t lu p ta ,
ne în regiunea pariziană şi
a lte zece întrep rin d eri răspin-
dite în întreaga F ranţă.
U zina din B agnieux produce
şi asam blează instalaţii de ra ­
dar şi u tila i electric.
In prim ăvara acestui an,
m uncitorii uzinei şi-au expri­
m a t nem ulţum irea fa ţă de si­
tu a ţia lor şi au cerut m ărirea
salariilor. 'A dm inistraţia în tre ­
p rin d e rii a r e fu z a t să le sa ­
tisfa c ă reven d ică rile, deşi in
cursul anului financiar 1959-
1960 firm a „ Thom as G ouston“
Muncitorii ele Ia îizinele dc automobile Billancourt —
Paris, demonstrează împotriva condiţiilor grele de muncă şi
pentru pace în Algeria.
CRASUL CIFRELOR
o Potrivit statisticilor O.N.U., în
lume există 500 de milioane de oa­
meni care suferă de foam e; marea
majoritate sînt locuitori ai Amerlcn
Latine, Kenyeî şi Africii de sud.
® Potrivit datelor statistice oficia­
le. nutnăruf şomerilor din Ganada a
crescut numai în cursul lunii octom­
brie cu 10.000 de oameni. Numărul
total al şomerilor canadieni se ridică
la 318.000 ceea ce reprezintă 4,9 la
sută din totalul forjei de muncă dis­
ponibile în întreaga ţară.
o Preţurile produselor alimentare
în ţările capitaliste au înregistrat în
ultimii ani o tendinţă permanentă de
creştere. Intre anii 1953-1960, dintr-uu
total de 68 de ţări, preţurile produse­
lor alimentare au crescut cu peste
20 Ia stită în 28 de ţări, cu mai pu­
ţin de 20 la sută în 33 de ţări ş<
s-au menţinut constante numai în
Redacjia şi adminfşfraţia ziarului; sin 6 Martie or. 9, Telefon: 158; (89; 75- Taxa pfătîlă In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.I.R. nr. 264320 din 6 noiembrie 1949. as Tiparul: Întreprinderea poligrafică .1 Mai“ <— Deva
restul ţării şi este nevoie de o
perioadă mai îndelungată pen­
tru o eventuală redresare. Mul­
te din aceste regiuni sint situa­
te în părţile industriale ale
ţării.
Problema este şi mai serioasă
în marile oraşe unde ea este
agravată de practicile discrimi­
natorii din partea unor patroni.
Preşedintele Kennedy a nurriiţ
o comisie care să studieze pro:
blema şomajului în rîndul tine­
rilor între 16 şi 21 de -ani şi-şă,
facă propuneri pentru sesiunea
de anul .v iito r a Congresului'
Statelor Unite., Totuşi, şomajul
în Statele Unite este o parte ai
unei probleme mai mari, a folo­
sirii eficiente a resurselor ţării,:
economia, după unele' calcule,
lucrează încă cu 10-15 la sută
sub capacitate.
şi-a m ă r it c ifr a ele. a fa c e r i c u în c ă p ă ţâ n a r e r e v e n d ic ă r ile g r e - de mii de mineri şi membri ai fa­
20,8 la su tă .
G uvernul i-a încurajat pe infrin g e liotărîrea m uncitori-
fa ţa m u n cito rilo r“.
D upă cîteva să p tă m în i de d ecla n şa te şi la a lte in tre p rin -
pregătire, personalul u zin ei a deri ale com p a n iei situ a te în
fo s t g a ta să trea că la a cţiu - reg iu n ea P arisului. In cele din
ne. C o n ducerea sin d ica lă a u rm ă , g reviştii au o b ţin u t sa-
ales ca fo rm ă de lu p tă greva tisfa cerea u n eia din p rincipa-
de scurtă dura tă care trebziie lele revendicări — in tro d u ce-
s ă se r e p e te o ri d e c î t e ori- re a d e c o n c e d ii p l ă t i t e . F e r ­
eşte nevoie. Prim a dată m u n - severenţa m uncitorilor, fu n c-
ca a fo st în treru p tă p en tru o ţionarilor, inginerilor uzinei,
ju m ă ta te de oră. De fieca re cu ra ju l şi u n ita te a lor au
dată, la a ceste greve scu rte au
lu a t p a rte 80 la su tă din m u n ­ patroni să "cedeze. L upta con­
citorii, inginerii şi teh n icien ii
uzinei. Conducerea uzinei a
c o n tin u a t insă să re sp in g ă cu reven d ică rilo r lor.
