Page 94 - 1960-10
P. 94
V
*i DRUMUL 'B O Z T X m m A l , Nr. 1818
•' Jpag. 2 tws3sns3EscnasssmEcssssBBix S3M232EEZHKS
Preg ătsn d© ia r n ă O T A W W W VW W xA AA A
Pe şantierul din Călan
Cu doi ani în urmă la Bis- Cu forţe sporite, cele 230 Pentru ca lucrările de cons număr de 6 blocuri bară şi 6 Pentru a se asigura nisipul Biblioteca clubului sindica aproximaţie. Nici la ora ac
earia s-a petrecut un eveni familii de colectivişti au por trucţii din cadrul şantierului o- blocuri punct să fie terminate la necesar, încă de pe acum au în telor muncitoreşti din Sime- tuală nu şi-a întocmit un re
ment ăe seamă. Cîţiva ţărani nit să muncească mai cu raşului nou Călan să se desfă roşu complect pentru a se pu ria, numără peste 12.000 vo
muncitori au pornit să lupte 'spor, să întărească şi să dez şoare în bune condiţiuni şi în tea începe finisajul interior. La ceput să se aducă din albia rîu- lume tipărite in limbile ro- gistru cu manifestările cu
cu greutăţile inerente orică volte zi de zi gospodăria co perioada lunilor de iarnă (15 alte cinci blocuri punct se vor lui Strei cantităţi însemnate ne mînă, maghiară, rusă şi ger caracter de masă pe care
rui început şi să-şi creeze o noiembrie— 15 martie) în ulti continua lucrările de zidărie, cesare pentru sezonul de iarnă. mană, din domeniul beletris s-ar cuveni să le organizeze
viaţă nouă. Uimind îndemnul lectivă. Au stat oamenii şi mul timp aici s-au luat o serie montarea planşeelor de prefa- Parte din nisip a fost depozitat tic, tehnico-ştiinţific şi poli (recenzii, şezători literare,
comuniştilor, 72 familii au au chibzuit ce ramuri de pro de măsuri. Aceste măsuri pri btieale şi a turnării centurilor tic. In evidenţa acestei uni concursuri-ghicitori pe teme
inaugurat în toamna anului ducţie să dezvolte pentru ca vesc atît aprovizionarea cu ma de beton armat. la parterul blocului punct H ca tăţi mai sînt înscrise în plus inspirate din cărţi ete.j. De
1958 gospodăria agricolă co veniturile lor să sporească. teriale cît şi asigurarea de con cu activitate, încă 10 biblio fapt, munca i se reduce la
lectivă căreia i-au dat nu S-au gîndit, bunăoară, că diţii de lucru. Asigurarea continuităţii lucru să nu îngheţe, iar pe măsură ce teci volante şi alte 6 de casă. simplul schimb birocratic de
mele „Octombrie Roşu“. Brâu, grădina de legume şi sectorul lui la aceste blocuri impune Numărul cititorilor se ridică eliberare şi primire a cărţi
puţini la început. Puţină era zootehnic ar aduce mulţi bani Astfel în vederea asigurării u- însă o serie de măsuri legate de acesta va fi folosit va fi înlocuit aici la 1.190 înscrişi in fişe, lor. Biblioteca n-gre nici la
şi avuţia pe care o deţineau colectiviştilor. De aceea, la nor condiţii optime de cazare a prepararea mortarului şi a beto din care nici jumătate nu ora actuală un colectiv de
colectiviştii. Dar faptul că e- grădina înfiinţată, au fost constructorilor în cadrul şantie nului, în aşa fel ca acesta să nu cu cel din stocul din şantier. sînt noi. Afară de aceasta, şi sprijin form,at din cei mai
rau uniţi, că desfiinţaseră ha repartizate să muncească rului, din cota de organizare, îngheţe. Pentru aceasta s-au din aceşti cititori 466 sînt e- buni cititori. Bibliotecara
turile şi că aveau zi ăe zi s-a început construcţia a 5 ba şi luat măsuri. Astfel la unul din Şi îti ce priveşte prepararea levi, clteva sute funcţionari nu-şt cunoaşte cititorii, şi e
