Page 105 - 1961-12

i ' ont- 3
?IÉ IM í
Anul XIII. Nr. 2183
SUCCES !M NOUL AN Sărbătorirea pomului de iarnă
Cu fiecare an ce se înscrie pe
răbojul vremii, oamenii s-au de­
prins să-şi adreseze urări. „Anul
nou fericit ! La mulţi ani ! Suc­
cese In noul a n i“. Sînt urări care
cuprind în ele b’ucuria înfăptui­
rilor unui an trecut şi încredere
în rodnicia zilelor pe care la va
aduce anul viitor.
Cu pluguşoare, sorcove, cînte-
ce de turcă, expresie a geniului
autorilor anonimi, poporul nos­
tru face astăzi din sărbătoarea
revelionului o sărbătoare de bu­
curie s»i încredere în viitor.
Cit de deosebit răsunau gla­
surile urătorilor în trecut, la
ferestrele caselor umile ale pro­
letarilor sau la uşile bordeie­
lor reci ale ţăranilor, îmbătri-
niţi înainte do vreme, veşnic în­
fom etaţi şi hăituiţi de biruri şi
lăcomia jecmănitorilor. Urările
tradiţionale jiu-şi găseau împli­
nirea de cit pentru cei avuţi.
Doar ei puteau să-şi lun­
gească anii făcînd din noapte
zi, culegînd roadele nemuncite,
lăfăindu-sc în risipă şi huzur,
pc seama sudorii oamenilor
muncii.
Pentru cei ce trudeau pe o-
geare, în mine, fabrici şi uzine,
fericirea se mărginea la un co­
drii uscat dc pîine, iar de mul­
te ori nii-l aveau nici pe aces­
ta. Ei nu puteau aspira la mulţi
ani de viaţă, neavînd asigurată
nici ziua de mîine, iar în ceea
ce priveşte siiccesele, singurele
pe care şi le doreau, erau cele
în lupta împotriva exploatatori­
lor pentru un trai mai omenos,
o soartă mai dreaptă.
Despre anii bogaţi în roade se
spune că sînt ani buni. Arii brini,
din ce în ce mai buni, au fost
Cu zile — cite oare înainte î — copiii au început obişnuita şi fireasca
aşteptare de la fiecare sfîrşit de au. „Cind vine Moş Gerilă“? — era o între­
bare mereu prezentă pe buzele tuturor. Încet, încet, timpul a trecut şi, însfîr-
şit, a .sosit şi ziua atit de mult aşteptată.
Ungă bradul uriaş, încărcat cu toate bunătăţile, a poposit şi Moş Go­
rilă. Ochii tuturor prichindeilor, larg deschişi, privesc sfios la barba-i albă.
uriaşă. Apoi sfiala dispare. Din sneu-i parcă fără fund, cu dărnicie, „Moşul“
împarte fiecăruia pachetele iu care ce nu găseşti ?: şi b iboane şi jucării şi
cărţi ilustrate...
Apoi „Moşul“ pleacă, iăsltjcl în urina sa numai veselie şi voie bună.
Q jueiifil a lt etlâf- m ieiooO
o deschise noi unităţi de desfacere iar
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
— Iată-l, iată-l pe Moş Ge-
oooosoo> riiă !
La in tra rea în -orăşelul co p i­
ilor din D eva, fe tiţe şi băieţi,
sco t e x c la m a ţii de b u cu rie la răsfringe parcă şi asupra p ă ­
in tiln irea cu p rie te n u l lor
o drag, care-i în tîm p in ă , uriaş,
o cu barbă albă, în că rca t de da­
ruri... A n u l a cesta a sosit ca
m usafir păm intean, pe bordul
unei rachete. O p o ţi deduce
o din desenele in care il vezi
zorind printre constelaţii, spre
bucuria copiilor, care-l a şte a p ­
tă de fiecare dată la fel de
n e r ă b d ă to r i...