şapte ţări. Gea mai mare creştere
a fost înregistrată în ţările Amcricu
Latine şi în Extremul Orient.
o In Coreea de sud există uu doc­
tor la 150.000 de locuitori iar în nu­
meroase localităţi nu există nici un
spital.
• In Olanda cresc preţurile la
principalele produse alimentare. Cos­
tul vieţii în această ţară a sporit în
decurs de un an cu două puncte şi
este de 129 puncte în comparaţie cu
100 de puncte în 1951.
• In ultimul timp în Austria, s-a
înregistrat o nouă scumpire a preţu­
rilor la produsele alimentare. A fost
anunţată creşterea preturilor la carne
cu 2 pînă la 5 şilingi la kilogram.
Populaţia Austriei a avut de supor­
tat scumpiri de preţuri la mai • multe
articole de larg consuni, precum ş1
la unele tarife.
fărarsiî furca trăsese
în secolul XY
Turcia suferă de o racilă g ra v ă :
Multe milioane de ţărani care repre­
zintă circa 80 Ia sută din întreaga
populaţie a ţării duc o viaţă ca în
secolul al XV-lca. Ţăranii nu au ade­
sea nici un fel de şcoli, nici un fel
de asistenţă medicală' şi nici un fel
de posibilităţi' de a dobîndi o viaţă
civilizată. Patru milioane de ţărani
turci nu au de fapt nici un venit şi
trebuie consideraţi şomeri. In multe
cazuri ţăranii sînt nevoiţi să trăiască
în peşteri sau corturi pentru că nu
au locuinţă.'Potrivit aprecierii specia­
liştilor, o creştere a nivelului de trai
în viitorul apropiat nu este cu pu­
tinţă. Pămîriful este lucrat cu cele
:mai primitive metode iar industria
ţării este nedezvoltată.
Situaţia . Turciei este complicată şi
mai mult de faptul că ţara, ca mem­
bră a N.A.T.O. are de suportat o po­
vară militară deosebit de grea.
viştilor. A ceasta n u a p u tu t
G reve asem ănătoare au fost
obligat in cele din urm ă pe
tinuă. Ea se va term in a n u ­
m ai atunci cind m uncitorii
vor obţine satisfacerea tu tu ro r
SS PROFITS: POINTING TO RECORD HIGHS
¦rpţ&M M c o r p o r a te p r o fits , a tf$ r t& x e w - '
TAUşm f ;*
iW W M............;X-xyx-':x-xX:;:
iit'Katje.sţ:s» V .S . -a « * ' t<>>' ifOriS-WW«s(x>»v
. s wiws s. w e m e «->v
Graficul publicat de „Unites States News and World Re port“, ilustrează creşterea profi­
turilor monopolurilor din S.U.A. După cum reiese din grafic,profiturile vor creşte în 1962 şi
mai mult.
DRUMUL SOCIALISMULUI
„DAŢI-NE DE LUCRU ŞI PUNE“,
cer muncitorii japonezi
Potrivit datelor Ministerului
Muncii, în diferite ramuri ale
producţiei din Japonia sînt an­
gajaţi 2.250.000 de minori în
vîrstă de 15-18 ani.
Ziua lor de muncă se prelun­
geşte adesea la peste 10 ore.