,sfatul şi ajutorul părintesc al cele mai harnice colectivis răci. Trei din acestea sînt cons blocurile punct (blocul H) la şi doar un procentaj destui firesc să fie aşa dacă de cină
partidului, le dădea puteri te, cele mai pricepute legu truite din prefabricate de beton betonului s-au luat unele mă de scăzut reprezintă pe mun este în această funcţie n-a
înzecite. Erau priviţi cu ne micultoare. şi rezultatele spumos (cenuşă de la termo parterul lui se va amenaja o citorii şi tehnicienii din ca coborît niciodată între m un
încredere şi mulţi preziceau centrala Paroşeni) iar două din suri. Astfel se construieşte un drul întreprinderilor din citori in întreprinderi, deşi
pe atunci destrămarea colec n-au întîrziat să se arate. cărămidă. Deja o baracă a fost staţie de prepararea mortarului. oraş. are obliga.Ua s-o facă. şi ac
tivei. Dar, colectiviştii nu S-au realizat intr-un singur terminată iar la celelalte patru şopron sanie. Aici va fi monta tivitatea bibliotecilor volante
s-au descurajat. Munceau din an venituri de peste 40.000 lucrările sînt avansate. Se pre /Mortarul va fi preparat cu apă Oare în Simeria, nu şi a celor ăe casă o cunoaşte
zori şi piuă noaptea, foloseau conizează ca toate cele 5 barăci tă o betonieră de 150 1. care va mai elevii şi funcţionarii sînt doar... din auzite (? ! ?). Tot
fiecare clipă prielnică .de lu lei. să fie terminate pînă la 10 no caldă, care se va încălzi la o prieteni ai cărţii ? ! Nicide aşa „parcă a auzit" că ar
cru. Şi rezultatele nu au în Cu toate că la înfiinţare, iembrie. Aici vor fi cazaţi circa fi deplasată cu şopron cu tot la cum ! şi ca dovadă, stă în trebui să se ocupe şi ăe con
târziat să se arate. Primul 400 de constructori. baterie de trei cazane obişnuite suşi faptul că cititorii din cursul „Iubiţi cartea“. Dintre
an de muncă în comun a fost colectiviştii nu deţineau de- punctele unde este necesară tur rindul muncitorilor de aici
şi anul în care colectiviştii cît 7 vaci, in prezent secto Dar în cadrul şantierului au de băi. Pînă acum s-a făcut e- au în fişe mai multe şi mai manifestările cu caracter de
au demonstrat superioritatea rul lor zootehnic cuprinde 19 fost luate măsuri şi pentru asi narea de betoane. variate cărţi împrumutate. masă. organizate aici J se
muncii lor fată de munca ăe vaci de lapte. 11 jUnind, 13 gurarea frontului de lucru pen- şafodajul pentru montarea ma pare" că ar fi fost clteva r e
unul singur, şi cum să nu fie viţele şi 49 capete porcine, tru perioada de iarnă. In acest In cadrul şantierului sînt pre Nii se poate spune deci că cenzii (la nişte joi ăe tine
mai. rodnică munca în colec din care 9 scroafe fătătoare. laxorului şi s-au montat cele n-ar exista interes pentru ci ret) pe marginea cărţilor
tivă cină aici. tractoarele şi scop în cadrul planului de pre conizate şl alte măsuri care să tit. Există insă puţin interes „Mama“, „Un om adevărat“
maşinile ăe semănat sporesc Curînd, din venituri, proprii, trei cazane de baie. De aseme pentru stimularea gustului
rodnicia ogoarelor ? Grînele colectiviştii din Biscaria vor gătiri pentru iarnă se prevede asigure desfăşurarea în bune pentru citit, pentru populari (probabil e vorba de ..Poves
colectiviştilor aveau spicul mai cumpăra încă 11 vad. nea, pentru transportul mortaru zarea cărţii în rindul. tutu tea unui om adevărat"!) şi
mai plm, boitul mai greu Cu cele ce le vor opri din ca munca să se desfăşoare în condiţiuni a lucrărilor de cons ror muncitorilor. Bibliotecara altele.
