Page 98 - 1960-10
        P. 98
     pag. 2                                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI                                            s- * »•   \                                                                                                    Nr. 1819
P P Ş g g g g ttg g g ig ag T O g tGBBPMBaBBEdgBMBWEMBBKteBBaBBaMBBaroaBHCTBBEHgBga B assn aass^ s tssa Ëm îw a a BBSs raaa a a B a sra a a a B g  jjje                                                                                                 rersir:sgroa:c:rcrocgETis52sra?%?SîLH?g355S5:5^^
                                                                                                                                                                                                                                                                      La Spitalul imifScat din P en a
                                                                                                                                                                                                                                                        Un a p a ra t modern de Röntgen—terapie
                                                                                                                                                   TTMiniiiiiiiffîWiiiiTiiim                                                                                  y:\~UDZ’,    n
              s m m m w m M k w B s w x e a M« « awaBfla fiK M a H iM S g B B g 8 iB i^ â 8 ^ ^                                                                                                                    îiiiiiii     m                                          ' \m.
                                                                                                                                                                                                                                                                           ÉÜ
l u i ia — ce a so rn icu l                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ,'      m îs®
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              wmmmmşm m ţm m . U H
                                                                                                 (l i é U i t                                      a ifâ -lie t ia a m                                                                                    La Spitalul ti  mmm
                                                                                                                                                                                                                                                                                 m
                                                                                                                                                                                                                                                        nificat din Deva
                                                                                                                                                                                                                                                        este folosit cu
                                V®I ©Jt©l l©               '                                                                                                                                                                                            succes modernul
                                                                                                                                                                                                                                                        aparat Rontgen-
   Ştiaţi că... inimă unui om ce        mă de om cîntăreşfe abia 300-                 Se numesc virozele omului bolile                             forii superioare. Ele au ca primă lo      probe de laborator asemănăioar. ce                        terapie „TUR                                         .....
nu tace o muncă iizică mai              400 gram e! O inimă funcţio               cauzate de nişte vieţuitoare foarte                             calizare ţesutul adenoidian (amigda-       lor Coxsachie şi A.P.C.                                   200“ (producţie
grea şi nu practică sportul, a-                                                   mici, cu mult mai mici decît micro                              le), ganglionii din gît, faringele pro-                                                              R. D. Germană).                                          ' MM M - ->
runcă în circulaţie la iiecare bă      nează, deci, încontinuu toată             bii şi care în general sînt destul de                            priu-zis—gitul— pleoapele şi ochii. De        Nu toate cele 20 de tipuri de vi                       Aparatul este                                             ’v N / r
taie a inimii 50-60 cfe grame           viaţă. Cum de nu se uzează ?              molipsitoare. In ultimii 10 ani oame                            aceea, au primit iniţialele zonelor de     rusuri E.C.H.O. dau îmbolnăviri ca                        întrebuinţat mai
le sînge? Avînd în vedere că            Răspunsul e simplu: între două            nii de ştiinţă au descoperit zeci de                             localizare: A — de la adenoidian, P        racteristice omului. Astfel, nouă du                      ales în trata                                                                        I/
numărul contracţiilor inimii es-                                                  virusuri noi şi au stabilit rolul lor                            — de la pharinge (g ît). G — de la         cele douăzeci de tipuri de virusur                        rea afecţiunilor
