Page 108 - 1961-12

m*
Declaraţia Organizaţiei
Internaţionale a Ziariştilor
PRAGA 30 (Agerpres). —
La “Praga a fost dată publici­
tăţii o declaraţie a Organiza­
ţiei Internaţionale a Ziariştilor
(O.I.Z.), în care se spune prin­
tre altele :
Din Coreea de sud a sosit o
veste zguduitoare: a fost asa­
sinat Cio En Su, directorul zia­
rului „Mindiju Ilbo“. Singura
lui vină a fost că şi-a îndepli­
nit cinstit şi obiectiv îndatori­
rile şi a scris numai ceea ce
corespundea cu convingerile sa­
le. Exprimîndu-şi convingerile
HSauriss
BAGDAD. — La 29 decembrie a fost
semnat la Bagdad un contract între
Ministerul Lucrărilor Publice şi al Co­
municaţiilor al Republicii Irak şi Or­
ganizaţia unională „Tehnoexporl“ care
prevede livrarea către Irak a 1.611 va­
goane de marfă de 11.600.000 ruble. A-
ceastă garnitură feroviară va fi utili­
zată la construirea liniei feroviare —
Bagdad-Basra ce se construieşte în
prezent în Irak, cu ajutorul tehnic al
Uniunii Sovietice, precum şi la tran­
sportul de mărfuri pe întreaga reţea fe­
roviară a Irakului.
LONDRA. — In comitetul de con­
ducere al Sindicatului unit al munci­
torilor din industria de prelucrare a
lemnului din comitatele părţii centrale
a Angliei a fost aies comunistul Arthur
Atting.
LONDRA. — După cum relatează
ziarul -„Daily Worker“ în Anglia se
bucură de un sprijin tot mai larg pe­
tiţia difuzată de Comitetul pentru apă­
rarea drepturilor cetăţeneşti, în care
se cere ca guvernul american să eli­
bereze pe deţinuţii politici comunişti şi că partidul său va adopta o atitu­
să anuleze legile McSarran şi Smith.
PARIS. — In ultimele zile numai în
oraşul Alger au fost săvîrşite 13 acte
teroriste care au avut ca urmare 11
morţi şi 13 răniţi. Au explodat din nou
bombe puse de terorişti din aşa-zisa
„Organizaţie armată secretă“ la Oran
Constantine, Tlemcen. Ca urmare a ex­
ploziilor în oraşul Bone au fost ră­
niţi şase algerieni printre care şi doi
copii.
TAIPE. —1 Peste 3.000 de muncitori
şi funcţionari de la societatea de con­
strucţii navale din Taivan îritîmpină
noul an Iuptînd pentru a-şi păstra locu­
rile de muncă, împotriva intenţiei con­
ducerii americane a acestei societăţi de
a efectua concedieri masive.
S fîrşit de an tu ţările
capitaliste
Sărăcie şi şomaj în oraşele şi saisie iranului
TEHERAN 30 (Agerpres). —
„Un oraş uitat... Cereri de
ajutor pentru cei 40.000 de
muncitori textilişti!“, sub acest
titlu, ziarul iranian „Nogmee
Donia“, scria recent că în re­
giunea Yezd domnesc sărăcia
şi şomajul. Foamea şi şomajul Un alt ziar iranian, „Dja-
au silit 40.000 de muncitori tex­
tilişti din oraşul Yezd să plece
în căutare de lucru la Tehe­
ran şi în alte oraşe.
Ziarul scrie că şi acei mun­
citori care nu şi-au pierdut lo­
cul de muncă, nu o duc mai
bine. Ei muncesc din zori şi
pînă seara în încăperi reci şi
întunecoase fără a cîştiga mai
Demonsfrafii aie şomerilor din Defroiî
NEW YORK 30 (Agerpres).
La Detroit a avut loc o de-
menstraţie a şomerilor care îm­
preună cu familiile lor se auto-
denumesc „oameni uitaţi“. De­
monstranţii purtau pancarte cu
inscripţii : „Vrem de lucrü“,
„Muncitorii de la Plymouth sint
concediaţi după un stagiu de
muncă de 25 de ani“, „Pentru
102.000 dc oameni din Detroit
nu există sărbători“.