decit cel al întovărăşiţilor. prăsila proprie, ei vor reuşi lui la frontul de lucru se va ins (tov. Moca Maria), absolven
In anul acela, colectiviştii au 'să realizeze încărcătura ăe aşa fel incit la 1 noiembrie un trucţii în perioada sezonului de Oare tov. Moca nu i se pa
scos la hectar 1.700 leg. grîu, tala o staţie de pompare. tă a unui curs special de pre re că . munca“ ce o depune
peste 1A00 Tea. porumb boa vad planificată la suta ăe iarnă. Traducerea lor în viaţă, gătire din Bucureşti, deşi în funcţia, de bibliotecară,
be, aproape 2.000 leg. orz, iar hectare. este de 5 luni în această justifică doar In mică măsu
ovăzul, cartofii şi sfecla ăe va asigura succesul îndeplinirii muncă, nu şi-a dat îndeajuns ră salariul ce-l primeşte ? !
zahăr au dat producţii tot Ca buni gospodari, colecti interesul pentru a-şi îndeplini Fiindcă sarcina sa nu e doar
atît ăe bune. întovărăşiţii au sarcinilor de plan. sarcinile ce-i revin, aşa cum aceea de a primi şi elibera
văzut cu ochii lor care în viştii din Biscaria se stră cărţile din bibliotecă. La a-
tregi cu produse descărcîn- duiesc, folosind toate mijloa V. F. a învăţat. ceastă întrebare, ar putea să
du-se în magaziile gospodă cele, să sporească mereu ve răspundă mai bine însă tov.
riei colective. Au. aflat ăe a- niturile gospodăriei cit şi ale In cadrul manifestărilor ce au Afară de înregistrarea, căr
semenea cum, prin grijă lor personale. 0 sursă impor ţilor existente în bibliotecă Ardeleanu Cornel, directorul
gospodărească şi chibzuită, tantă de venituri, sînt con loc cu prilejul Lunii prieteniei şi de împrumutarea lor. la Clubului sindicatelor munci
colectiviştii, au reuşit să ob- tractările ăe produse. Tocmai \ intim,plare, n-a manifestat
fânff venituri totale de peste de aceea, colectiviştii au con romîno-sovietice, Consiliul re toreşti din Simeria, care de
250.000 lei. să-şi. mărească tractat anul acesta cu statul suficientă dragoste faţă de mult cunoştea lipsa activită
fondul de bază la aproape peste 39.000 kg. cereale, car gional U.C.F.S. a organizat o ţii cu caracter de masă pe
150.000 lei. Aceste fante au nobila sa misiune de activis tărîmul cărţii la bibliotecă,
convins încă 160 familii, să tofi. floarea-'soarelui şi alte serie de compeiiţii sportive do
păşească. în scurtă vreme, în produse care le vor aduce tate cu „Cupa 7 Noiembrie“. tă pe tărîmul culturii. Evi fără a lua vreo măsură ăe
gospodăria colectivă. venituri de peste 120.000 lei. îndreptare a lucrurilor.
vAşa de pildă, duminică, la Alba denţa bibliotecii e făcută cu
© Ol 'Gospodărind cu grijă fieca lu’lia a avut loc o frumoasă
re leu, harnicii colectivişti
în ziua de 23 octombrie 19G0, competiţie sportivă la baschet.
