Page 103 - 1961-12

Nr. 2182
Paşi m ari pe calea
mecanizării
Cu un ’deceniu şi jum ă­
tate in urmă, fiecare bul­
găre de cărbune era stro­
pit cu sudoare. In abataje
nu se afla alt utilaj în afara
lopeţii, a securii, pichamerului
şi a vagonetului de lemn. Trans­
portul se făcea in cea mai mare
parte manual, iar în unele ca^
zuri cu cai. Locomotive erau
extrem de puţine, iar craţere
nici atît. De maşini de încărcat
nici nu se vorbea măcar. Aşa
dar, un mare volum de muncă
manuală care cerea minerilor
rnari şi grele eforturi.
Cită deosebire între mun­
ca de azi a minerului şi
cea de acum 15 ani I Astăzi
majoritatea operaţiunilor sînt
mecanizate. Transportul subte­
ran, de pildă, s-a făcut me­
canizat In 1961 în propor­
ţie de 99,4 la sută. încărcarea
materialului excavat din lucră­
rile de înaintare se face cu ma­
şini de mare randam ent; s-au
introdus pe scară tot mai largă
havezele, ba chiar şi combine
Pentru cărbune ; în ultimul timp
s-au introdus multe perforatoa­
re rotative, care au un randa­
ment sporit. Dar cite exemple
de acest fel nu s-ar putea da !'
Deosebit de important este
faptul că înzestrarea tehnică a
minelor din Valea Jiului creşte
de la an la an. Aceasta pe de o
parte prin extinderea şi perfec­
ţionarea procedeelor de muncă
şi mecanismelor existente, iar pe
de alta prin introducerea unor
noi metode de abatare, noi ti­
puri de utilaje. Numai pentru
mecanizare se vor cheltui in
1962 cu 27 milioane lei mai mult
decît în anul 1961. Bineînţeles
că şi în 1961 s-au cheltuit sume
mari pentru introducerea de noi
mecanisme. In 11 luni au fost
puse în funcţiune 35 locom oti­
ve de mină, 5 haveze, 137 trans­
portoare cu raclete, 350 perfo­
ratoare pneumatice rotative, 3
maşini de încărcat pentru pu­
ţuri, 2 0 0 coloane telescopice etc.
Paşi mari s-au făcut pe calea
susţinerii lucrărilor miniere cu
mijloace moderne. 57 la sută din
totalul galeriilor executate în
1961 au fost susţinute cu m ij­
loace moderne. La mina Lupeni,
de pildă, în vreme ce în 1959,
s-au armat metalic 2.695 m. 1.
de galerie, în 1961 s-au susţi­
nut in acelaşi fel circa 7.230
m. 1. Fireşte, acest lucru a avut
drept efect creşterea substan­
ţială a productivităţii muncii
şi reducerea consumului speci­
fic de lemn de mină. In aceeaşi
perioadă, la aceeaşi mină, con­
sumul de lemn pe mia de tone
de cărbune a scăzut de la 45,1
m. c. la 38 m. c.
Succese de seamă au fost ob­
ţinute în ceea ce priveşte susţi­
nerea metalică în abataje. Faţă
de 31.152 tone cărbune cît s-au
extras din abatajele armate me­
talic la mina Lupeni în
Bugetul unei iarm
¦» .-a -e*-s
Minerul Nicodim Creţu, lucrează
la secţia Haneş a Exploatării minie­
re „Gii. Doja“ din Zlatna. Fa­
milia lui este tipică muncitorilor
mineri din Munţii Apuseni. Soţia
lui Lenuţa esic gospodină. Ea în-
-'rbcşlc de casă .şi pe cele două fe­
tiţe : Laura şi Mariana, în vîrstă
de 6 şi 3 ani.
Ce venituri şi ce cheltuieli are
această familie ? Pentru a ilustra
cît mai plastic acest lucru să dăm
cuvîntul cifrelor. Veniturile acestei
familii sc compun din salariu, pri­
me de producţie, alocaţii de
stat pentru copii şi prima de
vechime. Iată cum arată veniturile
acestei familii pe 1961 : Salariu —
18.416 le i; prime de producţie —
1.174 lei; alocaţie de stat pentru
isopii — 4.S00 le i; primă de vechi­
me — 1.200 Ici. Total 25.590 lei.