Demonstraţia a fost organi­
zată după ce şomerii dc la uzi-
JAPONEA: U n mare număr de fărani
nevoifi să plece la oraş
TOKIO 30 (Agerpres). —
'Ga urmare a intensificării procesu­
lui de pauperizare a ţărănimii japone­
ze, un mare număr de ţărani sînt ne­
voiţi să plece la oraş. In ultimii 10 ani să găsească mînă de lucru ieftină. Le­
numărul populaţiei rurale s-a redus cu
mai multe milioane. Majoritatea aces­
tora o constitu’e tineri sub 30 de ani.
Potrivit unui recensătnînt organizat de
Ministerul Agriculturii şi Industriei fo­
restiere, numărul ţăranilor care posedă
mai puţin de un hectar de pâmînt se
ridică lă 240.600 Acelaşi recensătnînt
arată că este tot mai greu pentru ţă­
rani să-şi asigure mijloacele de exis­
tenţă numai din agricultură. Mulţi ţă­
rani sînt nevoiţi să-şi caute alte ocu-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75- Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.82Q din 6 noiembrie 1949. — Tiparul:; întreprinderea Poligrafică „1 Mai* —¦ Deva
el se pronunţa în paginile zia­
rului pentru reunificarea paşni­
că a Coreei de nord şi Coreei de
sud într-un singur stat.
Organizaţia Internaţională a
Ziariştilor protestează cu hotă-
rîre împotriva acestei sentinţe
inumane şi cheamă pe toate u-
niunilc şi grupurile naţionale
ale O.I.Z., po toţi ziariştii cin­
stiţi din lume să-şi ridice gla­
sul împotriva crimei săvîrşite de
autorităţile surl-coreene.
Totodată, se spune în decla­
raţia O.I.Z., atragem din nou a-
tenţia tuturor ziariştilor asupra
primejdiei care ameninţă trei
ziarişti din Vietnamul de sud
condamnaţi la moarte, O.I.2J. ce­
re punerea imediată în liberta­
te a acestor ziarişti şi a celor­
lalţi ziarişti sud-vietnamezi a-
runcaţi în închisoare numai
pentru că au publicat articole
ce nu erau pe placul actualilor
cîrmuitori ai Vietnamului de
sud.
Odenhauer sprijină
înarmarea R.F. G ermane
BONN 30 (Agerpres). —
Buletinul de presă „Sozial Demo­
kratischer Pressedienst“ a publicat un
articol de anul nou, semnat de Ollen-
hauer, preşedintele Partidului social-
democrat din Germania, în care acesta
sprijină înarmarea continuă a R. F.
Germane. Ollenhauer, pretinde că este
necesară o „politică eficace a Occi­
dentului“ în domeniul intensificării
înarmării şi contribuţiei R.F. Germa­
ne la înarmare. Liderul social-demo-
craţilor din Germania occidentală asi­
gură totodată guvernul lui Adenauer
dine „constructivă' faţă de toate „pro­
punerile şi proiectele de legi ale gu­
vernului în acest domeniu". Ollen­
hauer sprijină repetatele declaraţii
făcute de reprezentanţii guvernului
potrivit cărora populaţia R.F. Germane
trebuie să facă sacrificii pentru înar­
mare. F.l cere doar ca- aceste sacri­
ficii să fie repartizate mai „echita­
bil“.
mult dc 2 0 de riali pe zi, în
timp ce fiecare dintre ei aduce
stăpînilor capitalişti un profit
de 1.000 de riali pe zi. Ziarul
subliniază că aceeaşi situaţie
există şi în alte regiuni ale
ţării.
han“, publică un editorial în
care scrie despre pauperizarea
ţărănimii iraniene. Ziarul arată
că deşi ţărănimea constituie 80
la sută din populaţia Iranului,
bugetul ţării nu alocă aproape
nimic pentru ajutorarea ei. Ţă­
ranii nu se aleg cu altceva de-
cît cu represiunile jandarmilor,
subliniază ziarul.
nele de automobile au aflat că
în curînd numărul lor se v.a
mări, ca rezultat al apropiate­
lor concedieri de la uzinele de
automobile ale companiilor
„Plymouth Motor Corporation“
şi „Doge“.
