Page 89 - 1960-10

K'egionelS
umilisocialismului
Generalizarea inovaţiilor —
element principal în activitatea
cabinetelor tehnice
Re&eni, â avut ------
loc la Petro- « „ , , . din 1960 s-au
şani şilaexploa- " e i^^i'S,nea schimbului propus 650 !no­
tările carboni- de experienţă republican vaţii iată de 665
iere Petrila, A- de Sa Petroşani
ninoasa şi Lu- ------
peni, un schimb de experienţă
republican în domeniul genera
lizării inovaţiilor miniere. La a-
cest schimb de experienţă au
participat reprezentanţi ai
Departamentul cărbune­
lui, ai C.C. al Uniunii sindica­
telor din întreprinderile miniere
(sub auspiciile căruia a fost or­
ganizat schimbul de experienţă),
ingineri şi inovatori fruntaşi de
la toate întreprinderile carboni­ portant de remarcat faptul că
fere din ţară, unităţile de proiec­ munca inovatorilor din Valea
tări, studii şi documentare mi­ Jiului se îndreaptă tot mai mult
niere, ziarişti. Scopul acestui spre rezolvarea problemelor spe­
schimb de experienţă a fost a- cifice ale mineritului.
cela de a generaliza cele mai O seamă de rezultate mulţu-
valoroase inova-
ţii miniere, în ve­
derea ridicării Progresul tehnic - ău raportat şi de­
nivelului tehnic
al extracţiei căr­ fa ordinea zile i
bunelui.
Directivele Congresului al ţionăm pe cei de la I. M.l
IlI-lea al P.M.R. au trasat in­ Cîmpulung, I.M. Comăneşti, T.
dustriei extractive de cărbune M. Banatul, I.M. Rovinari şi
sarcina de a spori în viitorii din alte părţi.
şase ani producţia la 11,5-12,5
milioane tone cărbune.
Pentru depăşirea acestei sarcini
de onoare un rol de seamă îl
are extinderea şi aplicarea pe
scară tot mai largă ă mecani­
zării, micii mecanizări, automa­
tizarea procesului tehnologic de
extracţie al cărbunelui. O sarci­
nă de mare răspundere revine
şi inovatorilor mineri, care sînt
chemaţi să asigure prin creaţiile
lor rezolvarea unor importante
Sarcini ale procesului de produc­
ţie.
Aşa’ cum s-a arătat cu ocazia
acestui schimb de experienţă,
mişcarea de inovaţii capătă un
tot mai accentuat caracter de
masă. In Valea Jiului de exem-
S3:
Luna prieteniei
romîno - sovietice
Acţiuni model
B iblioteca raională din Sebeş a
organizat în cadrul Lunii prie­
teniei romîno-sovietice, la biblioteca
comunală din Gîrbova, o acţiune mo­
del de popularizare a cărţii sovietice.
Gu acest prilej tovarăşa Paraschiva
Rădăcină, bibliotecară şefă la biblio­
teca raională, a prezentat celor peste
80 de ţărani muncitori, romanul „Ma­
ma“ de Maxim Gorki.
Recenzii — seri Iiîerare
C olectivul voluntar al bibliotecii ra­
ionale din Sebeş, a organizat în
oraşul Sebeş mai multe recenzii asupra
unor cărţi din literatura sovietică. Ast­ ma : „Cine cunoaşte mai bine
fel, la fabrica „Sebeşul“ a fost orga­
nizată recenzia cărţii „Steaua Polară“
de Maria Măriei, iar Ia cooperativa
„Unirea“, recenzia romanului „Bătălie
în marş“ de Galina Nicoiaeva.
Tot la fabrica „Sebeşul“, colectivul
voluntar al bibliotecii raionale organi­ date în scris şi în timpul prevă­
zează azi, 28 octombrie, „O seară li­
terară Măiakovski".
lunedoam-Deva !
PROLETARI DIN TOATE ŢĂ R ILE , U N lŢ l-V A ! Lucrările celui de-al IV-lea Congres
al Sindicatelor din R. P. Romînă
Joi au continuat lucrările celui de-al IV-lea Csavar Bela — delegat al sindicatelor din Tg.
Congres al Sindicatelor din Republica Populară Mureş, preşedintele Consiliului sindical al Re-
Romînă.
giunii Autonome Maghiare.
