Page 99 - 1961-12
        P. 99
     MY. 2181                                                                                                              DRUMUL1 SÖGIÄLTSMULUi                                                                                                                                           pag. 3
                                                                                                                                                                                                                                                                                     si^jnHKtawr^TOsro
                                                                                                                                                                   arcHEiMHBSca
                                                             f IES Di
                                                     aplicaţi în 1962?                                                                                                                                                                                                            o Tov. C o n sta n tin Biscă ne
                                                                                                                                                                                                                                                                               in fo rm e a ză că, de cur în d, ele-,
                                                                                                                                                                                                                                                                               vii Şcolii teh n ice de co ntabili
          ff!><5><?>-O*-«>O «$*O <3><S> <!3>*»©v<!«Ó*»;.O O O <L*•<0>O «<S><®>                        >421* *<3^<5^ ¦¦flífc’"AS                                                                                                                                                ta te din Sebeş au p rezen ta t un
                                                                                                                                                                                                                                                                               frum os program artistic in fa ţa
   7?i to a t e î n tr e p r in d e r ile d in  m uncii, îm bunătăţirea calităţii            Sectorul sculărie                                                                                                                                                                 b o ln a vilo r d e la c ă m in u l sp ita l
                                                şi reducerea p reţu lu i de cost                                                                                                                                                                                               nr. 1 din localitate. La sp ecta 
regiunea noastră se fac in ten se               al producţiei.                                Sectorul nostru are sarcina de                                                                                                                                                   col, p rin tre a lţii, şi-a u d a t c o n 
pregătiri pentru producţia a n u                                                           a asigura secţiilor şi sectoare                                                                                                                                                   cursul tovarăşii T ecla Pirvu,
lui viilor, in cadrul acestor pre                 C olectivul subreăacţiei vo lu n        lor prelucrătoare ale uzinei scu                                                                                                                                                  E lena Baron, Io slf Bucşoiu, Va-
gătiri o m a re a te n ţie se acor             ta r e a z ia r u lu i n o s tr u d e la.   lele, dispozitivele şi verificatoa                                                                                                                                                sile lonescu etc.
dă, de către organizaţiile de                   U. M. Cugir, s-a adresat unor
partid şi conducerile tehnico-                  cadre teh n ice şi secretari ai             rele cerute de nevoile produc                                                                                                                                                        ® Z ilele trecute, ne com unică
aăm inistrative, introducerii şi                organizaţiilor de partid din                ţiei.
                                                                                                                                                                                                                                                                               tov. Iacob L ucian, te a tru l m u n 
extinderii unor m etode şi pro secţiile şi sectoarele acestei în                          In anul acesta in sectorul                                                                                                                                                         citoresc „Siderurgistul“ din H u 
c e d e e te h n o lo g ic e n o i, a v a n s a  tr e p r in d e r i, c u r u g ă m in te a d e nostru a fost pusă la punct                                                                                                                                                   ned o a ra a p re z e n ta t la Ilia. in
te , ca re să a sig u re c r e ş te r e a a vo rb i m a i p e la rg in le g ă tu  tehnologia de fabricaţie a cu                                                                                                                                                              fa ţa unui num eros public, dra
substanţială a p ro d u ctivită ţii ră cu aceste problem e.                                 ţitelor „Felo" pentru maşinile                                                                                                                                                     m a „N ila“ de A. Salinskii. Spec-:
          Sectorul maşini de cusut                                                          do danturat roţi dinţate, de                                                                                                                                                       tacolul, la ca re a u p a rtic ip a t
                                                                                            executarea matriţelor de tur                                                                                                                                                      şi n u m ero şi oam eni, ai m u n cii
   — La sectorul maşini de cu                  cusut (vopsirea acestor piese se            nat sub presiune, a matriţelor                                                        ?s» ;                                                  T erm ocentrala din Pa-               din satele înconjurătoare, s-a
sut, sarcinile de plan pe 1962                  va face în cîmp magnetic), lu              pentru turnarea maselor plasti                                                                                                           roşeni este u n u l din p rin           bucurat de succes.