La demonstraţii au partitici-
pat de asemenea muncitorii ti­
pografi concediaţi de la . ziarul
„Free Pres.se“ . din Detroit,
funcţionari concediaţi de la ma­
gazinele universale ca rezultat
al stagnării din comerţ.1- -
paţii sau să-şi vândă forţa de muncă.
Autorităţile japoneze stimulează acest
proces pentru a sprijini monopolurile
gea agricolă, pe care guvernul lkeda
a impus-o Dietei în 1961, prevede că
60 la sută din populaţia agricolă,,adi­
că 7.800.000 de oameni, vor fi îndru­
maţi spre oraş în următorii 10 ani.
Pentru a aplica această politică, guver­ una „departe de dumnezeu, dar aproa­
nul lkeda a elaborat 13 legi auxilíale
dintre care opt trebuiau să fie adop­
tate de Dieta japoneză în toamna a-
ceasta. In ciuda eforturilor depuse de
partidul de guvcniămînt, numai trei
dintre aceste legi au fost adoptate de
Dietă.
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE STIRÎ Prima expediţie aeriană sovietici
în Antarctida
IPpesa. d ie Cais0©
d e s p r e m a i e v r e i e iraapel©s°
e n g l e z e i e d â Bi e e l i s I A p r ©
CAIRO 30 (Agerpres). —
TASS transmite :
Presa din- Cairo continuă să
urmărească cu atenjie încorda­
tă evoluţia provocărilor militare
ale Angliei în regiunea Orien­
tului Apropiat
Ziarul „Al Gumhuria“ atra­
ge atenţia asupra faptului că
„forţe armate ale C.R.N.T.O.
se întorc în regiunea Golfului
Persio după tratativele dintre
Kennedy şi; Macmillan, care au
avut loo pe insulele Bermude,
tratativele regelui Kussein în
Anglia, tratativele regelui Saud încordării în această
A inirat în funcţiune
Prima raflmăHe de s t a i din India lu crea ză la ca n tin ă , s-a u d ove­
DELHI 30 (Agerpres). — laţia de distilare primară a în­ o sp ita lie ri.
La Gauhati, la prima rafinărie ceput să producă benzină, pe­ C o la b o ra re ş i în ţe le g e r e r e c i­
din sectorul de stat al Indiei au trol lampant, motorină.
intrat în funcţiune primele in­
stalaţii. La 27 decembrie, insta­
Ollenhauer declară în continuare că
este hotărit să sprijine intenţiile gu­
vernului R.F. Germane de a introduce
în ţară legi cu caracter excepţional.
Toate acestea fac să apară deose­
bit de , clar caracterul demagogic al
apelului pe care îl face în acest ar­
ticol liderul P.S.D.G. la destinderea
încordării internaţionale $i la o dezar­ păcii. Pentru America Latină —
mare generală supusă „ontrolului.
Acest articol al lui Ollenhauer de­
monstrează elocvent că conducerea
de dreapta a P.S.D.G. intenţionează
să păşească şi în notil an pe aceeaşi
cale primejdioasă de sprijinire a înar­
mării R.F. Germane, să urmeze ca
şi pînă . acum în mod docil politica
militaristă a guvernului Adenauer.
mm,
Fosta garnizoană militară din Pinar del Rio (Cuba),
transformată în şcoală.