Ei sînt folosiţi şi în schimburile
de noapte. Din această cauză,
în producţie se înregistrează un
mare număr de accidente în
rîndul tineretului. Potrivit date­
lor Ministerului Muncii, anul a.
cesta au avut loc peste 20.000
de accidente de pe urma cărora
au avut de suferit minorii. 'Pes­
te 2 0 0 de minori şi-au găsit
moartea în aceste accidente.
-k
„Nu avem nevoie de promi­
siuni, daţi-ne de lucru şi pîine“.
aceasta este cererea adresată
guvernului Ikeda de participan­
ţii la conferinţa naţională a
oropsiţilor vieţii, care a luat
sfîrşit la Tokio. La- ea au parti­
cipat reprezentanţi a 2.0 0 0.000
Anglia nu mm ave nevoie
de mineri?
Cărbunele esfe unicul izvor de ener­
gie naturală care se găseşte din bel­
şug în insulele britanice. Şi astăzi,
industria carboniteră asigură două
treimi din necesităţile ţării în ce pri­
veşte combustibilul. De felul cum
merg treburile în această ramură a
C r o n i c a l u p t e l o r d!e c la s ă d in a n u l 1 9 6 1industriei depinde bunăstarea a sute
miliilor lor. In ciuda intereselor na­
ţionale, guvernul, care este proprie­
tarul minelor, promovează o politică
de reducere a extragerii dc cărbune
şi de închidere a minelor.
In perioada 1960-1985 vor fi închi­
se 203—275 de mine, iar numărul
minerilor va scădea cu cel puţin
120.000 în comparaţie cu anul 1958.
Pe de altă parte, în timp ce în
Walles cresc cantităţile de cărbune
nevîndut, compania de oţel din acea­
stă regiune cere licenţe pentru a im­
porta cărbune din S.U.A., care în pre­
zent datorită reducerii tarifelor pentru
transporturile maritime, poate fi cumpă­
rat la un preţ mai lettm ca in Anglia. In lion de oameni.
reclama pe care o face. compania pre­
tinde că pentru binele societăţii in­
tenţionează să producă oţel mai ief­
tin, iar pentru aceasta are nevoie de
combustibil mai ieftin.
Este greu de arătat ce predomină
mai mult în această afirmaţie, fă­
ţărnicia sau cinismul. In primul rînd,
dacă este vorba despre binele socie­
tăţii. atunci ar fi mult mai simplu să
fie reduse preţurile la oţel pe seama
reducerii profiturilor care, în anul tre­
cut. s-an ridicat. în valoare netă, la
peste 00.000.000 lire sterline.
In aceste condiţii, liderii Uniunii
naţionale a minerilor, nu au putut
rămîne indiferenţi. Luînd cuvîntul re­
cent la conferinţa regională, preşe­
dintele Departamentului Walles a aver­
tizat guvernul că, dacă compania de
oţel din Walles va primi autorizaţie
pentru importul de cărbune, toţi mi­
nerii din această regiune vor părăsi
Cinci milioane de analfabeţi în Italia
Lupta împotriva analfabetis­
mului este încă departe de a fi
cîştigată. Ultima cifră oficială
de 5 milioane de analfabeţi este
deosebit de îngrijorătoare. In
Italia mai există încă 7.000.000
de semianalfabeţi întrucît 38 la
sută din şcolarii italieni nu
ajung să termine cele patru
clase elementare. Statisticile pu­
v<{»<V'? v> ? " >'if
... . gI«nV
i tate de agenţiile americane ara­
?•!wX'm ..
^>
1 mm
p:::S
»
Ni»; 2182
oameni ai muncii pe care gu­
vernul „i-a copleşit cu binefa­
ceri“, dîndu-le în loc de lucru
indemnizaţii de mizerie.
Despre soarta grea a şomeri­
lor a vorbit locuitorul din Tokio,
Kubota, în vîrstă de 40 de ani.
Acum trei ani. a spus Kubota,
am fost concediat şi cu greu am
găsit de lucru cu ziua la socie­
tatea „Niţu“. Era o muncă fizi­
că grea. Cu toate că ziua mea
de lucru dura mai mult de 12
ore, primeam 8-9 mii de yeni.