cresc cu 26,6 la sută faţă de                   cru ce va ‘duce la micşorarea               ce, a matriţelor pentru presa                       ini electrică ia                                                                     cipalele obiective in d u s
1961. Colectivului nostru ii re                considerabilă a consumului de               rea pieselor din bachelită pre                                                                                                           triale co n stru ite în anii                 ® In clasa l-a A, a Şcolii teh n ir
vine sarcina de a realiza maşini                vopsele, la reducerea simţitoa             cum şi la o serie de alte dispo              Era în luna decem brie a                      strin s a s tfe l 110.000 lei. A v în d       puterii populare în regiu
de cusut la un nivel calitativ                  re a remanierelor şi la micşo              zitive şi ştanţe de mare pro              a n u lu i trecu t. In sala c ă m i             banii strînşi s-au com andat                  nea noastră cu ajutorul                  ce m in iere din G helar, n e scrie
superior. In anul viitor, alături               rarea preţului de cost.                     ductivitate. A fost construit şi           n u lu i cultural din Boz, c o m u              proiectele şi s-a încheiat con               Uniunii. S o vietice.                    tov. A urel R opan, sfirşitul tri
ele maşina de cusut „Ileana“, va                                                            pus în funcţiune un cuptor                 na Brănişca, raionul Ilia se                     tractul pentru executarea lu                                                          m estrului I a adus pentru cel
începe fabricaţia noii maşini de                  Va fi mult îmbunătăţită teh              pentru călirea barelor lungi în            adunase aproape to t satul.                      crării cu I.G .O . A lba lu lia .                IN F O T O : A spect din              25 e le v i a i c la s e i r e z u l t a t e f r u -:
cusut „Rodită“, care a fost ex                 nologia de fabricaţie a piese              poziţie verticală pentru a se
pusă la pavilionul de mostre al                 lor prin adaptarea de dispoziti            evita deformarea acestora şi                                                                                                              sala turbinelor.                         m o a şe la în vă ţă tu ră . A s tfe l,
R.P.R.                                          ve noi de mare productivitate               un cuptor pentru revenirea oţe
                                                la care se pot folosi scule com            lurilor rapide în scopul îmbu                                                                                                                                                     m u lţi elevi,' d in tre care a m in 
  Pentru a ne putea îndeplini                   binate şi cu care se pot execu             nătăţirii calităţii sculelor.                                                                                                                                                      tim pe A ndrei D em eter, ioan
cu succes sarcinile ce ne revin,                ta operaţii complexe. Aceas                                                                                                                                                                                                   Ţiru, P etru M ancaş, au o b ţin u t
conducerea sectorului, îndruma                 ta va duce la concentra                      In anul viitor, in scopul îm                                                                                                                                                    n u m a i n o te ă e la o p t în sus.-
tă de organizaţia de partid, a                  rea operaţiilor simple în                   bunătăţirii calităţii sculelor şi                                                                                                                                                  T o ţi elevii clasei l-a A sîn t h o -
luat o serie de măsuri tehnico-                 operaţii compiexe şi la exploa             reducerii preţului de cost, se va                                                                                                                                                  h o tă rlţl ca in trim estrele v ii
                                                                                                                                                                                                                                                                               toare să lu p te îm p o triva m ed io 
                                                                                                                                                                                                                                                                               crităţii şi să obţină num ai n ote
                                                                                                                                                                                                                                                                               bune.