¦Să vedem acum cheltuielile făcute
de această familie. Din venitul său
net, minerul Nicodim Petru şi-a cum­
părat în acest an un aparat de radio
„Bucureşti 500“, o mobilă dc bucă­
tărie, şi-a construit o bucătărie din
cărămidă şi şi-a lencuit casa pro­
prie, nou construită, dih veniturile
realizate î-ri anii anteriori. Pentru
toate acestea, cl a cheltuit 6.500 lei.
Familia lui Nicodim se hrăneşte
şi se îmbracă bine. Pentru hrană,
îmbrăcăminte, încălţăminte, cărţi,
ziare, spectacole etc., el a cheltuit
16.614 lei. Asistenţa medicală este
gratuită. El are asigurat concediul
legal plătit, primeşte haine de pro­
tecţie şi alic avantaje.
Creşterea continuă a nivelului de
trai al muncitorilor noştri se dato-
reşte grijii partidului şi guvernului
care au in centrul preocupărilor
omul şi nevoile sale. Imbunătiţi-
rf*•9*l-t**lt- •.»•*«•»»t***>-*4*•
^1
Ksaxsuna&ossaHK^^
1958, în 1961 s-au extras din
acelaşi fel de abataje 525.000
tone cărbune. Numai in pe­
rioada 1960-1961, producţia ex­
trasă din locurile de muncă ar­
mate metalic ale tuturor mine­
lor din Valea Jiului a crescut cu
peste 100 la sută.
A crescut mult şi cantitatea
de cărbune tăiat cu haveze şi
combine. Pe întregul bazin car­
bonifer, faţă de 1960, în 1961,
sporul acesta este de 66 la sută.
La mina Lupeni, acolo unde
mecanizarea a atins cel mai
înalt grad, producţia extrasă
din abatajele unde tăierea se
face cu haveze a crescut în 1961
faţă de 1958 de peste 5 ori.
Astfel de exemple, care să do­
vedească creşterea impresionan­
tă a gradului de mecanizare al
minelor din Valea Jiului ar mai
putea îi date. S-ar putea vorbi
despre creşterea vitezelor de a-
vansare, de încărcarea mecani­
zată în puţuri, de săparea cu
foreze a suitorilor, de meca­
nizarea cu transportoare dintre
cele mai moderne a transportu­
lui în abataje. S-ar mai putea,
de asemenea, aminti faptul că
faţă de 1958, volumul de mate-
terial încărcat mecanic în gale­
riile minei Lupeni — şi nu nu­
mai aici, ci şi la Vulcan, Ani-
noasa etc., — a crescut în 1961 cu
mai mult de 100 la sută.
Exemplele date sînt cit se poa­
te de elocvente. Dovada cea mai
grăitoare a progresului tehnic
o constituie noile condiţii de
muncă ale minerilor, cîştigurile
lor. Nu puţini sînt minerii in
Valea Jiului care cîştigă între
2.000 şi 4.000 lei în fiecare lună.
Da, cită deosebire între mun­
ca de azi a minerului din Valea
Jiului şi cea de acum aproape
20 de ani !... Oricine îşi poate
da seama de acest lucru. Dar
cel mai bine remarcă deosebi­
rea acei care zi şi noapte mun­
cesc cu entuziasm in adîncuri,
pentru a da patriei cit mai mult
cărbune. O remarcă cu deosebi­
re acei care au îndeplinit pla­
nul anului 1961 cu două săptă­
mâni mai devreme, acei care au
adus patriei economii de circa
14.000.000 lei in mai puţin de
un an, minerii din Valea Jiului !
N. ANBRGNACHE
• •-5••«••*<‘Î
rea sistemului dc salarizare, redu­
cerea de preţuri au făcut să crească
şi să se îmbunătăţească an de a:i
condiţiile de viaţă ale oamenilor
muncii.