Delegaţii şi invitaţii au salutat călduros noi Congresul a fost apoi salutat într-o atruos-
oaspeţi de peste hotare, activişti ai sindicatelor feră însufleţită de un mare grup de pionieri.
din Anglia, Argentina, Grecia şi Indonezia, care A luat apoi cuvîntul tovarăşul Andrei Ivano-
au sosit în Capitală în cursul zilei de miercuri, viei Sevcenco, secretar al 6.G.S. din U.R.S.S.,
pentru a participa la lucrările Congresului.
care a adus Congresului salutul Consiliului
Primit cu vii aplauze, a luat apoi cuvîntul Central al Sindicatelor din U.R.S.S. El a dat
tovarăşul Marcel Bras, secretar al F.S.M., care citire mesajului de salut al Consiliului Central
Creşte avîntui întrecerii socialiste a salutat Congresul în numele Federaţiei Sin­ al Sindicatelor din U.R.S.S. şi a oferit Prezidiu­
1 dicale Mondiale. El a transmis Prezidiului Con­
Angajamentele ceferiştilor gresului un steag roşu al Federaţiei Sindicale lui un dar din partea sindicatelor sovietice.
Mondiale.
La discuţii au luat apoi cuvîntul tovarăşii:
In continuarea discuţiilor asupra rapoartelor Alexandru Chiru — delegat al sindicatelor din
prezentate, precum şi asupra proiectului de sta­ Piteşti, strungar la Uzinele „Vă’sile Tudose” —
GoHbaşi, Aurel Cazan, delegat al sindicatelor din
raducînd în viaţă hotărîrile celui de-al IlI-lea Congres tut al sindicatelor, au luat cuvîntul tovarăşii: Caransebeş, preşedintele Comitetului sindicatu­
al Partidului Muncitoresc Romîn, muncitorii de la com­ Ion Iliescu, delegat al sindicatelor din Constanţa, lui de la Uzinele „Oţelul Roşu”, Mihai Fălticea-
piu, în nouă luni preşedintele Consiliului sindical regional Con­ nu — delegat al sindicatelor din Iaşi, preşedin­
plexul G.F.R. Teiuş-Coşlariu au muncit cu perseverenţă pentru stanţa, Maria Mmescu, delegată a sindicatelor tele Comitetului sindicatului de la Atelierele
realizarea şi depăşirea indicilor de plan. din Bucureşti, muncitoare la Fabrica de încăl­ G.F.R. „Ilie Pintilie”, Gheorghe Igrişan, delegat
ţăminte „Flacăra Roşie“, Costache Nistor, dele­ al sindicatelor din Arad, preşedintele comitetu­
|| n ultima consiătuire de producţie, ceferiştii de la staţia gat al sindicatelor din Mediaş, preşedintele co­ lui sindicatului de la Uzinele „Gheorghi Dimi-
11 Teiuş au analizat sarcinile de plan la principalii indici
de plan şi au constatat că producţia globală pe unitate a fost
inovaţii propuse
în 1959. Din realizată de îa începutul anului pînă la 30 septembrie a. c. în mitetului sindicatului de la Uzinele chimice „Ni­ trov”, Sîmion Negrilă, delegat al sindicatelor
acestea, au Î09t deja aplicate proporţie de 124,9 la sută. colae Teclu” din Copşa Mică, Alexandru Dombi din Bucureşti, actor la Teatrul Muncitoresc
360, faţă de 427 aplicate în Ţinînd seama de posibilităţile existente ei s-au angajat ca — directorul Uzinelor „Electroputere” — Cra­ G.F.R. Giuleşti, Constantin Raicu, delegat al
tot cursul anului 1959. Valoa­ iova, Ciprian Moraru — delegat al sindicatelor sindicatelor din Suceava, preşedintele Consiliu*
în cinstea zilei de 7 Noiembrie, să reducă staţionarea încărcă­ din Cîmpulung Moldovenesc, maistru forestier lui sindical regional Suceava, Feher Ladislau,
rea economiilor postcalculate în ri lor-descărcări lor cu 5 la sută, iar în tranzit cu manevră cu 4 la întreprinderea „Moldoviţa”, Ion Preoteasa, delegat al sindicatelor din Petroşani, miner
urma aplicării inovaţiilor se ri­ la sută. S-au mai angajat să sporească sarcina statică cu 4 delegat al sindicatelor din Bucureşti, preşedin­ şef de brigadă la exploatarea carboniferă Lu­
dică la 1.956.000 lei fată de la sută. tele Comitetului Central al Uniunii sindicatelor peni, Virgil Trofin — prim-secretar al Comite­
1.633.000 lei în tot anul 'l959. din comerţul de stat şi cooperaţia de consum, tului Central al U.T.M.