organizatorice în vederea apli tarea mai raţională a maşinilor pune la punct procedeul teh                                           G rupuri, grupuri, oam enii                      A u în c e p u t apoi la scurt                                                     333=
cării unor noi metode şi pro cu care sîntem dotaţi. De ase nologic de execuţie a frezelor                                            discutau cele m ai diferite tim p lucrările. C o m itetu l de
cedee tehnologice cum ar f i : menea, unele piese care se con şi stanţelor cu muchii tăietoare
uscarea pieselor vopsite în cup fecţionează acum din metal şi sudate cu oţeluri speciale. Va                                          lucruri.                                         cetăţeni s-a angajat ca o
toare eu raze infraroşii, ceea nu sint solicitate la eforturi m e fi stabilită tehnologia de fabri
                                                                                                                                         — N e-a m a d u n a t aici, se                 serie de m unci n eca lifica te                                                              'W e a i
                                                                                                                                                                                        cum sîn t transportul m a te 
                                                                                                                                       a u zi vocea u n u i tovarăş din
ce va duce Ia creşterea produc canice, vor fi înlocuite cu piese caţie a severelor pentru maşini                                      p rezidiul adunării, p e n tru a rialelor, săpatul gropilor şi
                                                                                            de danturat roţi dinţate, sculă
tivităţii şi îmbunătăţirea cali din mase plastice.                                                                                    hotărî îm preună ce treburi p la n ta tu l stup ilo r să se facă
                                                Acestea sînt o parte din m e care nu s-a produs pînă acum
tăţii; punerea în funcţiune a                                                                                                          gospodăreşti avem de fă cu t prin m uncă patriotică de că                                     Vitrine neglijate
unei noi linii de flux tehnolo todele şi procedeele tehnologi la noi. De asemenea va fi pus                                          în am il care vin e din contri tre cetăţeni. A lături de to 
                                                                                            la punct un nou procedeu de
gic pentru montajul maşinilor                   ce care vor fi aplicate în anul             turnare de precizie a unor scule              buţie voluntară.                                varăşul Tovtcă M anea, N ico-                  In centrul comu     cele patru vitrine     jeze „vitrine mo-:
de cusut, fapt ce va influenţa                  viitor şi pentru care noi am                în scopul reducerii consumului                    S-a făcut atunci propune                    lae Puşa, Traian Fodor şi                  nei Buceş a fost        ale magazinului sînt   del“. Se vede trea-:
creşterea productivităţii mun                  făcut încă de pe acum pregă                de oţel special şi a micşorării                                                               'Avram M a n ea . şi-a a d u s co n        construit şi dat în     neamenajate, goa      ba însă că dînşii au
cii şi micşorarea costurilor de                 tiri intense.                                                                             rea de a se începe lucrările                    trib u ţia la lucrările de ele c           folosinţă un frumos     le, uitate de toţi,    uitat de promisiu-:
fabricaţie; amenajarea unei                                                                 preţului de cost. Vor fi constru             de electrificare a satului.                     trificare întreg satul. Zile                magazin universal.      încă de Ia darea       nea făcută în cursul
vopsitorii moderne pentru vop                                 ing. PETRU POPA                                                                                                                                                        El este în prezent      în funcţiune a ma     lunii august 1961.
sirea pieselor de la maşina de                                                              ite bazine cu serpentină de apă                 — R eţeaua de înaltă te n                    de-a rindul, pe traseul unde                bine aprovizionat:      gazinului. Gestiona
                                                                 şef adjunct al sectorului                                                                                                                                            îmbrăcăminte, pro      rul Iancu Ioan nu         Gestionarul aş-:
                                                                                            pentru răcirea uleiurilor la că              siune trece pe aici, la doi                     s au plantat stilpii pentru                  duse alimentare,       Ie-a aranjat, bazin-   teaptă (? !), mer-:
                                                                        maşini de cusut                                                   paşi de sat. Dacă fiecare                       înaltă tensiune puteau fi vă               cărţi, articole de                             ceologii au uitat,;
                                                                                            lirea pieselor mari şi lungi, in              vom contribui a tit cu bani                     zu ţi zeci de oam eni. De fie              fierărie, petrol, sare  du-se pe promisiu
          Sectorul turnătorie                                                                                                             cit şi cu m uncă patriotică,                    care dată aceştia m unceau                  şi alte produse se                             iar vitrinele conti-
                                                                                            scopul îmbunătăţirii calităţii                v o m p u te a ca în că p în ă la               cu un elan deosebit. L ucră                găsesc din abun        nile merceologilor
Organizaţia de partid şi con miezurilor şi a formelor cu bio                                                                            sfirşitu l a n u lu i 1961 să fa               rile la linia de în a ltă te n si          denţă.                                         nuă să stea goale.'