Din cauza muncii istovitoare, a
alimentaţie} proaste, a somnului
insuficient, a continuat Kubota,
n u m îmbolnăvit de tuberculo­
ză. Societatea m-a aruncat în
stradă. Kubota a povestit cum
i s-a fixat o pensie neînsemnată.
Numai chiria pentru o cameră
mizerabilă, a arătat el, costă
4.000 de yeni. Din cauza sctrmpe-
tei vieţii, numai în cartierul
nostru, aproximativ 500 de fa­
milii trăiesc sub poduri.
lucrul şi vor chema şi pe tovarăşii Măria sa Clasa Muncitoare — luptătoare pentru idealu-
lor din întreaga ţară la o grevă ge­
nerală. riie oamenilor muncii. ( D e s e n d in „ P r a v d a “ ).
vcsSii :
In anul 1958 în întreaga Danemarca •. S-a desfăşurat 560 greve, la care au luat parte
lume au luat parte la luptele cea mai marc grevă din istoria 183 de mii de oameni. (In curs
greviste circa 30 milioane de ţării, la care au luat parte 150 de şapte luni au avut loc 2.140
oameni, în 1959 — peste 40 de mii de oameni. greve la care au luat parte 716
milioane, în anul J960 — mai mii de muncitori).
mult de 55 milioane oameni. Franţa: La greva generală
declarată în semn de protest Anglia : In iulie au avut loc
IANUARIE-FEBRUARIE 1961 împotriva rebeliunii fasciste din 145 de greve, în afară -de cele
care începuseră încă în luna
S.U.A. — Timp de două săp­ Alger, au luat parte 12 milioa­ precedentă.
tămîni a durat greva muncito­ ne de oameni ai muncii.
rilor din portul New York. Argentina: Ea 18 iulie mun­
Argentina: Au declarat gre­ citorii din întreaga ţară au de­
Belgia: Proletariatul din în­ vă circa 2 0 .0 0 0 de lucrători din clarat o grevă generală de 24
treaga ţară s-a aflat în grevă serviciile sănătăţii publice şi de ore.
timp de treizeci şi patru de zile. asigurărilor sociale.
Aceasta a fost cea mai lungă SEPTEMBRIE-OGTOMBR1E
şi mai înverşunată grevă la MAI-1UN1E
care au luat parte peste un mi­ S.U.A.: In septembrie au fost
Iran : Au declarat grevă ca­ înregistrate 530 dg gj'gvp, la
drele didactice. Toate şcolile au care au participat 390.0b0 ele
Franţa: In întreaga Iară s-a fost închise. Au declarat de ase­ muncitori.
desfăşurat ziua luptei muncito­ menea grevă muncitorii texti-
rilor şi funcţionarilor din insti­ lişti. Spania: Au declarat grevă
tuţiile comunale. cîteva mii ele munc-itori din ra­
Franţa : La 10 mai au făcut ionul San Seb'astian. Cîştigul
Italia : Peste 200 de mii de grevă toii muncitorii feroviari. muncitorilor s-a redus cu 40 la
argaţi din Sicilia au declarat sută. (Suvernul a trimis împo­
grevă. Dc asemenea, au fost Australia: Au luat parte la triva greviştilor detaşamente
în grevă jumătate de milion de grevă peste 2 0 de mii de do­ de poliţişti.
funcţionari. cheri.
Ecuador: In întreaga ţară s-a
Chile : A avut loc greva ge­ Italia: Peste 1.5 milioane de desfăşurat greva generală de
nerală a docherilor. argaţi au declarat o grevă de 48 24 de ore, împotriva creşterii
de ore. Ei au cerut efectuarea impozitelor.
MARTI E-APRI LIE reformei agrare.
Anglia; A început greva la
Japonia : La primul „val" al S.U.A.: In luna mai au avut uzina de automobile „Ford“ ;
ofensivei de primăvară a oame­ loc 620 greve. La ele au parti­ producţia de maşini a fost în­
nilor muncii japonezi au luat cipat 165 de mii de muncitori. treruptă.
parte 5,5 milioane de oameni.