Dar acesta-i num ai înce­
putul... O răşelul celor m ici e
Ş p lin de surprize. Seara, la lu ­
m in a la m p io a n e lo r m u l t i c o l o ­ r ic i“.. F ir m a , c a re se a p r in d e m iri c o p iilo r c u m i n ţ i “. Ne creşti sub razele
re şi a brazilor încărcaţi de şi se stin g e în jocuri de lu m in i
becuri roşii, verzi, albastre, fo sfo ro scen te, te în d ea m n ă să- rea program ului şcolii p e d a ­
6 galbene, albe, copiii intîlnesc
8 alături de Scu fiţa R oşie, pe
ooooo
F ata m oşului cea isteaţă sau
p e Fiica pădurarului, U rsul p ă ­
^o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c o c o o o o o o o o o o o o ^o o o o o o o o o c c o o o o o o o <x >ooooooooooock><x x ><x ^ 0 6 0 6 0 6 o o o o o o o o o c o o 8
unvcksara-Deva
socialismului
&*$&*vţs•* .
Duminică 31 decembrie 1961
toţi coi din tim pul regimului de
democraţie populară, în care,
poporul nostru eliberat de jugul
exploatatorilor, sub conducerea
partidului, îşi face singur rîndu-
ială în propria casă, gospodă-
rindu-se cu chibzuinţă şi trage­
re de inimă.
Şi cum n-ar fi aşa, cînd peste
tot unde te îndrumă paşii te
întîmpină ea nişte flori minu­
nate, semnele noilor orînduicli,
in care cei ce muncesc trăiesc
ani tot mai fericiţi, înscriind în
cartea de aur a omenirii, după
exemplul Uniunii Sovietice, tot
mai grăitoare succese pe drimful
desăvîrşirii construirii vieţii noi.
Şi anul care a trecut a fost un
an bun, pe care minerii, side-
rurgiştii, constructorii, oamenii
muncii de pe ogoarele hunedo-
rene, alături de întregul nostru
popor, l-au încheiat cu nemă­
surate succese, păşind spre vii­
tor cu încrederea şi mîndria de
a vesti că au fost totodată con­
temporanii primelor zboruri cos­
mice şi martorii celui de-al
XXII-lea Congres al P. C. U. S.,
care a deschis larg omenirii
perspectiva înfăptuirii pe baze
reale a visului ci de aur — comu­
nismul. ^
Noul an se vesteşte şi mai bun,
un an al cuceririi unor noi iz-
binzi, de către forţele păcii şi
socialismului, un an mănos şi
plin de succese pentru oamenii
muncii din ţara noastră.
Păşind pragul noului an, urăm
tuturor oamenilor muncii din
regiunea noastră noi şi noi suc­
cese, pentru a face ca următorii
ani să devină (lin ce în ce mai
huni, luai bogaţi.
La mulţi ani, tovarăşi !
călit de vulpe sau iepuraşul
Ţ upa-ţup...
— Dar aici ce-o fi?
U im irea din ochii m ici se
rinţilor ce-o însoţesc pe m ic u ­
ţa D ana Ionescu, fiică de m i­
ner, şi pe p rie te n a ei, A n cu ţa
F a u r...
Ce să fie ? Ia, u n om de
zăpadd... Da n u ! E u n om de
zăpadă ferm ecat, din sinul că ­
ruia p o ţi prim i cele m ai năs­
truşnice jucării, incit nici n -a i
crede că e vorba de o sim plă
to n e tă a O.C.L!
D ar dincolo, unde te ch ea ­
m ă o lum ină jucăuşă, ce o fi?
E to t u n chioşc, chioşcul „Licu­
ţi alegi cite şi m ai cîte d u l­
ciuri... A i de u n d e alege, p o f­
tă să fie...
O ho, clacă a i s ta să în şiri insă ju ru l său; fiecare vrea să-t
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-TA !
Anul acesta s-au alocat din fondurile Consiliului Central al Sindicatelor ,
din R.P.R., în vederea organizării pomului de iarnă pentru copiii oameni-,
lor muncii din regiunea noastră, 1.G88.200 lei. Zeci de mii de copii au,
primit cu acest prilej daruri dintre cele mai frumoase şi atrăgătoare. In'
j toate întreprinderile şi instituţiile s-au organizat serbări ale pomului de iar­
nă şi carnavale ale pionierilor.