                                                                                            acestora. Ridicarea pieselor gre             cem ca prim ele becuri să                       une ce se întinde pe aproa                                         de Ia IJ.R.C.C. Brad
ducerea sectorului, in scopul xid de carbon. Aplicarea aces                                                                              ardă in sat.                                    pe 3 hm . au fost deja term i                Ce păcat însă că                             Pină cînd ?
                                                                                            le la maşinile de găurit prin                                                                 na te. S-a m ontat, şi postul de                                    care au promis că
creşterii productivităţii muncii, tui procedeu tehnologic va duce                                                                            Propunerea a fost su sţinu                  transform atori. A cum sc lu-                                                                   . POENARU
                                                                                            coordonate va fi mecanizată.                  tă cu un entuziasm deose                                                                                           vor veni să amena
îmbunătăţirii calităţii, reduce la creşterea simţitoare a pro                                                                           b it. .Apoi s -a a les c o m ite tu l         - crează la linia ăe joasă, te n -                                                                  corespondent
                                                                                                        ing. IOSIF CLONŢA
rii adausului de prelucrare şi ductivităţii muncii şi la îmbu                                                                         ... d e c e t ă ţ e n U - . f o r m a t d in 15    siunc.
                                                                                                            şeful sectorului sculărie
realizării de economii suplimen nătăţirea calităţii pieselor tur                                                                        tovarăşi, cei m a i h arnici ţă-                   De citevn zile insă a u . tn-
                                                                                               Sectorul forjă                             răni m u n cito ri din sat. Ca
tare la preţul de cost, a stu- nate. De asemenea, pentru a                                                                                p reşed in te a fo st ales tov.                 cep u t lucrările de instalare              C o o p e r a t iv a este închisă
                                                                                                           ......                         G heorghe D obrei.                              a l u m in ii e le c tr ic e 1a. c ă m i 
diat din timp posibilităţile ex- • putea elabora o fontă cu cali                                                                                                                         nul cultural. Sătenii sîn t ho-
                                                                                               Ş] sectorul nostru are sarcini                ...Începuseră m u ncile agri                tă rîţi ca în serile de iarnă
tinderii şi aplicării unor noi tăţi mecanice superioare nece                               sporite pentru anul viitor. în               c o le d e p r im ă v a r ă . C e i 15          să-şi p etrea că tim p u l liber la           In cadrul adună         Conducerea coo     procura cele nece-.
                                                                                            deplinirea acestor sarcini, îm               tovarăşi .din co m itetu l de ce               că m in u n d e la lu m in a n u te r-      rii generale a mem     perativei de centru    sare.
metode şi procedee tehnologi sară turnării pieselor de la m a                             bunătăţirea calităţii producţiei             tăţeni. îşi găseau aproape in                                                                brilor cooperatori      din Dobra a cunos
                                                                                            şi reducerea preţului de cost                 fiecare zi citeva ore pentru                   nică a becurilor electrice —                 din satul Lăpugiu,      cut această situaţie.     Credem că ar fi
ce avansate. In baza studiilor şinile unelte se va pune în                                  constituie o preocupare perma                a m erge p e la o a m en i să le               prim ele in sta la te in sat — să            raionul Ilia, ţinută    Totuşi, n-a luat       timpul cai hotărlrea
                                                                                            nentă a. organizaţiei de partid               am intească de obligaţia ce                                                                 în a doua jumăta       nici o măsură pen     luată în adunarea
făcute, s-au luat măsuri şi vor funcţiune un cuptor rotativ. In                             şi a conducerii sectorului. Ex               şi-o luaseră de a contribui                     poată urm ări program ele ar                                                              generală a membri
                                                                                            perienţa proprie ne-a dovedit                 la electrifica rea sa tu lu i. S -a u           tistice.                                    te a lunii decem       tru deschiderea fi    lor cooperativei să1
fi extinse metodele de turnare cursul anului viitor se va trece                             că extinderea şi aplicarea m e                                                                                                           brie, a fost criticat   lialei din Lăpugiu,    fie tradusă neîntîr-
                                                                                            todelor şi procedeelor tehnolo                                                                                        V. FURIR                                   obligînd astfel pe     ziat în viaţă.