brigăzile ştiinţifice de pe îîngă din Biscaria, vor obţine la Peste 70 tineri sportivi, juniori
Casa raională de cultură din sfîrşit de an venituri de pes
Haţeg s-au deplasat în satele te 460.000 lei. iar fondul de şi junioare (3 echipe de fete şi Tovarăşii ioan Lie şi Constantin Barbu lucrează ca lăcătuşi la atelie
Balomir şi Cîrneşti. bază va atinge 250.000 lei. 4 de băieţi) din raioanele si o- rele centrale de reparaţii ale I.G.S. Hunedoara. Datorită străduinţei pe
Din aceste venituri, pe Ungă raşele regiunii s-au întrecut pe
La Balomir s-a deplasat; bri care o depun în timpul lucrului, cît
gada i-a formată din : Cornel produse, colectiviştii vor terenurile de sport. şi atenţiei cu care lucrează, ei reu
Arieni, activist de partid, Gheor- primi la fiecare zi-muncă cel După întreceri dîrze, pe pri
ghe îuiius, medic, Cristina Bă- puţin 12 lei.
trîncea, profesoară, Hprtenzia mele locuri s-au situat echipele
Nopcea, profesoară şi Aristică
Spăiaru, directorul Casei raio de baschet băieţi şi fete din o- şesc să-şi depăşească lunar norma
nale de cultură.
rasul Deva. de producţie cu 12— 14 la sută.
La această consultaţie au par Tot în .cadrul manifestărilor In clişeu: Constantin Barbu şi
ticipat peste 100 de ţărani mun
citori care au dovedit un mare în cinstea zilei de 7 Noiembrie, Ioan Lie în timpul lucrului.
interes punînc! peste 60 de în a avut ioc la Sebeş un concurs
trebări, printre care ; „Originea
şi evoluţia omului“, „Cum s-au de tir.
format munţii ?“, „Ce este an
traxul şi cum se poate trata ?“, -IS J- de bălegar la ha. sau 20—30 noi de grajd sau 3 kg. super-
„Care sînt cele mai bune îngră tone bălegar, plus 100— 150 kg. fosîat, 1 kg. sare potasică şi 0,5
şăminte pentru sol ?“, „Din ce Sn cîmp superfosîat la hectar. In scopul kg. azotat.
este compus atomul ?", „Ce sînt obţinerii de legume timpurii în-
cutremurele ?“, precum şî di rale a Organizaţiei ¦ Naţiunilor Se termină cu recoltatul po cepînd cu a doua jumătate a lu După căderea frunzelor se fa
verse întrebări cu privire la des Unite. rumbului şi al cartofilor. Acolo nii şi pînă la venirea îngheţu ce prima stropire a pomilor cu
făşurarea lucrărilor celei de-a Conducerea Staţiunii de ma să lucreze la G.A.C. „Drumul uncie însămînţările sînt întîrzia- rilor, se însămînţează salata, ulei horticol în concentraţie de
XV-a sesiuni a Adunării Gene- In aceeaşi zi, membrii brigă şini şi tractoare din Dobra, ra lui Lenin" din Ilia, unde a mai te se vor mobiliza toate forţele spanacul şi ceapa. 5 Ia sută sau cu Selinon 0,75
zii a doua s-au deplasat în sa ionul Ilia. se preocupă intens lucrat şi în anii trecuţi. Ca el, pentru terminarea însămînţări- la sută, în vederea combaterii
tul Cîrneşti. Din brigadă au fă pentru a asigura condiţii opti au fost repartizaţi şi Du lor pînă cel mai tîrziu la 10 Se continuă însilozarea car păduchelui din San-Jose, pre
mitru Vasiu, la Pojoga, lacob noiembrie. După răsărirea se tofilor şi a rădăcinoaselor, se cum şi a altor dăunători.
cut parte Liviu Moraru, activist me de viaţă mecanizatorilor. Popa, Traian Marcu, la Dobra, mănăturilor se face controlul face controlul şi pregătirea si
cultural, Mircea Pop, procuror, Cei. peste 60 mecanizatori ăe Nicolae Iuga, Romulus crişan lor şi se completează golurile lozurilor pentru iernare. Se a- Se controlează fructele puse
Nicolae Popa, medic uman, aici. au asigurate pentru perioa la Lăpuşnic etc. în scopul obţinerii unei culturi coperă cu paie sau frunze cul la păstrare, îndepărtîndu-se cele
Constantin Manolache, medic da de iarnă condiţii bune de încheiate. Totodată se face con turile de spanac, salată etc„ se stricate.