Nu-i deloc lipsit de interes să fa­ imperialiştii străini. Astăzi sîntem o
cem o comparaţie intre bugetul unei
familii de muncitori din ţara noas­
tră şi a unei familii de salariaţi
americani sau italieni. In ţările ca­
pitaliste omul muncii nu are asi­
gurată ziua de mîinc. El poate fi
oricînd aruncat afară de patron. Cîş-
iigul său este mizer. Cea mai mare
parte din salariu o reprezintă impo­
zitele, chiria. O familie dc salariaţi ţării noastre. Să aruncăm o privire
americani plăteşte pentru impozite
directe, chirii şi taxe comunale, asi­ noastră nu reprezenta în ochii ban­
gurări sociale şi medicamente o su­
mă care depăşeşte 54 Ia sută din
venitul său. Un muncitor italian,
bineînţeles care are dc lucru, cîş­
tigă între 250-300 lire pc zi. Ce se
poate cumpăra cu aceşti bani ? Nici
măcar o jumătate dc kilogram de
carne.
...înfăptuirea prevederilor celui
de-al IlI-lea Congres al P.M.R. va
duce la o creştere şi mai substan­
ţială a nivelului de viaţă al tuturor
oamenilor muncii din ţara noastră.
Salariul real va creşte pînă în 1965
cu 40-45 la sută faţă dc nivelul din
a doua jumătate a anului 1959.
Aceasta, prin sporirea salariilor no­
minale şi reducerea treptată a pre­
ţurilor de desfacere la mărfurile de
consum. Fondurile alocate din bu­
getul statului în scopul îmbunătă­
ţirii nivelului dc trai contribuie la
ridicarea bunei stări a populaţiei
prin satisfacerea, pe cheltuiala sta­
lului, a unor nevoi atît de vitale
ca locuinţele, învăţămîntul, ocroti­
rea sănătăţii, odihfta, pensiile etc.
ÜR UMUL1 SOCiALISMULUT
msHSZSsaamsTK!ßssimissiSßZTOK^'sz®^»«iwOTauneamwtjmiimaraswraNssTOasa^^
® In regiunea Hunedoara, în
anii regimului democrai-poyu-
Iar, au luat fiinţă 19 cluburi
sindicale, 227 cămine culturale,
271 colţuri roşii, aproape 200
cinematografe, ’ 538 biblioteci
dotate cu peste 1.0 0 0 .0 0 0 volu­
me de literatură politică, ideo­
logică, beletristică, fehnico-ştiin-
ţifică etc,
0 Numărul artiştilor amatori
se ridică în prezent la peste
29.000, Ei activează în circa 1.600
formaţii. Dintre acestea, peste
1.000 formaţii îşi desfăşoară
activitatea în unităţile din sis­
temul aşezămintelor culturale
do la sate. Numai la cel de-al
Vl-lea concurs al artiştilor ama­
tori, au participat 1.148 forma­
ţii, cuprinzînd 19.030 membri,
ceea cc, faţă de cei de al V-lea
concurs, reprezintă o creştere
de 697 formaţiii s»i 12.133 membri.
0 Numărul manifestărilor or­
ganizate anual de S.R.S,C. se ri­
dică la 8.000. In 1961 au fost
atraşi la aceste manifestări, pes­
te 909.900 participanţi. La orga­
nizarea acestora îşi dau con­
cursul peste 2.400 intelectuali,
în cadrul a 35 brigăzi ştiinţifi­
ce, 15 universităţi publice şi
muncitoreşti, 38 lectorate etc.
° In anul 1938. existau în în­
treaga regiune doar 42 biblio­
teci săteşti, dotate cu 26.026
volume. In prezent, la sate, îşi
desfăşoară activitatea 351 biblio­
teci, dotate cu peste 620.000 vo­
lume. Anual, fondul acestor bi­
blioteci se împrospătează cu
peste 2 0 .0 0 0 cărţi.
° In sistemul învăţământului
de cultură generală, în anul
şcolar 1948-1949, existau în re­
giunea noastră, 103 şcoli. In a-
cest an, există 171 şcoli. Dintre
acestea, în prezent, 28 ssnt de
nivel mediu (18 de zi şi 10
serale).
® Numărul elevilor a crescut
în prezent la aproape 89.000, fa­
ţă de 69.586 cîţi erau în 1943.