|| jn rol deosebit de important în munca ceferiştilor îl are
La unităţile aparţinînd C.G.V.J. ||_J şi serviciul de întreţinere-căi, care are ca sarcină asi­ ¦A-
sînt peste 500 de inovatori din gurarea mersului sigur, la timp şi cu viteza maximă stabilită a
care 274 muncitori mecanici şi tuturor trenurilor. Conştienţi fiind de rolul important ce le re­
mineri. Este de asemenea im­
vine, muncitorii acestei secţii au depus eforturi sporite în ve­ In şedinţa de după-amtază Congresul a apro­ ganelor sindicale din ţara noastră, precum şi
derea îndeplinirii sarcinilor de plan, reuşind ca la finele tri­ bat în unanimitate raportul Comisiei de validare, numeroşi delegaţi şi conducători ai sindicatelor
mestrului III să realizeze 231 de puncte, clasîndu-se primii prezentat de tov. Dumitru Leonte, delegat al de peste hotare, oare au salutat Congresul în
dintre cele 5 secţii. sindicatelor din Iaşi. numele sindicatelor din ţările lor.
Muncitorii serviciului de întreţinere-căi de la districtul II In continuarea lucrărilor Congresului au luat Lucrările Congresului continuă.
Teiuş s-au angajat ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să recon­ cuvîntul şi alţi delegaţi ai organizaţiilor şi or*
diţioneze şine, traverse şi buloane în valoare de peste 5.000 lei,
să presteze 150 ore de muncă voluntară ta întreţinerea liniei
aducînd astfel o economie de 3.000 lei.
_____________mitoare în mun­
ca de inovaţii Kapopiul de activitate
legaţii altor u- ezultate frumoase au obţinut şi muncitorii de la staţia al Consiliului Central al Sindicatelor
nităţi din ţară M IH triaj Coşlariu care şi-au realizat planul de producţie
pînă Ia 30 septembrie a. c. la toţi indicii, în proporţie de 120
printre care men­ la sută.
la cel de«al IV-lea Congres
Ceferiştii de la staţia triaj Coşlariu, nu au rămas mai pre­
jos faţă de ceilalţi, privind angajamentele. De pildă, comunis­
tul Spiridon Giurgiu, şef de manevră la compunere, s-a anga­ al Sindicatelor "
jat ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie, să compună trenurile
Organizat în condiţiuni bune, mai regulat, mai bine grupate, prescurtînd procesul tehnologic prezentai de tovarăşul G heorghe A postol
schimbul de experienţă şi-a a- pe tren cu 3 minute. Revizorul de ace Nicolae Vasiu s-a an­
tins pe deplin scopul. Vizitînd gajat de asemenea că va scurta procesul tehnologic la efectua­ Tovarăşi, de făurire a revoluţiei culturale, Gon­ catelor sînt ani în care patria noastră
rea parcursului cu 2 la sută. Comunistul Ioan loldoş, şef de gresul a consfinţit măreaţa victorie a a devenit mereu mai bogată, mai fru­
exploatările Petrila, Aninoasa manevră la planul înclinat (cocoaşe), s-a angajat ca în tura Gongresul al IV-lea al Sindicatelor harnicului şi talentatului nostru popor moasă şi mai puternică, raportul în­
şi Lupeni, participanţii au luat sa de serviciu să alimenteze la timp locomotiva de manevră a- din Republica Populară Romţnă îşi des­ muncitor condus de partid : crearea făţişează un tablou al succeselor de
cunoştinţă de modul cum mun­ tît cu apă cit şi cu cărbuni, scurtînd în felul acesta procesul teh­ făşoară lucrările în condiţiile cînd cla­ bazei economice a socialismului în ţara seamă obţinute în dezvoltarea tuturor
nologic la descompunere cu 2 la sută faţă de plan, sa muncitoare, ţărănimea, intelectuali­ noastră. ramurilor economiei naţionale, pe baza
cesc cabinetele tehnice de aici, tatea, întregul nostru popor, strîns unit înfăptuirii politicii leniniste a partidu­
au văzut aspecte din munca i- S. O. sub gloriosul steag al Partidului Mun­ In lupta pentru înfăptuirea acestei lui, de industrializare socialistă a ţâ­
novatorilor şi s-au familiarizat citoresc Romîn, a pornit cu însufleţire victorii, eroica noastră clasă munci­ rii. de dezvoltare cu. precădere a in­
In întrecerea pe profesii şi entuziasm să aplice. în viaţă hotă- toare s-a dovedit la înălţimea misiu­ dustriei grele — cu pivotul ei con­
cu metodele avansate de mun­ rîrile istorice ale celui de-al IlI-lea nii sale istorice de conducătoare a tu­ strucţia de maşini.
