Page 99 - 1960-10
P. 99
Nr. 1819 DRUMUL SOCIALISMULUI t>as:. 3
f^gwaii^MgagB
V I A Ţ A DE P A R T I D Vin lunile de iarnă!
Folosirea la m asim iun Să ne pregătim temeinic pentru
a c a p a c ită ţilo r de ps'ocSuetfe — a desfăşura o bogată activitate
r e z e r v ă im p o rta n tă de e re şte i*® a cultural— educativă de masă
producţiei de fontă (Urmare din pag. l-a) perienţă, mai multe acţiuni model de
popularizare a cărţii agrotehnice, ştiin
In adunarea de dare de sea probleme legate de perfecţiona lui de-al IlI-lea Congres al Activiştii caselor raionale de cultură, ţifice sau literare. ţ
în mod special de la Alba şi Brad,
mă şi alegeri a organizaţiei de rea procesului de producţie şi P.M.R. privind folosirea la ma unde activitatea se desfăşoară pe etape Învăjţămîntel ag rico !—
ba t de la furnalele 5-6 de la introducerea tehnicii noi. Aceste ximum a capacităţii de produc şi fără o mare varietate de forme, tre la nivelul sarcinilor
(. Hunedoara un loc impor colective au studiat problemele ţie, introducerii tehnicii noi şi buie să ducă o muncă mai metodică,
ta nt l-au ocupat, cum era şi îi- privind ridicarea temperaturii a- perfecţionării continue a proce atît la centrul de raion, cit şi pe cu Un Ioc important în activităţile cc
resc, problemele economice, sar erului insuflat, mărirea capaci prinsul raionului. Să organizeze mai se vor desfăşura la căminele cultura
cinile ce revin furnaliştilor din tăţii de încălzire a cauperelor în sului tehnologic de elaborare a multe acţiuni model la căminele cul le în perioada de iarnă, îl ocupă pro
Directivele Congresului al III- scopul creşterii intensităţii de fontei. Comuniştii, conştienţi de turale, unde în mare parte sînt direc paganda agricolă prin cercurile şi
lea al Partidului Muncitoresc ardere în furnale şi a reducerii tori noi, fără prea multă experienţă cursurile agrozootehnice. Ţinînd con"
Romţn. Comuniştii au dezbătut consumului de cocs pe tona de răspunderea ce o au pentru în domeniul muncii culturale. de experienţa dobîndită în organizarea
cu simţ de răspundere activita fontă. soarta producţiei, au făcut nu învăţămîntului agrico! în anii trecuţi,
tea desfăşurată pentru îmbună meroase propuneri pentru a se Un conSt.nr »rai p re c ’S sfaturile populare comunale, secţiile d®
tăţirea indicelui de utilizare a De asemenea, au fost studiate Intra în ritmul producţiei prevă acîivlSăfii artistice învăţămînt şi cultură si secţiile agri
furnalelor şi sporirea pe această probleme privind reglarea auto zut pentru anul 1961 încă de pe cole vor trebui să extindă metodele
cale a producţiei de fontă, creş mată a arderii, îmbunătăţirea în acum, pentru a se asigura în Activitatea artistică va trebui să bune folosite de unele cercuri agrico
terea productivităţii muncii, îm cărcăturii fizice de minereu, re deplinirea şi depăşirea sarcini capete şi ea un contur mai precis, le, cum au fost cele din Bacea, ra
bunătăţirea calităţii producţiei, ducerea pierderilor de fontă, e- lor de plan pe anul viitor, care o mai bună orientare, să reflecte un ionul Ilia, Miercurea, raionul Sebeş,
reducerea preţului de cost şi liminarea opr riior accidentale sînt mult mai mari, şi pentru a conţinut mai bogat de idei. Repertoriile şi să lichideze lipsurile manifestate a-
realizarea de economii cît mai şi reducerea timpului la opririle formaţiilor de teatru, corale etc., să nul trecut privind frecvenţa la cursuri,
mari peste plan. planificate 'pentru reparaţii. avea o garanţie sigură a înde Faceţi cunoştinţă I Ioan Co rnescu şi Mihai Dadrich, ambii fie stabilite în funcţie de cerinţele po nivelul de predare al lecţiilor, actuali
, \trăgînd întreaga masă de plinirii noilor sarcini de pro furnalişti la secţia l-a furnale a C.S. Hunedoara şi fruntaşi litice, economice şi spirituale pe care zarea acestora etc.