                                        bătăi ale inimii există o perioa         în producerea îmbolnăvirii omului,                               conjunctive. Pentru verificarea bolii se   provoacă infiamaţia pieliţei creieruiu                    pielii.                                                                               it
:e de 70-80 bătăi pe minut, în          dă de repaus — de odihnă. Va             boii care înainte erau fie confundate                            fac recoltări de probe la fel ca şi la     (tneningelui) maniîestîndu-se cu sim-
ieours de 24 de ore inima bate          sele inimii irigă bine acest or          cu altele, fie că nu erau considerate                            boala Coxsachie. Boala se transmite de     ptome ca : febră, dureri de cap, dureri                     In clişeu —
aproximativ de 100.000 de ori. In       gan şi-î duc toate materialele            boli virotice. Astfel, se cunosc de mull                         la bolnav la omul sănătos prin tuşă,       de muşchi, înţepenirea cefii şi coloanei                  s u s : La masa
acest timp inima pompează o             plastice şi energetice în locul           boli ca paralizia infantilă, gripa, he                          strănut etc. Semnele bolii: febră,         vertebrale, jenă faţă de lumină,                          de comandă a
cantitate de sînge de aproxi                                                     patita epidemică, boli date de viru                             roşeaţa gîtului însoţită de tuse, răgu-    greaţă şi vărsături. Durata bolii —•                      aparatului: jos:
mativ 5-6.000 kg. La sportivi şi        celor utilizate. Şi totuşi inima          suri, prin cunoaşterea cărora s-au fa                           şeală, amigdalită, semne de guturai        3-5 zile, după care bolnavul în con                      aparatul Roni-
Dameni antrenaţi cu munci fi-           poate uneori să ajungă într-un            bricat vaccinuri de maro eficacitate                             si înroşirea ochilor şi pleoapelor. U-     valescenţă se simte slăbit. Rareori poa                  gen - terapie
:ice mai grele numărui contfao-         impas de a nu-şi putea face da           (ex. vaccinul contra paraliziei infantile                        neori virusul coboară în jos Ia plămîn     te apărea o erupţie pe corp — faţă,                       „TUR 200“, în
iilor inimii e mal mic (60, 50          toria, datorită unor suprasolici         şi vaccinul antigripal). In ultima vre                          dînd pneumonii •— aprinderi de plă-        piept, abdomen, picioare şi mîini. U-                     plină funcţiune.
ii chiar 40 pe minut) dar capa         tări fie pe traseul de circulaţie         me s-au pus în evidenţă virusuri ca                             tnîni, bolnavii prezentînd atunci pe       neori aceste boli pot da o mărire a
                                        a sîngelui — vase (arteriosole-           pabile să producă diferite feluri de                             iîngă semnele amintite — dureri de         ganglionilor gîtului dindărătul urechii.                            _m
                                        roză, hipertensiune, boli de ri                                                                                                                      De asemenea, foarte rar boala poate
citatea inimii e mai mare r(80-         nichi şi ficat)' — fie la nive           cancere Ia animale, studii care conti                           cap, tuşă uscată, slăbiciune. Doar e-      fi însoţită de paralizii.                                                                         -asa-
00 grame) aruncînd astfel în            lul oreficiilor inimii, care nu           nuă şi se verifică dacă n-au drept                               xamenui radiologie poate preciza diag
circulaţie o cantitate mai marc*        închid bine cavităţile ei (de e-          cauză asemănătoare şi la om. Despre                              nosticul. Cînd localizarea e la nivelul       Prevenirea bolii se face, ca şi la po                 Noutăţi tehnico-medicaie
le sînge. Dacă vom socoti că            xempîu insuficienţă, stenoză, de          bolile produse de virusurile parali                             abdomenului, boala poate să dea false      liomielită, adică prin vaccinare, prin
                                                                                  ziei infantile, gripei şi hepatitei epi                         crize de apendicită. In momentul de        respectarea regulilor de igienă genera
drsta medie a unei vieţi este           Obicei apanajul reumatismului)',          demice nu vom vorbi, aceste boli fiind                           faţă s-a preparat un vaccin împotri       lă, indivduală şi alimentară. Boala fiind
le 18.000 — 20.000 zile, într-o         fie alteori îngustărilor vaselor          cunoscute din publicaţiile anterioare.                           va acestei boli dar se face doar în        uşoară şi puţin răspîndită, nu prezin;
daţă întreagă o inimă trimite           sangvine ale inimii —1 corona            VIROZELE COXSA6HIE fac parte                                     colectivităţi mari.                        tă interes practic atît de crescut ca
n circulaţie de 18-20.000 de                                                      din virusurile ce se dezvoltă în tubul                           VIROZELE E.C.H.O. Denumirea aces          paralizia infantilă.
>ri cîte cinci-şase tone, adică în      rele — cînd hrana ei atît de              digestiv ai omului. Acest virus a fost                           tor boli vine iot din prescurtarea cu
urul a 100.000 de tone de sîn-                                                                                                                                                                                            ?