veterinar, Petru Crişova şi Si- viaţă. Există la staţiune un că Mecanizatorii ăe la S.M.T. Do trolul îitosanitar şi în cazul in începe strîngerea bălegarului
mson Drăghiţă, profesori. Cei min dotat cu tot mobilierul ne bra, care în perioada campaniei vaziei dăunătorilor se iau mă proaspăt pentru răsadniţe şi se Se nuilcesc plantaţiile de căp
agricole de toamnă muncesc pe suri de combatere. aşează în grămezi mici pentru şuni în vederea protejării lor
peste 200 de cetăţeni prezenţi cesar. iar masa zilnică este a- ogoarele gospodăriilor colective a opri fermentarea pînă în mo contra gerurilor aspre.
din Băl.ata şi Bampotoc, sînt Se continuă cu aplicarea în mentul folosirii, se condiţionea
ia consultaţie, au pus numeroa sigurată la cantină. In aceste grăşămintelor şi executarea ară ză seminţele şi se face verifica Sn vie
mulţumiţi de condiţiile de viaţă turilor adinei de toamnă. In te rea lor prin trimiterea probelor
se întrebări, primind răspunsuri condiţii, mecanizatorii îşi pot renurile joase şi apătoase, se fac la laborator. Se termină recoltatul strugu
care li se oferă. Conducerile şanţuri de scurgere a apelor rilor, se face tăierea de uşurare
clare şi competente. Printre în- continua munca în timpul ier stagnante. Se iau măsuri de verificare şl a viţelor şi se termină îngropa
G.A.C.-urilor din cele două lo întreţinere a utilajului de irigat tul viei. Se stîng şi se depozi
trebăriie puse se află : „Despre nii. la reparatul şi întreţinerea calităţi au creat mecanizatorilor Sn grădina de legume şi produs răsaduri. tează la loc bun aracii şi parii
realizările regimului democrat- de vie, Se aplică îngrăşarea do
popular în domeniul industriei maşinilor şi uneltelor agricole. condiţii optime ăe muncă. Cîte După curăţirea terenului de Sn a bază a viei cu gunoi de grajd
grele“, „Care este cea mai bună La repartizarea în gospodă resturi vegetale se aplică îngră- în cantitate de 25—30 tone la
şi mai productivă rasă de o colectivistă pregăteşte masa şămintele care se încorporează In terenurile pregătite se exe hectar. Se poate executa plan
vaci ?“, „Care este procentul co riile agricole colective şi înto în sol odată cu arăturile adinei cută plantatul pomilor, iar în tarea de toamnă a viţei de vie
vărăşiri, conducerea staţiunii şi o transportă la cîmp¦ Aseme livezile tinere se continuă apli şi complectarea golurilor sem
de toamnă. Se dau 40—50 tone carea îngrăşămintelor, complec- nalate. Se continuă desfundat).!i
lectivizării în raion etc. a ţinut cont să trimită meca nea condiţii sînt create şi trac tarea golurilor şi protejarea tul- terenului pentru plantările de
pinelor contra rozătoarelor. primăvară.