în ciorchine şi în forme etaja şi la turnarea pe bandă a pie                              gice avansate, conduce nemij                                                                                                             faptul că magazinul     sătenii de aici să
                                                                                            locit la creşterea productivită                                                                                                                                                               V. HANEŞ
te, ceea ce ne va permite să selor de la maşinile de cusut                                  ţii muncii, îmbunătăţirea cali                                                                                                           cooperativei din lo    meargă în alte lo           corespondent
                                                                                            tăţii şi reducerea preţului de
folosim mai raţional spaţiul de „Ileana“ şi „Rodica“. In acelaşi                            cost al producţiei. De aceea, in                                                                                                          calitate este închis    calităţi pentru a-şi
                                                                                            anul viitor noi vom extinde
turnare. De asemenea, se va timp prepararea nisipurilor de                                  aplicarea metodelor şi procede                                                                                                           de 7 luni.
                                                                                            elor tehnologice privind forja
trece la turnarea în modele formare se va mecaniza com                                     rea prin hiatriţare. De aseme
                                                                                            nea, în scopul economisirii m a
uşor fuzibile a o serie de piese plet.
care pînă acum se executau                      Aceste măsuri vor da posibili
prin matriţare sau forjare. tate colectivului nostru ca pla
Aceasta va reduce mult adau nul pe 1962 care este mai mare
sul de prelucrare, iar calitatea cu 15 la sută faţă de 1961, să
pieselor va fi mult îmbunătă fie realizat, aşa cum ne-am an                                                                          Cum ne îndeplinim planul de muncă
ţită. gajat, în mai puţin de 12 luni.
Tot în scopul îmbunătăţirii1                    NICOLAE RUTCOVSCH1
calităţii pieselor turnate pen                 secretarul organizaţiei de partid                                                        Pentru ca în perioada lunilor
                                                                                                                                       de iarnă (1 decembrie 1961—30
tru maşini unelte şi maşina de                  ing. LIVIU VLASEA                                                                      aprilie 1962) munca cultural-                    tori, iar la o serie de cămine                perioadă de timp cu mai mult             făcut însă tot ce putea pen
                                                                                                                                                                                        culturale cum sînt cele din Lă               simţ de răspundere, cu mai
cusut, vom introduce uscarea                    şeful sectorului turnătorii                                                                                                             pugiu, Dobra, Ilia, etc., consilii           multă grijă. Astfel, tov. Nicola         tru îndeplinirea tuturor sarcini
                                                                                                                                                                                                                                                                               lor propuse în plan, pentru ri
                                                                                                                                       educativă să se desfăşoare mai                   le de conducere au fost reorga
          Secţia maşini unelte                                                              terialelor, vom folosi m ateria           organizat, să aibă un conţinut                   nizate. In raion au mai rămas                 Gheorghe, inspector metodist,            dicarea pe o treaptă şi mai Înal
                                                                                            lul debitat de mai mică dimen             mai bogat, să fie mai aproape                    doar două cămine culturale fă                a ajutat practic pe mulţi direc         tă a muncii cultural-educative
   Sarcinile de producţie ale                   va pune la punct toate opera               siune şi cel provenit din cape            de sarcinile actuale, secţia de                  ră director, cele din Pojoga şi               tori de cămine culturale să-şi           desfăşurate în raion. Astfel, mai
secţiei noastre pe 1962 sint                    ţiile pentru ca acestea să se               te de bare, la executarea unor             învăţămînt şi cultură a Sfa                     Buruiene, însă secţia de învă                alcătuiască planurile de muncă           există cămine culturale ca cele
aproape duble faţă de 1961. In                  execute corect şi pe maşinile               piese de dimensiuni mai mici,              tului popular raional Ilia                       ţămînt şi cultură se preocupă                 pe perioada de iarnă, să orga           din Tătărăşti, Roşcani, Bretea
                                                                                                                                                                                                                                      nizeze seri de întrebări şi răs         Mureşană, Sirbi şi altele unde
anul viitor noi vom trece la cele mai potrivite, în aşa fel dar care cer aceeaşi calitate de şi-a întocmit, încă din pri in prezent de rezolvarea acestei punsuri pe tema consolidării se duce o muncă cultural-edu-