                                        necesară nu poate ajunge la                                                                                                                              Savantul Huebner a' publicat recent
;e. Şi cînd le gîndeşti că o ini mima.                                           pus în evidenţă la oameni pe toate                               vintelor. luîndu-se iniţialele cuvintelor  Jista virusurilor ce produc boli la om                    \ P.şriuf® d e dinţi !© nisă                         neoplasmul de 'sin şi neoplas
                                              -S®.                                continentele globului pămîntesc. Vi                             în zonfele de localizare a virusului. In   şi numărul lor cunoscut este în prezent                                                                        mul gastric — au fost abor
                                                                                  rusul se recoltează pentru verificare                            prezent se cunosc 20 de tipuri de vi      de 70.                                                    t Colegiul dentar din ToJcio                         date c-u serul preparat prin
0 inimă poate reanima altă inimă                                                  fie prin spălaturi faringiene — gar                             rusuri E.C.H.O. Recoltarea acestor vi                                                               ş a pus la punct o periuţă ăe                        imunizarea cailor cu o sus
                                                                                                                                                                                                                                                        ? dinţi ionică. In timpul utili-                     pensie de ţesut canceros li
                                                                                  gară — alte ori din urină, materii fe                           rusuri şi verificarea lor so face prin                                   or. /TURCEA TRIFD           ţ zării ei — perierii dinţilor                       man. Din 'serul calului s-a
                                                                                  cale, care apoi injectat fa şoriceii albi                                                                                  =©«?                                       / —• cu o pastă pe bază de                           extras apoi fracţiunea gama
                                        nei inime sănătoase. Astfel, pe           noi născuţi, le produce paralizia pi                                                                                                                                 } fluorură, curentul electric                        globulinică care s-a injectat
   E cunoscut faptul că în              mina omului cu inima sănă                                                                                                                                                                                      / care circulă prin perie, an-                       bolnavului. Rezultatele preli
                                        toasă, se fixează un electrod             cioarelor.                                                                                                                                                            > trenează iovii ăe fluor din-                       minare au arătat că dispar
timpul unor operaţii, inima             care recepţionează biocuren-                                                                                                                                                                                    ? afara dintelui spre interior,                      simptomele cancerului gas
                                        tul dat ăe „donator“. Impul               Mierea de albine în alim entaţiaLa om, virusurile Coxsachie pătrund
poate să înceteze a mai bate            surile bioelectrice sînt recep                                                                                                                                                                                 e 'Fluorul introdus are. un rol                      tric timp ăe 4— 8 luni şi se
                                        ţionate ăe aparate speciale               pe gură odată cu alimentele infectate                                    sportivilor
¦— prodjicîndu.se moartea               care le amplifică şi le trans            sau prin degetele murdare introduse                                                                                                                                   ^ antiflogistic, împiedică dez                      produc recalcificări a. metas
                                        mit prin nişte electrozi spe             în gură, alteori prin răspîndirea viru
clinică. In această situaţie            ciali — inimei care a înce                                                                                                                                                                                         voltarea florei microbienei                      tazelor osoase şi uneori chiar
se face o injecţie medicamen           tat să mai bată şi, deodată,              sului de bolnav prin tuşă, strănut,                              In Urma unor cericetări efec              rată altor alimente' energetice’. ’4.
toasă în inimă, sau inima               aceasta începe să bată din                                                                                                                            Este bine tolerată de organism                                din focarele dentare, accele                    cicatrizarea plăgilor.