0 Numărul studenţilor Insti­
tutului de niine din Petroşani
a crescut din 1948. anul înfiin­
ţării sale. de la 244 la 1.208.
° In învăţămîntul de pregăti­
re al cadrelor de muncitori şi
tehnicieni (şcoli profesionale şi
medii tehnice), sînt cuprinşi în
prezent 6.370 elevi.
Sărbătorim împlinirea* a 14 ani dc
la proclamarea Republicii Populare
Romîne. Spre orice domeniu de acti­
vitate ne-am îndrepta privirile se
conturează o profundă deosebire în­
tre situaţia de ieri, a Roniîniei bur-
ghezo-moşiereşti şi cea de astăzi, a
Roniîniei socialiste. Eram o ţară agra­
ră înapoiată, exploatată sîngeros de
burghezie şi moşierimea locală şi de.
ţară care a înlăturat jugul exploată­
rii capitaliste interne şi externe, care
păşeşte viguros pe calea progresului
economic şi social, în care a fost
creată baza economică a socialismu­
lui.
Schimbări profunde s-au produs şi
în relaţiile şi poziţia internaţională a
spre trecut. Era o vreme cînd ţara
cherilor, fabricanţilor, politicienilor din
apus decît petrol şi grîne, „Standard
Telefoane" şi „Astra roinînă". Bucu-
reştiul era „micul Paris“, iar întreaga
ţară era „Belgia Orientului". Şi toate
acestea se traduceau în franceză, ger­
mană, engleză în cîteva cuvinte:
franci, mărci, lire, dolari. Dar în
curată limbă romînească toate aces­
tea însemnau recorduri mondiale la
pelagră şi analfabetism, mortalitate
infantilă şi şomaj, exploatarea cea
mai cruntă, ordine primite de la Pa­
ris sau Berlin despre felul cum tre­
buie să acţionăm în cutare sau cu­
tare problemă internaţională.
Cît de îndepărtate ne apar acele
vremuri cu toate că nu a trecut de-
cit o perioadă foarte scurtă dm punct
de vedere istoric. Realităţile noi ale
patriei noastre sînt atît de evidente
îneît ele nu pot fi contestate nici
chiar de către acei care vin la noi
cu păreri vădit preconcepute. Iată ce
scria în ziarul american „New York
Times" ziaristul Paul Undenvood
după o vizită făcută în Romînia:
„Trebuie recunoscut că romînul de
rînd al cărui nivel de trai antebelic
era unul din cefe mai scăzute din
Europa, trăieşte mai bine decît în
paf. 8
Un nou oraş pe harta TELEGRAME EXTERNE
regiuniiooococc -oooooo ooooooooooooooo In R .P .D . C o reea n ă : în d e p lin ir e a cu s u c c e s
o Era In vara a n u lu i .1959. v ia ta sa. P r im e le b lo c u ri a u L a p la n u lu i d e p r o d u e fie p e 1 9 6 1
R L in iş te a p la to u lu i -„După fo s t d a te în fo lo sin ţă , ş i o d a - g PHENIAN 29 (Agerpres). — de energie electrică a fost înde­
Oamenii muncii din R.P.D. plinit in proporţie de 107 la
$ s a t “, d in m a r g in e a d e e s t a t ă c u a c e s te a ş i p r im ii lo c a ­ Coreeană au îndeplinit cu succes sută, la extracţia de minereu
planul de producţie pe anul de fier cu 1 0 0 la sută.
L sa tu lu i Streisingeorgiu a fo st tari s-a u m u ta t în case noi. 1961. întreprinderile industriale
Q în treru p tă . Aici au p oposit E ven im en tu l a fo st sărbăto­ — anunţă Agenţia Centrală Te­ Un rol important la creşterea
legrafică Coreeană —- au înde­ producţiei l-au adus raţionaJi-
<> c iţiv a o a m e n i. A u v e n i t c u r i t c u m se c u v e n e a d e c ă tr e plinit planul anual in proporţie zatorii şi inovatorii. Anul Îcesta
de 101 la sută, încă la data de au fost făcute 1 1 .0 0 0 de propu­
u n cam ion încărcat cu scin- constructori ca şi de noii lo­ 25 decembrie.. Planul producţiei neri de raţionalizări şi ino­
vaţii.