fabricarea unor noi tipuri de îneît timpul de maşină să se material. De asemenea forjorii ma jumătate a lunii oc probleme. In ceea ce priveşte a- econom ice, a G. A. C. etc. Tov. cativă slabă.- In spre acestea ar
                                                                                                                                       tombrie a. c., un plan de activi                sigurarea combustibilului,’ toa
maşini unelte. Pentru a putea                   reducă, iar calitatea pieselor să           vor fi instruiţi pentru ca mon            tate. Prin obiectivele ce le cu                 te unităţile culturale din raion              Andronic Peica, şeful secţiei de         trebui să-şi îndrepte în primul
îndeplini aceste sarcini sporite, a             crească. De asemenea, secţia va             tarea şi centrarea dispozitivelor          prinde, acesta sintetizează în                   au fost aprovizionate cu lem ne              învăţămînt şi cultură, şi-a in          rlnd atenţia secţia de învăţă
îmbunătăţi calitatea şl a reduce                fi dotată Cu dispozitive de                 să se facă corect, iar aşezarea            perspectiva cîtorva luni munca                   le şi petrolul necesar lunilor de             tensifier munca de îndrumare             mînt şi cultură a Sfatului popu
preţul de cost, colectivul nos                 mare productivitate cu care să              pieselor pe matriţe să se facă             pe care şi-a propus s-o desfăşoa                iarnă.                                        şi control ieşind în acest timp          lar raional Ilia, şi aici ar trebui
tru, avînd îndrumarea organi                   se poată executa operaţii com              conform tehnologiei cerute, Va             re secţia de învăţămînt şi cultură                                                             mai mult pe teren.                       să se organizeze seminarii cu
zaţiei de partid, şi-a propus să                plexe, iar montajul pe suban-               fi extinsă iniţiativa forjorilor           în vederea ridicării muncii cul                    In acest an, secţia de învăţă-                                                      activiştii culturali, să se orga-:
                                                                                                                                                                                        mint şi cultură                                 Şi activităţii artistice de ama-       nizeze, sub directa supraveghe
                                                                                                                                                                                                                                                             torj i s-a acor
                                                                                                                                       tural-educative din raion la ni
aplice noi metode şi procedee                   samble şi cel general va fi ju             noştri de a matriţa cu o singu            velul cerinţelor. In primul rînd,                a Sfatului popu      Activitatea             dat atenţia cuve                        re şi cu ajutorul inspectorilor
tehnologice avansate. Astfel, uzi-              dicios organizat pentru ca tim             ră garnitură un număr sporit               planul prevede reorganizarea                     lar raional Ilia  cultural'-educativă         nită, controlîn-                         metodişti de la secţie, seri de în 
narea a două repere se va face                  pul de montaj să fie redus, iar             de piese faţă de cel planificat.           consiliilor de conducere ale că                 şi-a propus să                                                                         trebări şi răspunsuri, seri de
pe m aşinile de broşat verticale                calitatea produsului să fie îm             Aceste măsuri vor duce la mic             minelor culturale, completarea                                                                 du-se repertorii                        calcul şi alte m anifestări care
în scopul reducerii timpului de                 bunătăţită.                                 şorarea consumului de material,            posturilor dc activişti cultu                                                                                                          să atragă ţăranii muncitori la
maşină, îmbunătăţirea calităţii                                                             la îmbunătăţirea calităţii şi re          rali cu cadre corespunzătoa                     orienteze activi în perioada de iarnă le formaţiilor şi                               căminul cultural. De asemenea,
şl a micşorării timpului auxi                    Pe măsura intrării in fabri                                                         re şi aprovizionarea tuturor                                                                   recomandîndu-li-                         secţia de învăţăm înt şi cultură
                                                caţie a noilor tipuri de maşini,                                                                                                        tatea unităţilor                                                                       trebuie să acorde o mal mare
                                                                                                                                                                                        culturale cu mai multă atenţie, se repertorii adecvate specificu
                                                                                                                                                                                        să o îndrume astfel incit la te lui localităţii în care acestea îşi
liar necesar pentru trasaj. Re vor fi aplicate metodele şi pro ducerea preţului de cost şi va unităţilor culturale cu com melia ei să stea organizarea u- desfăşoară activitatea, urmărin- atenţie muncii cu cartea, felu