este stimulată prin nişte im           nou în mod normal. Bătăile                vorbit. Semnele bolii sîn t: febră, du tuate în diferite ţări în legă                                     în cantităţi mai mari faţă de
pulsuri electrice.                                                                                                                                                                            celelalte alimente energetice. 5.                             rează mineralizarea ţesuturi-,                    Ucheniî — © sursă co
                                        celor două inimi sînt înregis            reri de cap. înţepenirea cefii, greţuri, tură cu introducerea unor dul                                     Se poate utiliza combinată cu
   Din păcate, nici una din                                                                                                                                                                   alte alimente şi băuturi.                                     lor dure şi contribuie la eli
'metodele arătate nu sînt în           trate de un oscilograf şi ast            vărsături, dureri abdominale. Alteori, ciuri în alimentaţia sportivilor,
totdeauna eficiente. Ţinînd                                                                                                                                                                      De aceea, mierea de albine
cont de impulsurile electrice           fel medicul îşi poate da sea             dureri muşchiulare foarte intense, mai s-a confirmat din nou valoa                                         se recomandă pentru mărirea
care nu corespund pe deplin                                                                                                                                                                   rezistenţei sportivilor, mai ales
naturii curenţilor care por            ma dacă cardiograma inimei                ales la nivelul picioarelor, pieptului şi rea reală a mierii de albine la                                   în probele care cer efort fizic
nesc din inimă, medicii so                                                                                                                                                                   de lungă durată (maraton, aler
vietici au utilizat pentru sti         „bolnave" a trecut la faza                abdomenului, lipsă de poftă de min sportivi, fapt bine cunoscut în                                        gări, ciclism, fotbal, caiac, înot                        minarea produselor putresci-:                                         oftice
mularea inimii, bolnave —¦              normală.                                                                                                                                              etc.). In acest caz, se adminis
biocurenţii amplificaţi ai li                                                    eare, moleşeală, insomnii. Uneori se că din antichitate şi aplicat în                                       trează două linguri de supă cu                                bile. Periuţa ăe dinţi ionică                        In U.R.S.S. s-a extras o sa
                                                                         V(WsA^V                                                                                                              miere de- albine, înaintea com--                              are în interior o placă de                        re monosodică a: acidului uzi-
                                                                                  pot asocia cu hemoragii nazale, dia timpul olimpiadelor.                                                   petiţiei cu aproximativ 30 de                                 metal în contact cu un elec-.                     ninic din licheni, care este
                                                                                                                                                   I Pentru evaluarea diferitelor             minute. Pentru refacere după                                  trod negativ. Minerul meta                       foarte activ faţă de o serie
                                                                                  ree sau constipaţie.                                                                                        efort, mierea este foarte uşor                                lic al periuţei este electro-                     ăe microbi ca streptococi,
                                                                                  Această boală poate fi confundată alimente energetice din grupa                                             asimilată ci’e organism.                                  \ ăul pozitiv. Periuţa ionică u-                      stafilococi, pneumococi etc.
                                                                                  cu gripa sau cu paralizia infantilă dulciurilor s-au urmărit urmă                                                                                                        tilizsază o baterie ăe 1,5 volţi.                ¦ 'Ministerul Sănătăţii a apro
                                                                                  deoarece simptomele sînt asemănătoa torii indici: asimilarea, tole                                           La o serie de sporturi, unde                               Ea a fost pusă în practică                        bat fabricarea şi difuzarea
                                                                                                                                                   ranţa argeminului faţă de ali             este necesară menţinerea unei                                                                                   noului preparat ce se va uti
ş t i a ţ i c a .O A ® A •                     w                                  re. Se cunosc cazuri cînd s-au pro                              mentul primit, valoarea caloria            greutăţi corporale s-a observat
                                                                                  dus şi paralizii la om dar ele sînt                                                                         că prin introducerea mierii de                            în numeroase instituţii medi                        liza extern în chirurgie şi
                                                       9©                         trecătoare şi cedează de obicei tra                             că, gust, valoarea economică şi            albine (12-16 linguriţe în cursul                         cale şi şcolare, unde se ex                         ginecologie.
                                                                                  tamentelor actuale. împotriva acestei                            compozţia alimentului.                     unei zile, şi înainte de culcare),
...Frecvenţa cancerului pulmonar e de 10 la 28 de ori mai mare la                 boli încă nu există vaccin.                                                                                 greutatea a încetat să mai sca                           perimentează cu bune r'ezul-                                 „H iva lh i-u l“
                                                                                                                                                     Introducîndu-se o scară de               dă. Dar, paradoxal, sportivilor                           tate.
fumători decît la nefumători ?                                                       ADENOVIROZELE sau, cum sînt                                   valori de la 1 la 10, s-a stabilit         cărora li s-a administrat miere
                                                                                  cunoscute prescurtat, — virozeie                                 că mierea de albine este pe pri
                                                                                                                                                   mul loc — notat cu 9, glucoza              şi care aveau un sever regim
                                                                                  A.P.C. — sînt boli ale căilor respira- — cu 7,5, siropul de porumb —                                        alimentar şi de antrenament,
...Faptele de femeie are o acţiu ne hemostatică ?