La C. S. Hunedoara
Pentru copiii siderurgişti-
lor hunedoreni Moş Gerilă a
venit rnai devreme. In ziua dei
27 decembrie au primit da­
ruri peste 2.500 de copii. Da­
rurile primite, constînd dirt
jucării, dulciuri etc., au stîr-
nit bucuria celor mici:
La U. frî. Cu gir
Aseară, în Jurul pomului
de iarnă din faţa clubuluL
muncitoresc, s-au strîns co­
piii metalurgiştilor din Cu­
gir. Ei au primit ca daruri ar-
ticole de îmbrăcăminte, în­
călţăminte, cărţi, jucării, re­
chizite şcolare. După împăr­
ţirea darurilor, a avut loc uri
carnaval al pionierilor.
La G .A .S. Petreştî
Şi pentru copiii muncitori­
lor de la gospodăria de stat
In al doilea an al şesenaltilui
în su fle ţiţi de D irectivele celu i d c-a l III-lea Congres al
p a rtid u lu i, oam enii m u n cii din regiunea noastră, alături de în ­
treg u l popor, au co n tin u a t cu şi m ai m u lt clan m unca p e n ­
tru a produce m ai m u lt şi m ai hun. H otărirea unanim ă a fost
realizarea în a in te de te rm e n a ob iectivelo r p la n u lu i de 6 ani.
1A s tă z i se în c h e ie a l I l - l e a a n a l ş e s e n a lu lu i. Să v e d e m ce
au rea liza t în acest tim p citeva colcclive de m u n că din reg iu ­
nea noastră.
Au redus consumul
de lemn de mină
Susţinerea lucrărilor miniere
cu mijloace moderne a luat o
mare amploare la Exploatarea
carboniferă Lupeni. Aici, aproa­
pe jumătate din producţie o
dată din locuri de muncă ar­
mate metalic. Faţă de 1959, in
anul 1961 s-au armat metalic
de peste 3 ori mai mulţi m.l.
de galerie. In abataje, susţine­
rea metalică a crescut faţă de
1959 de peste 16 ori.
Fireşte, toate acestea au dus
la reducerea consumului de lemn
de mină. In cei doi ani ai şe­
senalului, la mina Lupeni con­
sumul de lemn pe mia de tone
de cărbune a scăzut de la 45,1
la 33 m.c. Acest fapt dă garan­
ţia că sarcina pentru 1965 va
108 la sută
Despre hărnicia cu care au
muncit mecanizatorii staţiunii
de maşini şi tractoare din Alba
Iulia, s-au înserat în coloanele
ziarului nostru numeroase arti­
cole. Şi e firesc, atîta vreme
cit în fiecare campanie agrico­
lă, ei şi-au depăşit în mod rit­
mic sarcinile de producţie. Acest
lucru a avut drept rezultat în­
deplinirea planului anual de
to a te cele cu care copiii îşi
a lim en tea ză bucuriile, n -a i
m a i a ju n g e să term in i! Iată,
o m u lţim e de prichindei s-ati
oprit să urm ărească program ul
te a tru lu i de p ă p u şi „Giscă-
n e l“, alţii vizio n ea ză film ele
de desene a n im a te „Povestea
ţa p u lu i“ şi „ T o ţi il a ju tă p e
T e d y “, a lţii u rm ă resc p e e s ­
trada din m ijlocul orăşelului
un program artistic prezen ta t
de elevii Şcolii pedagogice din
D eva...
Dar iată o Inttlnire de n eu i­
ta t. V estea se răspindeşte
fu lg er: „A sosit M oş G erilă in
carne şi oase şi îm p a rte d u ­
In tr-a d e v ă r, 'după te r m in a ­
gogice, p e p o d iu m u l estradei
apare b ă trîn u l b lin d şi darnic.
C opiii s in t strin şi b u ch et in
| 4 pagini 20 bani J
din Petreştl, serbarea pomu­
lui de iarnă a constituit un
prilej de bucurie. Copiilor de
aici li s.au împărţit pachete
cu jucării, bomboane şi alte
lucruri utile.