(u rm a re din ziarul „D rum ul
socialism ului nr. 2181)
Măsurile ţărilor iubitoare de pace
au zădărnicit planurile agresoare nu
numai pe continentul european. Lupta
eroică a popoarelor care şi-au cucerit
independenţa naţională, protestul pu­
ternic al maselor populare de pe toate
continentele şi avertismentul ferm ai
guvernului. sovietic au încătuşat în
1961 mîinile organizatorilor agresiunii
împotriva Republicii Cuba. Interven­
ţia din Cuba, care s-a terminat cu
înfrîtjgerea zdrobitoare a bandelor
intervenţîoniste, a. arătat o dată mai
mult că cei care contau pe faptul că
Cuba va „râmîne izolată s-au înşelat
amarnic. Cuba nu numai că nu a
putut fi îngenuncheată, dar ea a in­
trat într-o nouă etapă a dezvoltării
social-economice, cînd economia ei se
află în slujba intereselor întregului
popor. In ziteje agresiunii imperialiste ruiesc sub presiunea maselor popu­
împotriva Cubei a devenit deosebit de
clar cit de scumpă este revoluţia cu-
bană tuturor oamenilor muncii din
America Latină. „Este greu să găseşti
în regiunea de la sud de Rio Grandc
un ziar care s-ar pronunţa în apăra­
rea S.U.A.“, scria „New York Rost".
Revoluţia' cubană reprezintă o etapă
ncuâ în istoria popoarelor latino-ame-
ricane. Ea marchează faptul că în­
treaga Americă Latină devine arena
unei lupte active împotriva imperia­
lismului. Ş i' în această direcţie anul
19G1 a fost un an de grele înfrîngcri
•pentru imperialismul american, pe un
continent care era considerat întotdea­
pe de Statele Unite“. In Brazilia, după
demisia forţată a lui Janio Quadros,
imperialismul nord-american nu a pu-
tui împiedica instalarea lui J. Gou-
M UM UD gÜCîArrsMULUI
la Boston, contactele lui Ben
Gurion la Teheran, şi recoman­
dările făcute de ministrul Afa­
cerilor Externe al Turciei la re­
centa sesiune a Consiliului
iN.A.T.O. la Paris“.
Ziarul este de părere că toate
aceste manevre ale trupelor en­
gleze în regiunea Orientului
Apropiat au fost stabilite şi plă­
nuite în timpul consfătuirilor
şi tratativelor menţionate, ale
reprezentanţilor puterilor occi­
dentale în scopul intensificării
regiune.
im .
:a
„NOVOS RUMOS" : Anul 1961 —
amil victoriei pentru pace
şi coexistenţă paşnică
RIO DE JANEIRO 30 (Ager-
preş). —
„Anul 1961 a fost anul victo­
riei pentru pace şi coexistenţă
paşnică“ — scrie ziarul brazi­
lian „Novos Rumos“. „Anul care
a trecut, scrie In continuare zia­
rul, a adus lumii menţinerea
apărarea independenţei Cubei,
eliberarea Republicii Dominica­
ne de sub tirania lui Trujiilo,
zdrobirea loviturii de stat reac­
ţionare militare în Brazilia, un
nou pas spre consolidarea de­
mocraţiei în Ecuador. Pentru
ştiinţa mondială — grandioase­
le realizări ale ştiinţei şi teti-
nlcii sovietice, datorită cărora
B ilanţ şi perspective
ANUL INTERNAŢIONAL 1961 ( I I )
lart, în timp ce în Ecuador el nu a
reuşit să împiedice alungarea preşedin­
telui reacţionar, , Velasco Ibarra, şi
instalarea preşedintelui Arosemena,
care se pronunţă pentru reforme de­
mocratice. Iar în Republica Dominica­
nă valul mîniei populare care a mă­
turat familia Trujiilo s-a revărsat îm­
potriva tuturor marionetelor imperia­
lismului nord-american.
Evenimentele care au avut loc în
atuil 1961 dovedesc slăbirea continuă
a poziţiei imperialiştilor şi şubrezenia listc arată că fiecare lună de prelun­
tot mai evidentă a acoliţilor lor, lo­
cali. Sistemul blocurilor militare crea­ zeşte şi mai mult regimul republican
te de imperialismul american în Asia
şi regimurile corupte instaurate în­
tr-o serie de ţâri se clatină şi se nă-
lare. Aceste regimuri ultrareacţionare
şi teroriste sînt condamnate la pielre.