                                                                                                                                                                                              au suportat mai uşor regimul                                                                                      'Cercetătorii bulgari Poslcov
In afara proprietăţilor bactericide (de distrugere a microjiilor), laptele                                                                         cu 7, zahărul alb — cu 4,5.                prescris şi le-a dat iluzia că nu                         M ic ro s c o p hmssîiscesy!!,                       şi Ivanova au extras din
                                                                                                                                                                                              slăbesc.                                                                                                       ghiocei un produs denumit
de femeie are o proprietate hemostatică (de a opri hemoragiile). Recent,                                                                           Mierea de albine s-a eviden                                                                            Oamenii ăe ştiinţă sovie-'                        -j,Nivalin" care are efectele
                                                                                                                                                                                                                                                        tici au construit un micros                         contrare celor ale curarei
dr. M. H. Rzymiem din Varşovia, a demonstrat într-un articol bine docu           In jecfii... fără ac                                             ţiat prin următoarele calităţi:                                                                      cop care se deosebeşte de ce                        ( medicament ce are o puter
                                                                                                                                                   1. Compleetează unităţile ener                                                                      le existente prin faptul că                          nică acţiune paralitică). Stu
mentat această proprietate hemostatică a laptelui de femeie. El a făcut                                                                                                                                                                                 foloseşte fenomenul luminis-
                                                                                                                                                                                                                                                        cenţei care apare sub influ-
aceste demonstraţii în cazul hemoragii l0r după extracţii dentare sau în cazul    Datorită senzaţiei neplăcute getice ale sportivului, atît îna
hemoragiilor după operaţii de amigda le. El menţionează că laptele de capră,      „de a primi injecţia“, instituţia inte de competiţie, cit şi în
                                                                                  chirurgicală experimentală- a timpul desfăşurării şi după ter
vacă, cobai, n-au această proprietate.                                                                                                             minarea ei cu rapiditate.
                                                                                                                                                   2. Sporeşte energia muscu
...Mortalitatea prin tuberculoză a scăzut la jumătate din 1952— 1957,             unui spital din U .R.S.S. a rea                                 lară datorită valorii ei ca
                                                                                  lizat un injector — acesta fiind
datorită campaniilor antituberculoase, a vaccinărilor BGG şi a tratamen          un aparat pentru administrare                                                                                                                                         ienţa razelor albaslru-viole-                        diul acestui preparat pleacă
                                                                                                                                                                                                                                                        to sau ultraviolete în prepa                        ăe la observaţii empirice ale
tului cu hidrazidă, streptomicină etc- V Cea mai mică mortalitate o are în                                                                                                                                                                              ratele supuse cercetării: bac                       meăicinei tradiţionale bulga
                                                                                                                                                                                                                                                        terii, ţesuturi. Cu acest apa                       re. Administrarea preparatu
prezent Islanda, ţară în care a scăzut ? e |a 13,5 la suta de mii de locuitori    sub presiune, tara ac, a sub lorice indicate. 3. Este prefe-                                                                                                         rat se pot ăiagnostiza cu mai                        lui dină bune rezultate în
                                                                                                                                                                                                                                                        multă uşurinţă şi mai repede                         combatei'ea sechelelor ăe po
la 2,5 Ia suta de mii de locuitori, iar Cea mai mare — Hong-Kongul, cu            stanţelor medicamentoase.                                                                                                                                             tuberculoza şi alte boli.                            liomielită, 'Ministerul Sănătă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             ţii din R.P. Bulgaria, a apro
158,8— (02.6 la suta de mii în 1957.                                                 ’Aparatul este alcătuit dintr-                                Vechi cărţi de medicină                                                                                     Un fiosi ap& rst#                             bat fabricarea acestui pro
                                                                                  un motor electric, un sistem de                                      tipărite la Q râşti
...Uleiul de ricin este luat de unii copii mici cu plăcere? Pentru per           clame şi duze intersanjabi-le unit                                                                                                                                               electro n ic
                                                                                  cu un tub de cauciuc şi o fiolă
soanele care au o repulsie faţă de ule !u| de ricin, ei va fi servit cu bere      ce conţine preparatul medica
                                                                                  mentos.