La I. F. Sebeş
Peste 1.200 de pachete, unul
mai atrăgător ca celălalt, din
care nu au lipsit bomboane­
le, cărţile şl jucăriile, au fost
primite aseară cu emoţii şi
bucurie de către copiii munci­
torilor forestieri din toate!
sectoarele I. F. Sebeş. Printre
aceştia se numără şi elevii
fruntaşi la învăţătură Cornel
Adam, 'Mariana Opincaru,
¦Lucia Manlu, Iulian Ghiţă, Lu­
cia David şi alţii. După ce
copiii au recitat versuri şi au
rostit un pluguşor, teatrul
de păpuşi organizat de comi­
tetul sindicatului, a prezentat
un spectacol plăcut şi atră­
gător pentru cei mici.
fi realizată cu mult înainte de
termen.
Indici de utilizare
sporiţi
La secţia furnale a uzinei
„Victoria“ din Călan s-au luat
măsuri pentru creşterea indici­
lor de utilizare a agregatelor şl
deci a producţiei de fontă. In ­
tre altele a fost ridicată tem pe­
ratura aerului insuflat la 700
grade Ceisius, s-a mărit intensi­
tatea de ardere prin folosirea
mai raţională a suflantelor, s-a
redus la jumătate durata opri­
rilor pentru reparaţii planifica­
te. A crescut, de asemenea, gra­
dul de calificare al oamenilor,
conştiinţa lor.
Drept urmare, faţă de 1959,
în anul care se încheie azi in­
dicii de utilizare ai furnalelor
hantri in proporţie de 108
sută.
Merită subliniat apoi şi fap­
tul că, prin folosirea întregii
capacităţi de lucru a tractoare­
lor şi maşinilor, prin economisi­
rea unor însemnate cantităţi de
carburanţi şi lubrefianţi, preţul
de cost pe hantru a fost redus
la această unitate cu aproape
10 la sută.
OOOQ.OQC-OOOOOOOOOOOOOO''
spună o poezie, ca darul pri- o
m it să fie m eritat... M oşul, in o
vrem e ce îm parte darurile, c o
n u m a i zlnibet...
— Voi ştiţi, copii, cui dato-
raţi această via ţă fericită ?
— P artidului iu b it! răspund o
in cor glasurile cristaline.
— Eu ştiu şi o p o e zie în c h i­
n a tă partidului...
—- N c - o s p u i ş l n o u ă ?
C opilul' nu se lasă m ult ru­
gat. E poezia cea m ai
gită pe care o ştie :
„Ca grădinarul Iscusit,
Ce se-ngrijeşte cu răbdare
De orice pom, de orice floare,
La fel şi tu, partid iubit, 8
de soare...“ ^
G lasul celui ce recită sună g
cristalin şi liber, ca lum inoa- o
sele zile pe care le trăiesc azi o
to ţi copiii patriei noastre.
I. STRĂUŢ g
*
au crescut cu peste 35 fa sută.
De fapt, în baza acestei fru­
moase realizări, furnalişijii s-au
angajat să realizeze încă in
1962 indicii de utilizare prevă­
zuţi pentru 1965. Nici nu mai
Încape îndoială că şi d,e astă-
dată angajamentul lor va fi
tradus în viaţă.
Productivitate c u 35
la su tă m ai m are
Colectivul de muncă de la
întreprinderea minieră Ghelar a
acordat o atenţie deosebită in­
troducerii tehnicii- noi în proce­
sul de producţie. Astfel, a fost
extins perforajul umed, in m ul­
te locuri de muncă încărcarea
materialului excavat se face cu
maşini de încărcat, transportul
se face în mare parte mecani­
zat.
Dar cel mai important succes
în această direcţie este intro­
ducerea şi extinderea a noi m e­
tode de exploatare, ca metoda
cu înmagazinare, cu subetaje şi
metoda combinată.
De asemenea, a fost redus
personalul neproductiv prin ocu­
parea lui la locurile de muncă
direct productive.