că folosite' la aceste exploatări. f ) a Combinatul siderurgic mult oţel decît aveau planificat. Congres al partidului. turor oamenilor muncii în opera de
Aşa de exemplu, la mina Petri­ =**•- din Hunedoara întrecerea f } a laminorul de 800 mm. construire a societăţii noi. Alianţa Poporul nostru este conştient că rea­
socialistă pe profesii a căpătat schimburile de laminatori Actualul Congres are menirea să a- muncitorească-ţărănească s-a întărit lizările sale de însemnătate istorică se
la s-a remarcat şi cerut spre a o largă dezvoltare. Brigăzile an­ nalizeze activitatea desfăşurată de miş­ necontenit, statul democrat-popular îşi datoresc în primul rînd faptului că în
fi generalizată inovaţia privind se întrec cu însufleţire pentru carea sindicală din ţara noastră în pe­ îndeplineşte cu succes rolul de instru­ fruntea sa păşeşte un asemenea condu­
semnalizarea pe traseele gale­ trenate în întrecere acordă o a- ocuparea primului Ioc în între­ rioada care a trecut de la congresul ment principal al clasei muncitoare în cător încercat cum este Partidul Mun­
riilor principale de transport, tenţie deosebiră sporirii conti­ cerea pe profesii. Pînă în pre­ precedent şi contribuţia acesteia la în­ făurirea orînduirii socialiste. întregul citoresc Romîn, profund credincios a-
nue a indicilor de utilizare ai a- zent cele mai frumoase rezulta­ deplinirea planurilor de dezvoltare a popor romîn, oamenii muncii de toate totbiruitoarei învăţături marxist-lenims-
gregatelor. economiei naţionale, la îmbunătăţirea naţionalităţile din ţara noastră mun­ te şi devotat cu trup şi suflet interese­
te le-au obţinut schimburile con­ condiţiilor de muncă şi de trai ale ce­ cesc cot Ia cot pentru dezvoltarea şi lor vitale ale celor ce muncesc.
a O.S.M. 2, echipele de o- duse de comuniştii Iosif Triî şi lor ce muncesc, la creşterea nivelului întărirea patriei. S-a făurit şi se dez­
îng. Gh. DUMITRESCU ţelari se întrec pentru a de cultură generală şi a conştiinţei so­ voltă neîncetat unitatea politico-morală Succesele importante obţinute în dez­
obţine pe fiecare m.p. vatră de Mircea Hosu. Prin sporirea vi­ cialiste a oamenilor muncii- a poporului în jurul partidului şi gu­ voltarea economiei şi culturii, în ridi­
(Continuare tn pag. 2-a) cuptor cît mai mult oţel. In lu­ tezei de laminare în medie vernului. carea permanentă a nivelului de trai
na aceasta, fruntaşe s-au dove­ 10— 15 secunde de fiecare lin­ Gongresul nostru este chemat să al poporului sînt rodul muncii pline
dit a fi brigăzile conduse de A- gou, ele au reuşit să producă stabilească sarcinile ce revin sindica­ Marcînd intrarea ţării noastre în­ de abnegaţie şi eroism a clasei munci­
vram Opriş şi Paul Orelt. Ele în această lună în contul anga­ telor în organizarea participării cît mai tr-o nouă etapă de dezvoltare, Gon­ toare, a ţărănimii, a intelectualităţii,
au elaborat cu 1.069 tone mai jamentului anual 959 şi respec­ active a clasei muncitoare şi a tutu­ gresul al IlI-lea al partidului a .adop­ care, prin activitatea lor entuziastă,
ror oamenilor muncii din întreprinderi tat Directivele cu privire la planul pe înalţă tot mai sus edificiul măreţ al
tiv 516 tone laminate. şi instituţii la îndeplinirea hotărîrilor şase ani şi schiţa programului econo­ socialismului.