(mai ales cu spumă de bere). O a ltă metodă este de a se administra cu
                                                                                     Clamele intersanjabile permit
cafea neagră fierbinte. După administrare, se recomandă a se da bolnavului        să se creeze presiuni la 75 —
                                                                                  200 atmosfere iar cu ajutorul
să ia, fie lămîie, fie bomboane men tolate.                                       duzelor cu unul sau două cri                                       Gu mulţi ani în urmă la O-              sau „Alcoolismul şi urmările
                                                                                  ticii cu diametrul de 0,12-0,14                                  răştie s-au tipărit între altele şi        lui (Orăştie, 1910). O lucrare
...Sarea amară pentru a avea „un gust mai acceptabil" e bine a se lua                                                                              cîteva cărţi de medicină. Amin
                                                                                  milimetri substanţa medicamen                                   tim dintre acestea : „Gartea să           interesantă este cartea radiolo
cu apă saturată cu bioxid de carbon (sifon) ?                                     toasă este trimisă sub presiune                                  nătăţii”, tipărită în 1904, care           gului doctor Leonida Popp                                    La politehnica din Varşo                         dus pe scară industrială.
                                                                                  în ţesutul celular subcutanat sau                                vrea să fie un manual de igie                                                                       via s-a realizat un aparat                              'GALANTAMINA este pro
...Omul poate trăi fără hrană           chiar cîfeva săptămîni, fărăapă cîteva    intramuseular.                                                   nă pentru şcolile superioare.               Despre radiodiagnosticul şi ra                          electronic care fiind pus în
                                                                                                                                                   Pentru combaterea alcoolismu              dioterapia tumorilor médiastina                          legătură cu un receptor ra                          dusul Sinonim sovietic care
zile, dar fără aer nu poate trăi nici 4—5 minute? In mod obişnuit, un om                                                                           lui s-a tipărit dizertaţia „Mize          le”. Tată titlurile celor mai im                         diofonic poate urmări ăe la                          se extrage din bulbul ele
                                                                                                                                                                                              portante capitole ale cărţii :                            distanţă, ce se întîmplă în                         ghiocei avînd aceleaşi efecte
respiră de 16— 18 ori pe minut, intro ducîrid 500 cm.c. aer la fiecare inspi                                                                      rie, boală, crimă şi degenerare”           „Despre tumori şi modul lor de                            tr-un organism. Astfel, un                           terapeutice în poliomielită,
                                                                                                                                                                                              comportare“ ; „Maladiile orga                                                                                 miopatii, polinevrite, nevrite,
raţie. In timpul eforturilor fizice creşte şi ritmul respirator în concordanţă                                                                                                                                                                          medic poate urmări pacien                           raăîculite.
                                                                                                                                                                                                                                                        tul ăe la distantă. De exem 
cu bătăile inimii, ia 40—50 respiraţii pe minut, iar cantitatea de aer ce                                                                                                                                                                                                                                             M onom ic’ma
circulă spre plămini creşte chiar la 100— 150 litri aer pe minut. Ca                                                                                                                                                                                                                                           Un nou antibiotic a fost
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             extras din actinomicete. Ac
pacitatea respiratorie a oamenilor va riază în funcţie de sporturile şi acti                                                                                                                                                                                                                                ţiunea sa este bună în infec
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             ţii unde penicilina, biomicina
vitatea fizică la care e antrenat orga nismul, ajur.gînd pînă la dubiare.                                                                                                                                                                                                                                    şi streptomicină n-au efect
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             (din cauza rezistenţei la an
                                                                                                                                                                                              nelor médiastinale care pot i-                            plu, se urmăreşte ce se în                          tibiotice cum e cazul în sta-
                                                                                                                                                                                                                                                        tîmplă în organismul unui                            filococie).
                                                                                                                                                                                              mita o tumoare a acestora“ ;                              pilot cînd execută zboruri a-
                                                                                                                                                                                                                                                        crobatice cu avionul, în or
C IU                                         A R IE                                                                                                P IE R                                     Tumorile ganglionare ale me-
                                                                                                                                                                                              diastimlului” etc. Lucrarea' con                         ganismul unui şprinter sau
    La spitale'sau policlinici se mai întîlnesc surori me                                       în oraşul Deva sînt unii cetăţeni care sk sustrag de                                         ţine o bibliografie, unele schiţe,                        ciclist în timpul cursei sau
dicale care nu au ţinută cbiespunzătoare în timpul                                               la campania de vaccinare iniţiată de Ministerul Să-                                          desene şi diferite fotografii pe
serviciului,                                                                                     nătăţii şi Prevederilor Sociale.                                                             hîrtie lucioasă.                                          în organismul unui schior,
                                                                                                                                                                                                                                                        în timpul 'săriturii.                             b
                                                                                                                                                                                                                            Prof. I. ÎLIESCU                 iladam l m edicilor
                                                                                                                                                                                                                                         Orăştie
                                                                                                                                                                                                                                                           Specialiştii sovietici au
                                                                                                                                                                                                                                                        construit un aparat ultraso-
ÍS Í...D E C E NU NE                                                                                                                                                                          E bine de ştiuf c ă :                                     nic pentru detectarea rapidă                            Vaccinul antiurlicm
/CREDEŢI CA , \                                                                                                                                                                                                                                         a tumorilor canceroase în or                           icon fra creionului!