Toate acestea au făcut ca
productivitatea muncii in aba­
taje să crească' în cei doi ani
ai şesenalului cu circa 35 la
sută. • ...............................
o diul rural un volum mereu sporit de
o mărfuri. . \ - $ ( -¦¦/&> X.riJ
o
^
oo0
o încă 8 far alte 61 au fost reparate şi
o Citiţi în pagina II-a
o
o Pluguşor de b’ucurie
oooO
o
o
în d ră ­ o
o
oooo
ooo
^
8 • Ecran capitalist
LA SANIUS
- t S - d -------
Solemnitatea mmînăm
unor decoraţii
Sîmbătă la amiază la Pala­
tul Marii Adunări Naţionale a
avut loo solemnitatea înmînării
unor decoraţii.
Au participat tovarăşii Avram
Bunaciu,'vicepreşedinte al Con­
siliului'ele S.tat şi Grigore Gea-
mănu, secretarul Consiliului de
Stat- 4,u asistat reprezentanţi
ai Ministerului Invăţărnîntului
şi Culturii şi (Aeaderniei R. P.
Rorriîne..
Pentru merite - ’deosebite în
domeniul ştiinţific, .cu prilejul
împlinirii a 80 'de ani s-a
conferit academicianului Gh.
Oprescu, Ordinul „Steaua Re­
publicii Populare Romîne“ cla­
sa I-a. • ' . .i
Pentru merite deosebite în
domeniul ştiin.tifid, e u . prilejul
împlinirii-a. 7.5 ele-ani, a: fost
conferit- academicianului Ale­
xandru. Răclulescu, Ordinul
S u c c e s e le coBBsh’tfic^M’SIor
¦In partea -de răsărit a oraşului
Vulcan se înalţă semeaţă- clădirea nou
spălătorii de cărbuni. Constructorii
care au ridicat-o au ¦construit alături înainte de termen. Muncitorii din
noi silozuri, - o cale ferată şi podul. echipa lui llie P opa-au făcut econo­
Rezultate frumoase au-obţinut şi con­
structorii noului- funicular. Maistrul
Ioan Bajura, împreună cu oamenii pe
„Steaua Republicii Populare
Romîne“, clasa 11-a.
Pentru activitate îndelungată
şi merite deosebite în muncă,
cu prilejul împlinirii a 100 dc
ani de la înfiinţarea Grădinii
Botanice din Bucureşti, s-a
conferit Ordinul Muncii clasa
III-a, prof. itniv. Ion Tarnav-
schi. * i ' ¦ «-?*
Or'dinul Muncii clasa III-a a
fost conferit solistei lirice Elena
Rădulescu-Zamoră, pentru me­
rite ’deosebite îri muncă, cu pri­
lejul împlinirii a 50 'de ani dc
activitate artistică.- ¦
Tovarăşul Avram 1 Bunaciu,
vicepreşedinte al Consiliului do
Stat a felicitat călduros pe cei
decoraţi.
In numele celor " decoraii,
acad. Gh. Oprescu a mulţumit
pentru înaltele distincţii pri­
mite.
'(Age'rprcs)
care îi conduce a plantat stilpii de
susţinere ai iunicularului pe un tra­
seu de 2.000 m., terminînd lucrarea
mie de beten şi metal la executarea
acestei lucrări de peste 2.000 lei. Va­
loarea totală a economiilor realizate
la ridicarea acestor noi obiective In­
dustriale, se ridică la cîteva zeci de
mii de lei. -
IV R. N IC O LA E
T9 corespondent ^
•/}
Buna aprovizionare
a popularei săteşti
Dc Ia un an la aSul unităţile de des­
facere ale Uniunii regionale a coope­
raţiei dc consum din regiunea noastră
şi-au îmbunătăţit activitatea. Au fost
altele au fost modernizate. Totodată
s-a desfăcut către populaţia din me­
Numai în acest an populaţia săteas­
că a cumpărat prin unităţile cooperaţiei
de consum cu 93 milioane Ici mai mul­
te mărluri faţă As volumul realizat în
anul 1960. Dc asemenea planul pc a-
nul în curs a fost depăşit cu 3 ia sulă.
îmbunătăţiri substanţiale s-au reali­
zat şl în reţeaua de desfacere. Numă­
rul unităţilor a crescut anul acesta cu
amenajate. Se rnai găsesc in construc­
ţie încă 16 unităţi săteşti; -
Daruri de !a Moş' Ge-
• Gosmo-reportaj
• Răvaşe
1961