Zadarnic numeroşi reprezentanţi de
seamă ai imperialismului american, ca
actualul secretar de stat adjunct Ha-
rriman, generalul Lemnitzer, vicepre­
şedintele Johnson, generalul Taylor
au făcut lungi turnee în aceste ţări,
încercînd „să inspire curaj" proteja­
ţilor S.U.A. In Laos clica rebelă a
lui Fumt Nosavan-Boun Oum a în­
registrat înfrîngerl puternice, iar la
Geneva imperialiştii nu au putut să
împiedice reglementarea favorabilă a
proclamării unui Laos netru. O mare
amploare a luat lupta antlimperlalistâ
în Vietnamul de sud, unde cupa răb­
dării populaţiei sud-vietnameze, adusă
la sapă de lemn de clica lui Ngo
Dinh Diem, s-a umplut pînă la refuz.
Represiunile în masă ca şi interven-
M IRN 1I 30 (A gerpres). — fo a rte m u lt fo losite p e cel de-al
TASS tra n sm ite:
C orespondentul special al
agenţiei TA SS, Iuri H rom ov,
care a sosit in A n ta rctid a îm ­
preună cu prim a exp ed iţie a e­
riană sovietică, transm ite prin
radio :
A ntarctida este o adevărată
zonă a păcii şi probabil, p ro to ­
tip u l arm oniei şi înţelegerii re­
ciproce în viitoarea lum e, eli­
berată de neîncredere şi vrajbă.
A cest lucru ll sim ţi de în dată
ce păşeşti pe cel de-al 6-lea
continent. La M cM urdo am
u ita t că există vam ă şi control
de paşapoarte. O fiţerul am eri­
can care a urcat prim ul pe ae­
ronava noastră n e -a sa lu ta t
zîm bitor cu cuvintele : „Bună
d im in e a ţa ! B in e - a ţl v e n i t ! “. L a
staţiunea am ericană, acest a d e­
vărat oraş cu o po p u la ţie de
1.000 d e o a m e n i, to ţi, tn c e p ln d
cu şe fu l ei, c ă p ita n u l J a c k E a ă y
şi term intnd cu m atrozii care
dit a fi oam eni prevenitori şt
procă — aceste cu vin te slnt
?A -
au fost înfăptuite primele zbo­
ruri ale omului în jurul pămin-
tuluî şi deschise largi posibili­
tăţi pentru cucerirea Cosmosu­
lui. Forţele păcii de pe întreg
globul pămîntesc, forţele demo­
craţiei şi socialismului se pot
mîndri cu măreţele victorii ob­
ţinute de popoare în lupta îm­
potriva colonialismului în anul
caro se încheie“.
Anul 1961 a adus minunate
succese şi Braziliei. Ea şi-a lăr­
git legăturile comerciale cu ţă­
rile socialiste, a reluat legătu­
rile diplomatice cu Uniunea So­
vietică, Ungaria, Bulgaria, Ro-
minia, a stabilit primele contac- <
te cu Republica Populară Chi- I
neză. După cum arată in con­
tinuare ziarul, anul care se în­
cheie a arătat că „există p o si­
bilităţi uriaşe pentru menţine­
rea păcii, întărirea coexistenţei
paşnice între popoare, rezolva­
rea pe calea tratativelor a celor
mai complicate probleme inter­
naţionale“. „In anul 1961 au
crescut şi s-au întărit forţele
păcii şi prestigiul ţărilor socia­
liste. Expresia acestei forţe şi u-
nităţii partidelor comuniste pe
plan internaţional — sublinia­
ză „Novos-Rumos“ —a fost al
XXII-lea Congres al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice...
Al XXII-lea Congres al P.C.U.S.
a deschis o nouă etapă în m iş­
carea comunistă internaţională.
Hotărirea de a construi în 20 de
ani societatea nouă, societatea
comunistă, deschide -noi per­
spective nu numai pentru po­
porul sovietic, ci şi pentru toa­
te popoarele din lume“.