celui de-al IlI-lea Congres al Parti­ mic pe 15 ani, care deschid în faţa
Festivităţile consacrate sărbătoririi dului Muncitoresc Romîn şi să aleagă poporului romîn perspectivele luminoa­ De la tribuna Congresului nostru
centenarului Universităţii „AL L Cuzaa noile organe conducătoare ale mişcării se ale desăvârşirii construcţiei socialiste
sindicale din Republica Populară Ro­ şi trecerii treptate Ia construirea co­ trimitem tuturor celor ce muncesc din
mînă.
munismului. patria noastră un înflăcărat salut şi le
Gongresul partidului — eveniment
de însemnătate deosebită în viaţa po­ Subliniind că anii care au trecut de urăm din toată inima noi succese in
porului romîn — a aprobat raportul la cel de-al IlI-lea Congres al Sindi- munca lor creatoare, însufleţită de un
fierbinte patriotism socialist!
din Iaşi Comitetului Central, prezentat de to­ Contribuţia de seamă a sindicatelor
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care
in IAŞI 27 (Agerpres). — La 27 oaspeţii prezenţi la festivităţi a făcut o analiză ştiinţifică, marxist-le- la înfăptuirea măreţelor sarcini
octombrie au început la laşi şi a rostit o cuvîntare despre ninistă, a profundelor transformări so-
\ V, festivităţile consacrate împlini­ aniversarea a 100 de ani de la în­ ciat-economice ce au avut loc în ţara trasate de partid
rii a 100 de ani de la înfiinţa­ fiinţarea Universităţii „Al. I. noastră şi a înfăţişat clasei muncitoa­
iilliiil rea Universităţii „Al. I. Cuza“. Cuza“. re, tuturor oamenilor muncii, un mă­ Tovarăşi, tive în înfăptuirea ţelului gpic al oa­
reţ program de luptă pentru dezvol­ menilor muncii: construirea socialis­
Nicolae An­ In cursul dimineţii tov. Ion Primit cu puternice aplauze, tarea şi înflorirea patriei noastre so­ Mişcarea sindicală din Republica mului şi comunismului.
drei, pe care îl Gheorghe Maurer, preşedintele a luat cuvîntul tovarăşul Ion cialiste, pentru bunăstarea şi ferici­ Populară Romînă, care - cuprinde as­
prezintă foto­ Prezidiului Marii Adunări Na­ Gheorghe Maurer, care a adus rea celor ce muncesc. tăzi în rîndurile sale peste 2.800-000 Aşa se explică faptul că în ţara
grafia de faţă, ţionale a R. P. Române, mem­ salutul C.C. al P.M.R., al Con­ membri — covîrşitoarea majoritate a noastră sindicatele iau parte activă la
este şeful unei bru al Biroului Politic al C.C. siliului de Miniştri şi al Pre­ Făcînd bilanţul marilor realizări în clasei muncitoare şi a celorlalţi oa­ întreaga viaţă politică, de stat, eco­
echipe de mineri la orizon­ al P.M.R., Alexandru Bîrlădea- zidiului Marii Adunări Naţiona- opera de industrializare a ţării, de meni ai muncii din întreprinderi şi in­ nomică şi social-culturală şi contribuie
tul nr. 1 al întreprinderii nu, vicepreşedinte al Consiliu­ transformare socialistă a agriculturii, stituţii — a adus un aport de seamă cu toate forţele lor la dezvoltarea şi
miniere Teliuc. Echipa con­ lui de Miniştri, Ilie Murgules- (Conllnuare In pag. IV-a) la marile realizări ale poporului nos­ înflorirea patriei noastre socialiste.