                                                                                                                                       bustibilul necesar. Acest o-                     nor manifestări cu un conţinut                du-se creşterea nivelului de in
perele ce se pretează la ope                   cedeele tehnologice cele mai                da posibilitate colectivelor să            biectiv a fost privit cu deose                  bogat, interesant, legat de preo             terpretare etc. De pildă, pentru         lui în care se desfăşoară aceas
raţii de copiere vor fi trecute                 adecvate şi care să ne permită              îndeplinească sarcinile de plan                                                             cupările colectiviştilor pentru               ridicarea unor formaţii teatrale         tă muncă la biblioteca raională
de pe strungurile paralele nor                                                                                                        bită atenţie, de el depinzînd in                 întărirea economico-organlzato-               cu reaie posibilităţi, secţia de         (unde în luna decembrie au fost
male pe strungurile cu pro                     să realizăm maşini unelte cu                                                                                                            rică a G. A. C. Ţinînd cont de                învăţăm înt şi cultură a solicitat       organizate doar patru dimineţi
gram. Ca urmare, vom putea                                                                  pe anul viitor Înainte de ter mare măsură desfăşurarea unei                                faptul că raionul Ilia are un ca             ajutor teatrului de stat din Pe         de basme ? !), să îndrume şi să
elibera strungurile paralele nor               calităţi tehnlco-economice su                                                                                                          racter specific agrar, conside               troşani, care a trimis un actor          controleze activităţile cu cartea
male avind astfel posibilitatea                                                             men.                                       rodnice munci cultural-educati                  răm că acest obiectiv cuprins                 profesionist să îndrume repeţi-          agrozootehnică.
de a executa în acelaşi timp                    perioare, la nivelul tehnicii ce                                                                                                       in planul de muncă, constituie                ţiile echipelor de teatru de la
un volum mult mai mare de                       lei mai avansate.                                 GR1GORE GRIGORCU ve la sate. Astfel, la căminele                                      esenţa muncii pe care trebuie                 căminele culturale din Gurasa              Unele măsuri prevăzute în pla
lucrări, dar cu acelaşi număr                                                                                                                                                           s-o desfăşoare secţia de învâţă-              da, Muncelul Mic şi Ilia. Tova          nul secţiei de învăţămînt şi cul
de maşini şi intr-un timp mult                              ing. TEODOR JOSAN                     secretarul organizaţiei de partid culturale din Aimaş, Săiişte, Vis-                  rnînt şi cultură. Şi, se poate afir          răşul actor Mircea Zabalon a             tură se îndeplinesc în mod for
redus, iar calitatea pieselor va                                                                                                                                                        ma că lucrătorii secţiei se preo             stat timp de o săptămînă la              mal. Astfel, s-a preconizat în
fi mult îmbunătăţită.                                         şeful secţiei maşini unelte         PAUL RADU                            ca, Sirbi, Gurasada şi Furcşoa-                  cupă de traducerea în viaţă a                 căminele culturale mai sus a-            fiinţarea la raion a două bri
                                                                                                                                                                                        celor propuse. De exemplu, în                 mintite împărtăşindu-şi expe            găzi ştiinţifice. Ele au fost în 
  Prin punerea în funcţiune a                                                                     şeful sectorului lorjă j ra au fost încadraţi noi direc-                              vederea popularizării celor mai               rienţa                                   fiinţate şi cu aceasta secţia de
unei maşini moderne de recti                                                                                                                                                           interesante, mai bogate şi mai                                                         învăţămînt şi cultură a conside
ficat ghidaje, vom înlătura                     !n tim pul liber al e le v ilo r -/—r- —-—/—-'j'                                                                                        eficiente manifestări ce se pot                  Roadele depuse de secţia de           rat sarcina propusă ca dusă la
aproape în întregime operaţia                                                                                                                                                       )   organiza la căminele culturale                                                         bun sfirşit. Dar aceste brigăzi
                                                j. L a ş c o a la p r o fe s io n a lă «    la aparatul de radio al şcolii,                                                             în această perioadă, pentru o şi              învăţămînt şi cultură a Sfatului         nu au avut incă nici o ieşire pe
                                                ( A telierelor R.M .R . din Sim e-          înzestrat cu picup, se organi             lăşoiu. Sim ion B raţe d in anul                                                                                                        teren.