ţia directă a imperialismului american
nu au izbutit să împiedice lupta for­
ţelor populare care în momentul de
faţă controlează un teritoriu locuit de
aproape 14 milioane de oameni. In
Algeria, unde războiul colonialist a
intrat în al 8-lea an, Armata de eli­
berare naţională dă noi lovituri ar­
matei franceze trimise în această ţară
pentru a împiedica „autodeterminarea"
promisă de generalul de Gaulle. Spo­
rirea la maximum a acţiunilor pro­
vocatoare a elementelor ultracolonla-
gire a războiului din Algeria şubre­
din Franţa. In Congo, unde începutul
anului 1961 a fost marcat de asasi­
narea mişelească a primului ministru
Patrice Lumumba, uneltirile colonia­
liştilor vechi şi noi primesc replica
cuvenită. Temîndu-se să nu piardă cu
totul marile profituri pe care le ob­
ţin din exploatarea bogăţiilor acestor
ţări colonialiştii americani, englezi,
francezi şi belgieni îşi dau mîna sus-
ţinînd fie marionetele de tipul Iui
Ghombe, fie elementele prooccidentale
din guvernul central de la Leopold­
ville.
Anul 1961 s-a închpiat cu o puter­
nică victorie a forţelor anticolonia­
liste care au dat o puternică lovitură
dominaţiei colonialismului portughez.
Eliberarea teritoriilor indiene Goa,
Daman şi Diu, în ciuda manevrelor
puterilor colonialiste care s-au solida­
rizat cu Portugalia, a arătat că era
dominaţiei colonialiste se apropie de
sfîrşit. Evenimentele din Goa au in-
6- le a c o n tin e n t.
P hilip Sm ith , conducătorul
program ului am erican de cerce­
tă ri ştiin ţific e in A n ta rctid a a
declarat u rm ă to a rele: „Intre
sa v a n ţii din U .R .S.S. şi S.U .A.
s-a u sta b ilit aici legături bune
şi trainice. S p iritul de colabo­
rare s-a m a n ife sta t şl in cadrul
am ilul gcofizlc intern a ţio n a l şi
se m an ifestă şl acum . E ste fo a r­
te bine că avem posibilitatea
să fa cem schim b de oam eni de
ştiin ţă . Sper că colaborarea
n o a stră se v a în tă r i“. din
Pe tim p u l Iernii, u n u l
m em brii expediţiei sovietice,
P avel O stapenko, doctor în
ş tiin ţe geografice, a ră m as la
M cM urdo. El s-a integrat ra­
pid in sistem ul de m uncă al
sta ţiu n ii am ericane. „Am sta b i­
lit con ta cte bune cu colegii m ei
am ericani şi sint convins că şe­
derea m ea la M cM urdo v a fi
to t a tit de rodnică, ca şi acum
trei ani, clnd am a v u t ocazia
să vizitez L ittle — A m erica“ —
a spus savantul sovietic.
Am stat de asemenea de vorbă
cu u n u l din cei doi am ericani
care se a flă la observatorul M ir-
nîi, stu d en tu l G illm ore S tu a rt
de la U niversitatea din S ta n -
ferd (C alifornia), in vîrstă de
23 de a n i, care se a flă d e u n
suflat o puternică încredere luptei po­
porului indonezian pentru eliberarea
Irianului de vest.
La sesiunea a 16-a a Adunării Ge­
nerale s-a înregistrat o nouă slăbire
a poziţiilor imperialiste în Organiza­
ţia Naţiunilor Unite. Statele lîlnite şi
alte puteri occidentale nu au putut
împiedica adoptarea unor importante
rezoluţii care au condamnat colonia­
lismul.
Creşterea numărului membrilor
O.N.U. la 105, prin primirea statelor
Sierra Leone, Mauritania, R. P. Mon­
golă, Tanganika, a contribuit la lăr­
girea caracterului reprezentativ al
acestei organizaţii internaţionale. To­
tuşi manevrele Statelor Unite au îm­
piedicat şi Ia această sesiune restabi­
lirea drepturilor Republicii Populare
Chineze în Organizaţia Naţiunilor
Unite.