duri, lo p eţi, H rnăcoape şi catari. Acea clipă va ră m in e
alte u n elte. S-au a p u ca t de m ereu în tip ă rită in m em oria
m ăsurat şi trasat, apoi de p rim -furnalistului E ronim Fo-
s ă p a t. ray, astăzi pensionar, unul
o A şa au în c e p u t să se scrie d in tre aceea care s-a u m u ­ a --=
q p rim ele file din m o n o g ra fia ta t p rin tre primii, in noul ministrului A f a c e r i l o r
al R . D„ V ie tn am
g u n u i viito r oraş — oraşul oraş, şi a celorlalţi locatari. Mesajwi E x te rn e
6 nou m u n cito resc Călan. B ar acesta a fost doar în ­
g O am eni harnici,en tu zia şti, cep u tu l. A proape în fiecare
b co n structorii T.R.C .H . s-a u lună, salba n o u lu i oraş s-a HANOI 29 (Agerpres). — subliniază că aceasta reprezintă un
După cum transmite Agenţia Viet­ act de agresiune armată directă, un
o a p u ca t să înal- îm bogăţit cu nameză de Informaţii, la 28 decem­ atentat grosolan la independenţa şi
brie, ministrul Afacerilor Externe ai suveranitatea Vietnamului şi o încăl­
§ . . t e u n—n o u—o ra, ş a lte blocuri, in Republicii Democrate Vietnam, Ung care serioasă a acordurilor de Ia Ge­
Van Khiem, a trimis un mesaj pre­ neva.
o p e n tru s id e r u r - F i!e de m o n o g ra fie care s-au m u- şedinţilor conferinţei de la Geneva.
o In mesaj se subliniază că după con­ In numele guvernului Republicii
o ferinţa de la Saigon a vicepreşedin­ Democrate Vietnam, Ung Van Khiem,
o g iş tii u z in e i «âs»«™ f aţ ţn aparta- telui S.U.A., Johnson, Statele Unite protestează cu hotărire împotriva in­
şi-au intensificat amestecul militar în troducerii de trupe americane în Viet­
go „ V ic to r ia “. C u fie c a r e n o u m e n t e e l e g a n t e ş i c o n fo r ta - $ Vietnamul de sud şi că aceasta poate namul de sud şi cheamă pe preşe­
duce Ia încălcarea păcii şi securităţii
j s u c c e s a l c o n s tr u c to r ilo r , in b ile , m u n c ito r i, te h n ic ie n i, $' in Vietnam şi în Asia de sud-est. dinţi să facă un schimb de păreri
Atrăgînd atenţia asupra dislocării
g m o n o g ra fia ora şu lu i s-a u tn - ingineri, şi fu n cţio n a ri. L de trupe americane şi de tehnică mi­ referitor Ia situaţia din Vietnamul de
litară în Vietnamul de sud, ministrul sud şi să adopte măsuri urgente pen-,
O scris m ereu a lte fa p te . In cei m ai bine de doi ani R Afacerilor Externe al R.D. Vietnam,
şi ju m ă ta te , aici s-a u da t în V tru a îmbunătăţi situaţia şi pentru
* ...O raşul sc în ă lţa vă zin d folosinţă oam enilor m uncii 9
o cu ochii. La în cep u t a fo st <> a asigura aplicarea acordurilor de la
o doar u n bloc, apoi a lături al- 508 a p a r ta m e n te . Ş i c o p iilo r o
L tu l. Şi n u m ă ru l lor a crescut <> Geneva.
g m ereu. De fiecare nouă rea- noilor locatari le-a fost fă - L
g Uzare din acest oraş, sînt cu tă în toam na acestui an o
o legate n u m e de constructori o
s harnici, oam eni care înfru n - o surpriză. In n u m a i 6 lu n i 9
f tind intem periile naturii au s-a construit şi pus în fu n c-
ţiu n e o şcoală m odernă cu 8
9 ridicat blocurile. Z idarii din clase.