L sintem SURORI f \                                                                                                                                                                                   In cazul intrării unor insecte in                 ganismul omului. Medicii
                                                                                                                                                                                              urechea omului (purece, muscuiiţe)                        l-au numit aparatul „Rada                              Institutul ăe infra-Ţnicr°-
                                                                                                                                                                                              care produc nişte dureri şi o stare de                    rul medicilor“. Aparatul emi                        biologie din R.P.R., a prepa
                                                                                                                                                                                              nervi îngrozitoare, se va turna în                        te impulsuri ultrascnice care                        rat un vaccin împotriva ore-
                                                                                                                                                                                              ureche fie alcool, fie ulei care vor                      întilnină în calea lor un ţe                        ionului. In curind el va fi
                                                                                                                                                                                              imobiliza insecta pînă la scoaterea                                                                            pus în practica medicală.
                                                                                                                                                                                              ei de către medicul specialist.                           sut canceros condensat, se
                                                                                                                                                                                                                                                        reflectă. Pe ecran apare ima                           O sală de operaţie
                                                                                                                                                                                                 o Acul unei albine ce s-a înfipt                                                                                     zburătoare
                                                                                                                                                                                              în pielea omului va fi scos prin îm                      ginea exactă a tumorii. Noul
                                                                                                                                                                                                                                                        aparat descoperă cu precizia
                                                                                                                                                                                              pingerea lui cu unghia cit mai a-                         chiar şi o tumoare canceroa                         In U.R.S.S. a fost construi
                                                                                                                                                                                              proape de piele şi nu prin prinde                        să ăe mărimea unui milime tă pentru întiia oară, o sală
                                                                                                                                                                                              rea pungii dc venin şi tracţiune îri                      tru.                                                 ăe operaţie într-un helicop
                                                                                                                                                                                              sus. Astfel cantitatea de venin in                                                                            ter. Această sală de operaţie
                                                                                                                                                                                              trodusă in organism de albină va |                              S er eu a cfh n e                              este dotată ou toate cele ne
                                                                                                                                                                                        j ti cu mult mai mică.                                                &i3fic'& iieeroa$â                             cesare, masă de operaţie, a-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             parat pentru narcoză, insta
                                                                                                                                                                                        j a Unui electrocutat. i se dă aju- j                           In Canada se fac studii şi                           laţii pentru transfuzii, m e
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             se, instrumente. Utilizarea
                                                                                                                                                                                        | Ier întrerupând mai iutii circuitul e- |                                                                           lor va aduce mari servicii
                                                                                                                                                                                        j leclric — la comutator sau prin tăie- j experimentări cu un ser an-
                                                                                                                                                                                        j rea firului electric cu securea sau cu j y ticanceros care, deşi nu pro-                                           bolnavilor ce necesită inter
                                                                                                                                                                                                                                                     (  duce vindecarea, are o acţiu-                        venţii de iurgenţă, atunci cînd ,
                                                                                                                                                                                           un cleşte izolat. In nici un caz elec-                 !  ţ  ne paleaiivă apreciabilă in                          sînt izolaţi, fără posibilităţi :
                                                                                                                                                                                          'trecutului nu va fi prins de mină, ci                  (  (  cazurile avansate¦ ăe cancer.                        ăe transport.
                                                                                                                                                                                        j doar dc haine, căci altfel vom fi şi noi                !  )  Două forme ăe cancer —.
                                                                                                                                                                                        { electrocutaţi.
                                                                                                                                                                                                                                                                            r ‘—
     	