                                                [ na, pe lingă pregătirea teo-              zea ză deseori, a u d iţii co lective.     II, care fac p a rte din brigada                                                               popular raional Ilia se reflectă
                                                [ retică şi practică ce se face                                                        artistică de agita ţie şi din sec
                                                                                               T o t în tim p u l liber, elevii        ţia de tea tru a clubului, sînt
de răzuit (şebărit) manuală,                    l în orele de cursuri, elevilor U           p a rtic ip ă în m o d o rg a n iza t la   bine cunoscuţi publicului sp ec                 mai temeinică instruire a acti               in activitatea multor cămine                Secţia de învăţăm înt şi cultu
timpul de execuţie se va redu                  j se acordă un sprijin deosebit             vizionarea unor film e docu               ta to r sim erian.                               viştilor culturali, secţia de învă           culturale, printre care Dobra,           ră a Sfatului popular raional
ce cu mult, iar calitatea pie                  [ p en tru folosirea in m od p lă cu t      m entare şi artistice, participă                                                            ţămînt şi cultură a organizat                 Zam, ilia, Hărău, Gurasada, un          Ilia, sub îndrumarea şi contro
selor va fi mult superioară.                    1 şi ed u ca tiv a tim p u lu i liber                                                     O rganizind in m od plăcut                                                                  de se desfăşoară o muncă cul-            lul Comitetului raional P. M. R.y
                                                                                            la r e p e tiţiile de cor. fa n fa ră      tim p u l liber al elevilor, Şcoala              un seminar raional cu directorii                                                       va trebui să m anifeste şi mai
Pentru punerea la punct a                       Pe lingă şed in ţele cercului şi la echipa de dansuri.                                 p r o fe s io n a lă d in S l m e r ’a îş i      de cămine culturale la Dobra tural-educativă susţinută, per multă grijă pentru ridicarea tu
tehnologiei de fabricaţie a noi                literar, sau serile de poezie,                 O p a rte din elevii şcolii sint        a d u ce u n ap o rt în se m n a t la            (cămin cultural fruntaş) şi ur               manentă.                                 turor căminelor culturale la ni
lor tipuri de maşini unelte ce                  în care elevii, fa c c u n o ştin ţă                                                                                                    mează să organizeze astfel de                                                          velul celor fruntaşe, pentru in 
le vom produce în anul viitor,                  m ai pe larg cu via ţa şi opera             m em bri activi ai clubului m u n         educarea com unistă a viitori                   sem inalii şi in alte localităţi din             Cbiecîîve ce trebuie
conducerea secţiei, împreună cu                 m arilor noştri poeţi şi proza             cito resc ,,F ilim o n S i r b u E l e                                                     raion. De asemenea, munca de                                 urmărite                  tensificarea muncii cultural-
                                                tori, clasici şi contem porani,             v i ca V irg ii (!îm p ea n u , Nico-      lor m u n cito ri.                               îndrumare practică a unităţilor                                                        educative de masă la sate, pen-:
                                                                                            lae V o ju , din anul III, Ilie B ă-                                                                                                         Secţia de învăţăm înt şi cultură      tru creşterea calităţii şi eficien
                                                                                                                                                             C. BARBU                                                                                                          ţei ei.
                                                                                                                                                                   corespondent
serviciul tehnologic al uzinei,                                                                                                                                                         culturale a fost dusă în această a Sfatului popular raional nu a                             V. CHIŞ