Participanţii au fost pe deplin nizatorii care au lucrat şi în toriştilor care deservesc G.A.C.
satisfăcuţi asupra răspunsurilor anii precedenţi pe aceleaşi o- In livezile pe rod se execută în cramă se face vinificarea
goare in scopul permanentizării „Petofi Şanăor“ din Deva, şi în lucrările de curăţire a pomilor, strugurilor, controlul fermentă
primite. scoatere şi înlocuire a pomilor rii mustului şi se execută lucră
SÎDONÎA RUSAN lor. Tractoristul Gheorghe Su- multe alte gospodării. uscaţi sau prea îmbătrîniţi. se rile de condiţionare a vinurilor.
aplică îngrăşarea şi se mobili
corespondentă | ba, bunăoară, a fost repartizat D. P. zează şolul. Pentru un pom se STATUINF.A EXPERIMEN
administrează circa 100 kg. gu TALĂ HORTICOLĂ
Cinema tos menea acţiuni, ca recenzii şi reprogramarea unor filme bune, GEOAGIU
prezentări de filme, folosesc or cer ^reprogramarea unor filme
Cinematografia — arfa iubită Pentru a da o imagine cu ducţii ale studiourilor sovietice, ganele sindicale de la I.G.S.H„ cu un conţinut sărac. : J?. — -
şi apreciată de masele largi prinzătoare asupra marelui nu romîneşti şi din alte ţări socia G.S.H., mima Lupeni, U. M. Gu-
populare — cunoaşte o puterni măr de oameni ai munci care vi= li ste. gir, „1 Mai" Petreşti şi altele. De asemenea, popularizarea J1 MJ JSJ
că dezvoltare în anii regimului zionează filmele cinematografe Datorită acestui fapt numărul filmelor mai lasă încă de dorit
democrat-popular. lor sindicale din regiune, este Pentru, a folosi cinematogra spectatorilor este în continuă la exploatarea minieră Petrilaşi *®->*•-«•«fr >4T».«•.*• ©»•o*O * ’6-**»• «Arr-
suficient să arătăm că în anul ful ca c armă de luptă în trans creştere. De pildă, în semestrul Vulcan, Livezenj şi G.S.H.
In activitatea lor cultural-e- 1959 ele au avut 2.004.542 spec formarea conştiinţei oamenilor, I al anului 1960, la cinemato Moi exponate ţă şi datorită faptului că pune
ducalivă sindicatele, folosesc ci tatori, iar în primul semestru al multe comitete sindicale organi grafele sindicale din regiune nu Consiliile sindicale locale, ca în lumină tehnica construcţiei
nematografii) ca mijloc impor anului 1960 numărul acestora zează o largă publicitate în ju mărul spectatorilor a crescut' cu re în perioada amintită nu au Muzeul regional din Deva, cetăţilor dacice in perioada
tant pentru educarea comunistă s-a' ridicat la 1.166.095. In lu rul popularizării diferitelor ge peste 160.000 tată de perioada analizat niciodată activitatea ci continuă să-şi îmbogăţească co Buerebtsta — Decebal in seco
a oamenilor muncii, pentru ridi nile iulie şi august — numai în nuri de filme. Comitetul sindi corespunzătoare a anului 1959. nematografelor din raza lor de lecţiile sale muzeale prin noi lele II şi l î.e.n.
carea nivelului lor profesional Valea Jiului au vizionat filme catului de la mina Lupeni, de activitate, trebuie să treacă ne- exponate.