. .nutorî, tehnicieni şi ingineri, In baza acestor studii s-a tre- ducţie şî a realiza o creştere cu le ridică viaţa întreprinderii sau satu
I***1 inducerea activită.ţii de pro cuţ/ia traducerea în viaţă a pro- in producţie consacraţi. lui unde aceste formaţii îşi desfăşoară Pe baza unu.i studiu aprofundat pri
moţie, siimulînd iniţia " '^ crea peste 40 la sută a indicilor teh- ------- VT----- ----—.... .....----------------------— -------- activitatea. Bine s-au orientat în a- vind necesităţile economice de dez
toare a maselor, organ.Saţia de Adunarea pentru dare nico-economici. ceastă privinţă clubul „Siderurgistul" voltare ale fiecărei unităţi agricole so
partid a reuşit să mobilizeze şi de seamă şi alegeri a din Hunedoara şi clubul din Gugir, cialiste în parte, va trebui să se trea
să însufleţească în muncă între C în d existăPentru înfăptuirea cu succes p— care au pus în scenă piese cum sînt că la stabilirea localităţilor şi a ca
gul colectiv de furnaliştl. Ca ur organizaţiei de bază „Cetatea de foc“ de Mihail Davidoglu tegoriilor de cursuri sau cercuri, la
mare, s-au obţinut succese Im de la furnalele 5—6 a acestor sarcini, adunarea ge şi respectiv „Mielul turbat“ de Aurel selecţionarea lectorilor şi la fixarea
portante care fac cinste organi nerală de dare de seamă a su Baranga, de asemenea căminul cultu programei, în funcţie de specificul e-
zaţiei de partid, tuturor comu punerilor făcute. In urma apli ral „Petofi Şandor“ din Deva şi multe conomic al fiecărei localităţi.
niştilor, întregului colectiv. cării măsurilor propuse tempe cărbunele se poate ieftinibliniat necesitatea continuării alte unităţi culturale din regiunea
ratura aerului insuflat în furna noastră. Pentru a ridica şi mai mult calita
Care sînt aceste succese? In le s-a mărit cu 250-350 grade activităţii de ridicare a nivelu tea lecţiilor predate, pentru a le face
perioada 1 octombrie 1959 — C. Pierderile de fontă au fost In cadrul mişcării artistice de ama vii şi interesante, pentru a mări pute
1 octombrie 1960, ca urmare a reduse cu 800 tone fontă lunar. lui profesional şi tehnic al mun I n . cursul acestui an minerii din plin şi o altă rezervă inter tori, brigăzile artistice de agitaţie au rea lor documentară şi a ajuta astfel
creşterii indicilor de utilizare, Introducerea gazului metan în citorilor, acordîndu-se atenţie şi din Aninoasa şi-au îmbunătăţit n ă : reducerea consumurilor spe căpătat în ultimul timp o largă dez Ia o mai bună fixare ?. cunoştinţelor,
s-a produs cu 50-60 kg. mai furnal a creat posibilitatea ridi mai mare secţiei-şcoală, cursuri necontenit aotivitatea, au obţi cifice de lemn de mină, energie, voltare. La Combinatul siderurgic din lectorii vor trebui să se îngrijească
multă fontă pe m.c. volum util, cării temperaturii vîntulu'i şî a lor de minim tehnic şi celorlal nut indici tehnico-economici tot materiale auxiliare. In cursul Hunedoara, la Cugir, la Aninoasa, la din timp pentru a-şi asigura întrog
dîndu-se peste plan cantitatea reducerii consumului de cocs pe te forme de ridicare a calificării mai înalţi. Din abatajele aces celui de al III-lea trimestru co Vinţu! de Jos, brigăzile artistice, prin materialul documentar necesar susţi
de 23.095 tone de fontă. Produc tona de fontă. oamenilor. Comuniştii, dezbătînd tei mine au îost extrase peste lectivul de a ic i'a economisit la forma lor de prezentare, prin conţinu nerii lecţiilor. întreprinderea cinemato
tivitatea muncii a crescut simţi cu competenţă şi răspundere plan aproape 1.500 tone de căr fiecare mie de tone de cărbune tul concret şi combativ al textelor, se grafică regională, bibliotecile raionale
tor iar preţul de cost a fost re Vorbind despre această pro sarcinile izvorîte din documente bune numai în trimestrul III, extras cîte 1,45 m.c. lemn de bucură de o bună apreciere şi popu şi săteşti au datoria să vină în ajutorul