Forţele progresiste, iubitoare de pace
şi antiimperialiste au acţionat cu ter-
mitate crescîndă în anul care se în­
cheie. In avangarda luptei pentru
pace şî progres social, pentru drep­
turile oamenilor muncii păşesc parti­
dele comuniste care sînt forţa cea mai
activă a societăţii contemporane. In
ţările capitaliste s-a intensificat lupta
dc clasă a proletariatului. Luptele
oamenilor muncii din Belgia, Franţa,
Japonia, dintr-o serie de ţâri ale Ame-
rlcll Latine, au arătat că clasa mun­
citoare este hotărîtă să continue lupta
pentru revendicările sale economice şi
politice, să se opună fascismului şi
reaoţiunii. Congresul mondial al sin­
dicatelor care a avut Iqc recent la
Np; 21bl
flPft WMMgMwaijBfflgay e
a n la o b s e r v a to r u l s o v ie tic . Fi
a so s it la M ir n li, e l n u cu-, o .
te a deloc lim b a rusă. A ni
discuţia n o a stră a a v u t loc ţ
r u se şte .
„Am avut noroc — a i
Stuart. In tim pul şederii n
la M irn li am a v u t posibilitai.
să -i cunosc bine pe o a m e n ii,
v ie tic i. C o n sid er că n u exis
popoare m al a p ro p ia te In p
v in ţa ca ra cteru lu i d ecit popi:
rele rus şi am erican. R u ş i’
o a m e n i la f e l d e desşM A. ins-
siţi de prejudecăţi c c t ^ - w t
am ericanii. V isez să vizitez
c o v a “.
în d a tă d u p ă sosirea in A i
tarctida, m em brii cxpediţl
n o a s tr e a u v i z i t a t d e a s e m n.n \
s t a ţ i u n e a N o ii Z e e la n ă e , Sc-r.r
In tr-o convorbire cu exp lo . >
torit polari sovietici, şefu l ;
A rthur R oberts, a s p u s :
„In A ntarctida dom neşte p
tenia şi, cu cit vo r pariU .j
m a i m u lte ţă ri la st ud: rt
acestui continent, cu a tit nu
pură va deveni atm osfera d
încredere de care au nevoie o
m en ii din d iferite ţări. A tm o
fera de aici este u n exem pl
b u n p e n t r u r e s tu l l u m i i “.
O a m e n ii c a r e tr ă ie s c in A„
tarctida ştiu să preţuiască ţrit
ştte n ia sp rijin u l tovărâşesl.
Moscova, a constituit o nouă şi pu
ternică afirmare a solidarităţii clase
muncitoare în lupta el pentru o v ..
mal bună, pentru drepturi deimxr;
tice.
R. P. Romînă la atitudine actjty
în problemele majore ale situaţiei -ii
ternaţionale, se pronunţă pentru 1
făptuirea dezarmării generale şi total
sub un strict control internaţional
pentru înlăturarea colonialismului d;
pe planeta noastră, pentru încheieri
Tratatului de pace cu Gerrtia .ia
reglementarea situaţiei Berlinul i -ioc
cidental prin transformarea Iui intr-u
oraş liber, demilitarizat, acţionoaz
pentru transformarea regiunii balcanic
într-o zonă a păcii. Alegerea R. i
Romîne ca membru nepermanent
Consiliului de Securitate şi adcy.taa
la a 16-a sesiune a Adunării co­
rale a O.N.U. a recomandărilor
vltoarc la educarea tineretului in
ritul păcii, din iniţiativa del -'Vă-,
R. P. Romîne, a confirmat prest.g f
crescînd al ţării noastre pe plan
ternaţional. După cum a arătat
varăşul Gheorghe Gheorghiu-D'’
recenta plenară a C.6. al P. ni *
„R. P. Romînă va depune şi pe
itor eforturi pentru extinderea re
ţiilor paşnice şi a schimburilor ei
nomice şi culturale cu toate state a
pentru dezvoltarea relaţiilor de bună cl
cinătate şi a colaborării înternr.ţior,-..'
pentru promovarea perseverentă .¦
principiilor coexistenţei paşnice şi nt;
tornicirea unei păci trainice în lume"
Anul 1961 a fost marcat de
lidarea forţelor socialismului ş
ceea ce oferă perspective bun , en ,/
menţinerea şi întărirea păcii.
Z. FLORE 4
I. MANEA