o echipa condusă de com unis-
...Pe şa n tie r m u n c a conţi- 5 M itingul c a d re lo r d id a c tic e
0 tu l N icolac C im peanu, au nuă. Se în a lţă n oi blocuri. In din T o k io
aceste zile. încă 40 de m u n - L
.5 v e n i t p c ş a n tie r a p r o a p e din citori de la u zin a „V ictoria“ o TOKIO 29 (Agerpres). — introducerii în şcoală a sistem
se vor m u ta în aparta m en te o „Să înceteze represiunile îm­
g p r im e le z ile . A u m u n c i t cil noi. A lte 53 a p a rta m e n te se X potriva cadrelor didactice“, au mului de învăţămînt pătruns de
o m u ltă sîrguinţă la m a jo rita - pregătesc p e n tru a p rim i g cerut participanţii la mitingul
X tea blocurilor ce s-au ridicat g cadrelor didactice care a avut spiritul militarismului şi şovh
x aici. Cu m îin ile lor harnice au oaspeţi — ele fiin d la u lti- o loc la Tokio la 28 decembrie.
g înscris fa p te dem ne de lau- o Mitingul a fost organizat în nismului. ,
m ele finisaje. La alte 8 semn de protest împotriva sanc­
0 dă în construcţia oraşului şi blocuri, cu 176 a p a r ta m e n te 0 ţionării unui mare grup de pe­ Intr-o rezoluţie adoptată lă
candidatul de partid N icolae se lucrează in te n s la zidărie. dagogi de la şcolile elementare
şi medii din ţară pentru parti­ miting se exprimă hotărîrea ca­
M uga, m eşter, şi echipele ciparea lor la lupta împotriva
O raşul se conturează to t drelor didactice din capitală
conduse de tov. Lucian N i- m ai m ult. C onstructorii ca
şi locatarii, se m îndresc cu Japoniei de a-şi apăra tovară-:
sipaşu, electrician, A lexan- ora şu l nou Călan. E ste rodul
m u n c ii lor, al grijii, c e o şii lor de luptă şi principiile îrn
g dru Szabo, betonist, N icolac poartă partidul şi guvernul
O Braicău, zidar, V asile Pop, $ văţămîntului democratic, de a
^ instalator, şi m u lţi alţii. o
g ...L a 18 iu n ie 1960 în m o - o lupta împotriva ofensivei reac-
g nog ra fia oraşului nou C ălan
ţiunii.
o s-a înscris o nouă filă. Ea
nostru pentru crearea de con- o zm = .
A marca, u n u l din cele m ai im -
diţii to t m ai bune de via ţă o Franta ; M in erii d i ia foazi.mil
D ecaze^ iile continuă. greva
oam enilor m uncii. %
% p o rta n te e v e n im en te din V. FUR1R |
In clişeul de mai jos, aspect din noul oraş muncite-R PARIS 29. Corespondentul A- mina să importe cărbune din a.
gerpres transmite : ceste ţări.
>V resc, Călan. tV
Atenţia întregii Franţe mun­ Referindu-se Ia lupta eroică a
citoare este îndreptată în aces­ minerilor din Aveyron, ziarul
te zile spre departamentul Avey- „Î/Humanitd“ relatează că în
ron unde daonai bine de 10 zile, semn de solidaritate cu minerii
2 .0 0 0 de mineri şi familiile lor grevişti a luat naştere în aces­
duc o luptă curajoasă împotriva te zile o mişcare de masă care cu­
intenţiei autorităţilor franceze prinde reprezentanţi ai tuturor
de a închide minele din bazinul păturilor populaţiei muncitoare
Decazeville sub falsul motiv al a Franţei. Astfel 307 primari
nerentabilităţii. Adevărul este din acest departament au hotă-
că nu ncreritabilitatea acestui rît să-şi înainteze demisia la 31
decembrie. Tot în semn de soli­
bazin carbonifer sileşte autori­ daritate cu minerii din bazinul
tăţile franceze să procedeze la Decazeville, la chemarea Fede­
concedierea celor peste 2 .0 0 0 de raţiei Naţionale a minerilor în
mineri, ci presiunile tot mai toate întreprinderile departa­
pronunţate făcute de Comuni­ mentului^ Aveyron au fost de­
tatea Europeană a Cărbunelui şi clarate greve de scurtă durată
Oţelului şi de către partenerii ale muncitorilor şl funcţiona­
„pieţei comune“ asupra guver­ rilor.