dus cu 13,8 fa sută. Consumul blemă, tov. inginer îoan Dinu a le celui de-al lil-lea Congres al productivitatea medie pe mină mină. Aceasta datorită faptului laritate în rîndul oamenilor muncii. cursanţilor, prin filme documentare,
specific de cocs pe tona de fon arătat importanţa ridicării şi pe partidului, şi-au exprimat con oscilează în jurul a 1.120 tone că s-au preocupat activ de in cărţi, broşuri, reviste etc., care întă-
tă a fost redus cu peste 120 mai departe a temperaturii ae vingerea fermă că prin ridica cărbune pe post, iar valoarea troducerea înlocuitorilor lemnu O minimă contribuţie în sprijinirea resc puterea demonstrativă a lecţiilor-
kg. Cconomiile realizate în a- rului insuflat în furnale spunînd rea activităţii politico-organiza- totală a economiilor obţinute la lui la susţinerea lucrărilor mi muncitorilor pentru îndeplinirea sarci
cest an de către furnalişti se torice a organizaţiei de bază pe preţul de cost se ricidă după 9 niere. In trimestrul III la sec nilor lor economice, prin formaţiile de *
ridică la suma de 4.152.200 feî. că ridicînd temperatur.a aerului o treaptă superioară, întărind luni la 2.002.858 lei, faţă de toarele minei s-au armat în teatru şi brigăzile artistice de agita
Calitatea fontei s-a îmbunătăţit numai cu 1 grad C. se poate rolul de conducător al organiza 2.100.000 lei cît este angaja fier peste 580 m. galerie şi a- ţie şi-au adus-o în acest an Casele La activitatea cultural-educatîvă ce
ţiei de bază şi exercitînd un con mentul anual. raionale de cultură din Brad şi Sebeş. se desfăşoară la club sau căminul cu!-!
simţitor, declasatele fiind redu obţine în plus 60 tone de fontă, trol permanent şi calificat asu proape 380 m. tural, la casa de citit sau bibliotecă,
în legătură cu aceasta el a pro pra întregii activităţi a secţiei, Sursa princi galerie a fost Concursul care s a iniţiat recent la colţul roşu sau Ia cinematograf,
se cu 20 la sută faţă de procen pus să se mărească consumul furnaliştii secţiei a Il-a vor reu pală de economii între brigăzile artistice de agitaţie vă
de gaz metan în scopul ridicării şi să dea viaţă sarcinilor mă pentru minerii susţinută cu bol- trebui să ducă la mărirea numărul'!? organizaţiile sindicale, de tineret, de
tul admis. temperaturii aerului insuflat la reţe ce (e stau în faţă, să con acestor formaţii, (a îmbogăţirea conţi
ducă colectivul secţiei, să-I mo din Aninoasa o ţari. nutului programelor, la o mai mare femei şi aite organizaţii obşteşti pot şi
Aceste succese au fost posi limitele superioare, de reducere bilizeze şi să-I însufleţetscă în formează îmbu eficienţă practică, la mobilizarea oame au datoria să-şi aducă o mare contri
a consumului de cocs pe tona de obţinerea de noi şi importante Recent, cu o- nilor muncii pentru a înfăptui cu su'-
bile datorită faptului că biroul victorii în lupta pentru creşte nătăţirea calităţii ces sarcinile trasate de cel de-al 111- buţie. De aceea, ele trebuie să mobili
fontă şi pentru a se realiza pe rea producţiei de fontă, îmbună cazia adunărilor lea Congres al P.M.R. zeze în jurul clubului sau căminului
organizaţiei de bază a pus în această cale o producţie sporită tăţirea calităţii şi ieftinirea pre cărbunelui. Ga
de metal. ţului de cost. generale de dare C a r te a — sîi fiecare ca să cultural un număr cît mai mare de
centrul preocupărilor sale pro urmare a mun de muncitor sau făran
O altă rezervă importantă de ¦k de seamă şi tineri şi vîrstnici, să-i atragă spre cel®
blema îmbunătăţirii principalilor cii organizatori muncitor
creşterea producţiei de fontă— a In cadrul adunării s-au dezbă alegeri, comu mai diverse forme de activitate ale a-
indici tehnico-economici, şi-a fă tut şi alte probleme privind via ce dusă de co Popularizarea şi răspîndirea cărţii
arătat inginerul Ioan Dinu— o ţa internă de partid, primirea de niştii de la Ani în rîndul muncitorilor şi colectiviştilor, cestora.