dusă de el îşi depăşeşte cu, ministrul învăţământului şi tru în construcţia socialismului. In
lună de lună planul în me­ Culturii, Atanase Joja, preşe­ îm i toate etapele revoluţiei socialiste, sin­ Sindicatele participă din plin la ela­
die cu 10— 15 la sută. dintele Academiei R. P. Româ­ dicatele noastre au fost mereu pre­ borarea şi înfăptuirea planurilor de
ne, Mihail Ralea, vicepreşedin­ zente la datorie, desfăşurînd o largă dezvoltare a economiei najionale. De
C o n cu rs activitate organizatorică şi educativă asemenea toate problemele legate de
te al Prezidiului Marii Adunări pentru mobilizarea maselor de oameni îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi
// ai muncii la înfăptuirea politicii par­ de trai ale oamenilor muncii sînt re­
Naţionale, Dumitru Gheorghiu, tidului şi guvernului, îndeplinindu-şi cu zolvate de organele de stat şi econo­
^ O r a e ştie , c îştig ă prim-secretar al Comitetului tot mai mult succes rolul de şcoală a mice în strînsă colaborare cu organele
comunismului. de conducere a sindicatelor. Toate le­
Recent a avut loc în sala tea­ regional Iaşi al P.M.R., Constan­ gile şi hotărîrile privitoare la aceste
trului nou (cinema „Victoria“) tin Nistor, preşedintele Comi­ In continuare, raportul arată că a- probleme sînt elaborate cu participa­
din oraşul Hunedoara un con­ cest important rol al sindicatelor, în rea directă a sindicatelor.
curs „Cine ştie, cîştigă“ cu te­ tetului executiv al Sfatului Cornel Lucaci condiţiile ţării noastre, decurge din
popular al regiunii Iaşi, oameni este şeful unei însăşi natura orînduirii socialiste, în In raportul prezentat la cel de-al
eroii utecişti“ ? de ştiinţă, artă şi cultură, con­ echipe de repa­ cadrul căreia clasa muncitoare este IlI-lea Congres al partidului, tovarăşul
ducători ai institutelor de în­ raţii la ante- clasa conducătoare în stat, oamenii Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat o înal­
La acest concurs au participat văţământ superior din întreaga zărobitorul I.M. muncii au devenit liberi şi stăpîni pe tă apreciere activităţii sindicatelor, a-
400 de tineri şi tinere din ora­ ţară, precum şi invitaţi de pes­ Barza, care îşi soarta lor, stăpîni ai ţării, ai tuturor rătînd că „Ele desfăşoară o rodnică
şul Hunedoara. Concursul s-a te hotare, reprezentând univer­ realizează lună bogăţiilor ei şi ai roadelor muncii lor.
desfăşurat pe grupe, iar răspun­ de lună sarcini­ activitate de mobilizare a celor ce
surile la întrebările puse au fost sităţi din 24 de ţări, au făcut o le de plan. Aceste condiţii au determinat schim
barea fundamentală a rolului şi sarci muncesc la lupta pentru îndeplinirea
zut. Pe locurile I, II şi III s-au vizită la Universitatea „Al. I. Iată-l împreu­ nilor sindicatelor precum şi a reia
clasat Petre Barbulea, Ion Io- nă cu Ignat ţiilor dintre acestea şi stat. Intre sin planurilor de dezvoltare a economiei
nescu şi respectiv Ioan Alexan­ Cuza“. Cadrele didactice şi mii Herbei şi iosif dicate, ca organizaţia de masă cea mai
dru, toţi de la laminorul de 800 de studenţi i-au întîmpinat pe Zeriu, discutînd largă a clasei muncitoare, şi statul naţionale, organizează participarea ne­
mm. din cadrul Combinatului si­ înainte de înce­ democrat-popular, ca principal instru­
derurgic Hunedoara. oaspeţi făcîndu-le o călduroasă perea lucrului. ment în mîinile clasei muncitoare pen­ mijlocită şi tot mai activă a maselor
tru făurirea noii orînduiri sociale, e-
primire. xistă o deplină unitate de interese, a- muncitoare la conducerea economiei, la
La ora 11,30, în sala Teatru­ ceasta stînd la baza colaborării lor ac-
elaborarea şi înfăptuirea măsurilor pri­
lui Naţional „Vasile Alecsandri“ vind îmbunătăţirea condiţiilor de mun­
a avut loc adunarea festivă con­ că şi de trai ale oamenilor muncii".
sacrată centenarului Universi­ (Continuare în pag. 3-a)
tăţii „Al. I. Cuza“.
Deschizînd adunarea festivă,
prof. Ion Creangă a salutat pe