nului francez pentru a-1 deter-
Cunoscuţi şi s ti maţ activ ta discutarea celor mai impor­
tante probleme internaţionale. împreu­
si l u m e a î n t r e a g a nă cu celelalte state socialiste, dele­
gaţia ţării noastre a contribuit la
trecut. Aproape in fiecare convorbire Astăzi produsele industriei rbrriîrieşti De aprecieri deosebite se bucură s1 adoptarea unor rezoluţii importante
cu oficialităţi, cu muncitori diri fabri­ sînt cunoscute şi preţuite in nume­ ştiinţa romînească contemporană. Ast­ şi îndeosebi cele releritoare la dezar­
că sau ţărani se desprinde un senti­ roase ţâri ale lumii. Numai in 19bl fel Roman Jackobson, profesor la mare, lupta pentru lichidarea colo­
ment do mindrie faţă dc realizările R. P. Romînă a participat la 22 de Universităţile Harvard şi Massachu- nialismului, folosirea spaţiului cosmie
înregistrate“. De reţinut că aceste tirguri şi expoziţii internaţionale din­ setts din S.U.A., scrie: „Ştiinţa romî­ în scopuri paşnice. Referindu-se la
aprecieri sînt făcute de un ziarist tre care cele de la Frankfurt, Viena, nească îmbogăţeşte ştiinţa mondială propunerea R. P. Romîne privind ela­
reacţionar. El a văzut maşini şi trac­ Londra, New York, Gotteborg. Tokio, prin contribuţia sa de idei fecunde, borarea unei declaraţii internaţionale
toare romîneşti, mari construcţii, via­ New Dclhi. Izmir şi altele. Romînia prin observaţiile şi descoperirile sale“. proclamînd principiile fundamentale
ţa nouă a poporului nostru şi poate cunoscută în trecut în Occident doar Nu întîmplător peste 1.000 de tineri ale promovării în rîndul tineretului a
de multe ori s-a întrebat: cum au fost ca importatoare de utilaj industrial din 51 de ţări studiază în prezent ideilor păcii, respectului reciproc şl
posibile toate acestea ? Să-i răspun­ exportă astăzi aceste produse în zeci în universităţile romîneşti, pregătin- înţelegerii între popoare reprezentan­
dem transcriind cuvintele cunoscutului de ţări. Revista „Electrica! Times” du-se în domenii in care ţara noastră tul Arabiei Saudite arăta că ea cu­
economist englez, lordul Boyd Orr, din Londra scrie: „Importăm din Ro­ a dobîndit o experienţă recunoscută. prinde : „cele mai nobile principii pe
care scria după o vizită recentă tă­ mînia materiale electrice. O altă re­ care le-ar putea dori cineva pentru
cută în ţara noastră: „Noi credem vistă engleză „Machinery Lloyd“ sub­ Toate aceste realizări au creat ţării generaţiile viitoare“.