şi de cuJiură generală. Ca ur un număr de 135.937 cetăţeni. pildă, foloseşte în acest scop vi Pentru a veni concret în spri întîrziaf la aceasta. De aseme Activitate îndelungată
mare a minunatelor condiţii trine cu fotografii aşezate în jinul rezolvării problemelor de nea, organele sindicale trebuie Recent, au fost aduse aici 4
create de partid şi guvern, sin Spre deosebire de cinemato centrul oraşului, difuzează afişe, producţie, în sprijinul ridicării să-şi îmbunătăţească întreaga exemplare de piatră de calcar De curînd, orchestra ăe man
dicatele din regiunea noastră graful de stat, a cărui activitate litouri şi pliante, confecţionate nivelului profesional al muncito lor activitate pentru a tace din de construcţie, care au fost fo doline a întreprinderii „1 Mai“
dispun astăzi de 21 cinemato educativă este legată de marile pe plan local. De asemenea, rilor, maiştrilor şi tehnicienilor, cinematografe mijloace puterni losite la ziduri şi la colţurile din Deva, a împlinit cel de-al
grafe şi 3. grădini de vară cu o sarcini politice, de evenimentele programul tipărit al clubului cu organele sindicale au datoria de ce de educare a celor ce mun de ziduri ale cetăţii dacice de 13-lea an ăe activitate, in acest
capacitate' de peste 8.000 locuri, la zi, cinematograful sindical, prinde programarea filmelor în a folosi cu pricepere filmele cesc, care să contribuie la îm la Peştera Bolii (pe dealul Ce interval, orchestra a prezentai
majoritatea în principalele cen răspunzînd aceloraşi sarcini, perioada respectivă. Ga rezultat ştiinţifice şi de popularizare a bunătăţirea cunoştinţelor tehni- tăţii), din raionul Petroşani, pc scenele oraşelor şi satelor
tre muncitoreşti ale regiunii. csle strîns legat însă, prin acti al acestor măsuri, la cele două tehnicii avansate. O bună expe co-protesionale şi de cultură ge descoperite de curincl. din regiunea Hunedoara, un nu
Numai în , prima jumătate a a- vitatea sa, de uzină şi mină sau cinematografe din oraş, în lu rienţă în această privinţă a acu nerală a oamenilor muncii. măr ăe 712 spectacole.
nului curent, în regiunea noas de fabrica pe lîngă care se află, nile iulie şi august au partici mulat Consiliul de conducere a Acest fapt prezintă importan-
tră au tost deschise încă două precum şi de viaţa de cartier, pat aproape 100.000 de specta clubului G.F.R. Teiuş care, în TĂNASF TRANDAFIR Harnicul colectiv orchestral
contribuind la mobilizarea oa colaborare cu Direcţia regiona lucrările la roşu de Ia clădirea a învăţat de curînd noi cintece:
noi cinematografe sindicale — menilor muncii pentru înfăptui tori. Metode asemănătoare de lă G.F.R. Gluj, prezintă săptă- membru al Biroului execu pavilionului de consultaţii şi a „Pentru pace“, „Seri moscovite“,
rea sarcinilor de producţie. Pu popularizare a filmelor folosesc rhînal cîte 1—2 filme tehnice tiv al Consiliului sindical început zidăria !a pavilionul sta „Alia turca“ de Mozart şi altele.
la Simeria'şi Cugir, iar la Lo- tem aprecia că majoritatea orga legate de munca ceferiştilor de regional ţionar pentru animale.
nelor sindicale din regiunea şi alte comitete sindicale din re la depou, mişcare, revizie şi în Din rindul celor m.ai merituoşi
nea va intra în curînd în func noastră se orientează tot mai giunea noastră. treţinerea liniei. Şi la cinema Cu cîteva săptămîni în urmă Pînă !a sfîrşîtul anului aici membri ai formaţiei fac parte:
tograful din Lupeni s-au prezen la marginea oraşului Haţeg au se vor executa lucrări în valoare Silvia Munteanu, Gh. Bratovea-
ţiune încă''un cinematograf nou. just în programarea filmelor, La atragerea unui însemnat tat numeroase filme pe teme început lucrările de construcţie de circa 370.000 lei- nu, Emilian lonescu, soţii
număr de spectatori, un loc im a unui modern dispensar veteri Wosch, Grigore Moraru, Mir
Majoritatea acestor cinemato cuprinzînd tot mai multe pro portant l-au ocupat acţiunile tehnice sau ştiinţifice. nar. Datorită muncii însufleţite cea Scheim şi alţii.
de masă în jurul filmelor. Ase- a constructorilor, pe noul şan
grafe sînt dotate cu aparate de Se ştie că după 6 luni filme tier lucrările avansează în ritm P. IURCONI
proiecţie moderne. rapid. Pînă acum s-au terminat
le pot fi reprogramate. Unele corespondertt
comitete ale sindicatelor însă,
ca cele de la t. M. Barza şi mi
na Aninoasa, în loc să ceară