A nglia: Au declarat grevă NOIEMBRIE
S.U.A. In primele patru luni 100 de mii dc muncitori din
ale anului în ţară au avut loc industria constructoare de ma­ Franţa: Greva generală a
1.040 greve. şini. . cuprins întreaga ţară. Trenurile
1UL1E-AUGUST
Italia: Au luat parte la greve s-au oprit. Oraşele au fost cu­
9,5 milioane de oameni. fundate în beznă. Au înceta
S.U.A,: Au fost înregistrate comunicaţiile aeriene.
blicate de U.N.E.S.C.O. relevă, = *su
de asemenea, că „Italia se află
printre ultimele ţări în Europa D O U A LUM I FAŢA-N FATA
in ceea ce priveşte fondurile Lumea capitalistă recunoaşte:
alocate de stat pentru învăţă-
mînt pe cap de locuitor“. John Kennedy: „Rămînem în cap de muncitor industrial, pre­
cum şi o rată mai ridicată a in­
Şi această situaţie deplorabilă urma U. R. S. S. şi cred că tre­ vestiţiilor“.
in domeniul învăţămîntului se buie să recunoaştem aceasta.
înrăutăţeşte pe fondul sporirii Valul evenimenteior creşte, iar „Life“ : „in ultimi} 44 de ani,
cheltuielilor militare legate de timpul nu lucrează în favoarea ideile comunismului atrag pe
participarea Italiei la N.A.T.O. noastră“. oameni într-un ritm incompara­
bil mai rapid decit orice m işca­
VS>%W.V^,V.'.V Dean Rusk : „Am impresia că re politică sau de altă natură.
puterea, dinamismul comunis­ Ar îi absurd să se afirme că co­
mului sînt în prezent mai mari muniştii nu au şanse să-şi aducă
decit vreodată în trecut“. la îndeplinire planul“.
,.
Jacob Javits, senator republi­ „United States News and
can : „Ritmul progresului eco­ World Report“ scria recent că
nomic al S. U. A. nu este des­ ţelul urmărit de comunişti este
m tul de rapid pentru a obţine de a îmbunătăţi situaţia /¦clase­
4TH tJUARTEB victoria în întrecerea economi­ lor nevoiaşe. De aceea com unis­
,«-1L S3Ú ,9; fcímon că cu Rusia...“ „Cifrele prezen­
mul atrage pe muncitori şi in­
$30 8 @ M : tă că în Uniunea Sovietică se
:vs-.w?: e-~w**.**.*.*> Înregistrează un ritm mai ridi­ telectuali atit în Occident cit şi
cat în creşterea producţiei pe
în ţările slab dezvoltate.
m-f 1 Faptul că Anglia nu mai are nevoie de mineri şi învăţămîn-
tul superior din Franţa se scle rozează, că ţăranii au rămas în
mo ;\4 4 > Turcia la traiul de acum cinci secole şi în Germania Occiden­
tală — prezentată în presa burgheză ca uri „miracol“ al dez­
KrBTUOT voltării economice — preţurile cresc, reflectă trista realitate
apâiseană.
y.y.vvywMU'Xvv
Cauzele acestei situaţii sc găsesc în structura social eco­
1 6 6 2 .vi-V nomică a acestor ţări, în povara tot mai grea a uriaşelor
ESTIMATE - cheltuieli legate de intensificarea cursei înarmărilor.
>)> Lupta desfăşurată de oam enii muncii din ţările capitaliste,
X. fix>/•: de masele largi populare îm potriva exploatării, a mizeriei şi a
consecinţelor războiului rece este însufleţită de imaginea lu­
minoasă a dezvoltării impetuoase a economiei Uniunii Sovie­
tice şi a celorlalte ţări socialiste şi creşterea nivelului de trai
m al populaţiei din aceste ţări.
(PAGINĂ ALCĂTUITĂ CU C ONOURSUL AGERPRES).