că poporul romîn este fericit şi enlu- liniază : „Romînia a devenit o mare noastre un binemeritat prestigiu. Acest
ziasmat de noul regim stabilit de re­ producătoare de utilaj petrolier şi este prestigiu internaţional R. P. Romînă Alegerea Romîniei ca membru neper­
voluţie“. capabilă să exporte aceste produse în îl pune în slujba promovării unei po­ manent al Consiliului de Securitate
zeci de ţări“. Iar revista elveţiană litici consecvente de apărare a păcii- a marcat aprecierea de care se bucu­
Rolul hotărîtor pe care îl are Parti­ „Die Weltwoche" scrie îngrijorată: Alături de celelalte ţări ale lagărului ră activitatea ţării noastre în acest
dul Aluncitoresc Romîn în această „Astăzi producţia romînească nu nu­ socialist, R. P. Romînă îşi aduce con­ for internaţional. Subliniind însemnă­
uriaşă schimbare a înfăţişării ţârii mai că asigură nevoile proprii, dar tribuţia la transpunerea în viaţă a tatea acestei alegeri Franz Matscb
noastre este recunoscut chiar şi de aprovizionează India, China, Argen­ principiilor coexistenţei paşnice. reprezentant permanent al Austriei la
ziarul reacţionar american „New York tina şi Franţa. In felul acesta indus­ O.N.U. aprecia că „Adunarea a tăcut
Herald Tribune“ care sub semnătura tria romînească se anunţă la cuvînt Printre iniţiativele guvernului ro- o alegere bună. Romînia va depune
ziaristului Gaston Coblentz scrie des­ pe piaţa mondială“. aceleaşi eforturi ca şi pînă acum în
pre „dinamismul cu care comuniştii min se înscriu în mod deosebit pro­ sprijinul cauzei păcii“,
romîni îşi transformă ţara într-un stat Intr-adevăr astăzi Romînia a fost punerile în vederea îmbunătăţirii şi
industrial". ştearsă pentru totdeauna din tabelele dezvoltării relaţiilor dintre statele bal­ Romînia a fost de asemenea che­
statistice ale mizeriei şi înapoierii. canice. pentru transformarea peninsu­ mată să-şi aducă contribuţia la re­
Acest progres rapid a făcut posibil Dimpotrivă, realizările sale de astăzi, lei Balcanice într-o zonă denuclean- zolvarea unei probleme atît de impor­
un intens schimb comercial cu peste după cum scrie ziarul indian „Ihe zată. In legătură cu rolul pe care îl tante ca dezarmarea generală şi to­
S0 de ţări, din toate continentele. Pe Mirror Daill“ : „Sînt de invidiat“. tală. Ea face parte din noul comitet
ogoarele Egiptului pot fi văzute trac­ joacă ţara noastră în peninsula bal­ desemnat de Adunarea Generală pen­
toare fabricate in Romînia, noile ex­ Creşterea nivelului de trai al oame­ canică cunoscuta ziaristă Genevieve tru a discuta problemele dezarmării.
plorări petrolifere din India se fac şi nilor muncii din Romînia, opitimismui
cu ajutorul utilajului fabricat la Plo­ poporului romîn, satisfacţia pe care o Tabouis scria: „Este indiscutabil că Ieri la remorca puterilor imperialis­
ieşti, indonezienii construiesc şi cu aduce munca sa liberă, sînt relevate te, cunoscuţi doar prin dividentele
ajutorul cimentului importat din ţara de numeroşi vizitatori străini ai ţării avîntul uimitor al Romîniei constituie obţinute din petrolul romînesc, prin
noastră. „Romînia a situat India pc noastre. „Am întîlnit în Romînia, spu­
harta mondială a petrolului“, scria de ne deputatul peruvian Rodrigues Jose, şi va constitui din ce în ce mai mult recordurile în analfabetism şi morta­
curind revista indiană „Blitz News bucuria oamenilor de a trăi liber,
Magazine“. Şi aceasta se întîmplă la în inima Europei un factor important litate infantilă, astăzi stimaţi şi pre­
numai 17 ani de cînd Romînia era stăpîni pe soarta lor, satisfacţia mun­
nevoită să importe întregul său uti­ pentru reglementarea problemelor li­ ţuiţi pretutindeni. Şi aceasta pentru
laj petrolier şi chiar să aducă şi spe­ cii şi optimismul puternic pentru vi­
cialişti străini. tigioase, reglementare care va duce, că, după cum scria ziarul „The Bur­
itorul tot mai fericit al fiecăruia, al
în sfîrşit la „un modus vivendi“ al uian“, „poporulromîn devenit stă-
întregului popor“.
înţelegerii est-vest“. pîn al propriului lui destin, a con­
In cadrul actualei sesiuni a O.N.U.,
struit pentru sine o societate bazată
delegaţia ţării noastre a desfăşurat
pe noi principii, fără exploatare şi
o activitate intensă particîpînd în mod
nedreptate socială“.
I. MANEA
________ ?1____ J Ti l l . .Il'»—