cut din aceasta o problemă de noi membri şi candidaţi de par mitetele de sec prin organizarea unor acţiuni de masă
constituie reducerea timpului de tid, (au fost primiţi 18 membri noasa au dezbă mai bine orientate şi minuţios pregă Pentru a ridica Ia un nivel supe
bază atît pentru comunişti cît şi şi 13 candidaţi de partid), con ţii sindicale, la tite, vor avea darul să atragă spre
reparaţii, înlăturarea timpilor ducerea şi îndrumarea activită Aninoasa s-a putut crea şi men tut în mod te bibliotecă, spre tainele bogate şi ine rior activitatea cultural-educativă în
pentru întregul colectiv al sec morţi etc. Numai prin reduce ţii organizaţiilor de masă, orga ţine o puternică opinie de ma meinic rezultatele obţinute, au puizabile ale cărţii, cît mai mulţi mun
rea timpului de staţionare cu 2 nizarea controlului asupra în să în favoarea luptei pentru ca căutat şi au găsit noi rezerve citori şi ţărani muncitori. Biblioteci perioada de iarnă, în specia! la sate,
ţiei. la sută, producţia de fontă va deplinirii sarcinilor, rnunca de litate. In toate abatejele minei, de ieftinire a costului cărbune cum sînt cele din Atiercurea, raionul
creşte cu 3 la sută, iar prin tre educare marxist-leninistă a mem brigăzile îşi pun cu tărie pro lui extras. Aşa, de pildă, la sec Sebeş, Vinerea, raionul Orăştie, biblio va trebui neapărat îmbunătăţită mun
Organizaţia de bază făcîrTd brilor şi candidaţilor de partid, blema creşterii producţiei dar şi torul I al minei, comuniştii Au teca raională din Haţeg, au întreprins
cerea Ia folosirea aglomeratului desfăşurarea muncii politice de a extragerii unui cărbune cît rel Gristea, Vasile Mănăilă şi în anul acesta dese acţiuni şi bine or ca de îndrumare şi control din partea
din problemele economice un o- autoîondant cu o bazicitate de masă etc. mai curat. alţii au arătat că maşinile de ganizate cu cartea, ceea ce a făcut
1 la sută, producţia de tontă va încărcat cărbunele tip GNL-30 să crească numărul cititorilor. Aceas secţiilor de învăţămînt şi cultură ale
biectiv de seamă al întregii creşte cu 10-15 la sută obţinîn- Ca secretar al organizaţiei de Faptul că minerii din Aninoa M existente în sector sînt fo ta, spre deosebire de alte biblioteci, sfaturilor populare raionale şi a sfa
bază a fost reaîes tovarăşul sa au primit în cursul trimes losite cu mult suib posibilităţile
munci de partid şi-a orientat ac du-se un indice de utilizare de Gheorghe Cismaş. trului III bonificaţii pentru ca lor de lucru. Această problemă tului popular regional. Este necesar să
1,01 tone pe m.c. volum util de litate în valoare de 943.769 lei. frămîntă de mult pe tovarăşii
tivitatea înspre mobilizarea co furnal. N. BADIU din care în septembrie 369.000 din conducerea minei. Pentru a se lichideze cu unilateralitatea muncii
V. FĂNICĂ lei, este şi rodul muncii mine o rezolva, sînt în curs de exe
lectivului la descoperirea şi pu In cadrul dezbaterilor pe mar rilor care au iniţiat întrecerea cuţie lucrările pentru deschide de îndrumare şi control, practică ce
ginea dării de seamă s-a acor pentru „brigada cu cărbune de rea unui nou abataj frontal cu
nerea în valoare a rezervelor in cea mai bună calitate“. Condu susţinere metalică, unde printr-o îngustează aportul colectivelor de
dat o atenţie deosebită sarcini cerea exploatării sprijină activ metodă adecvată de exploatare
terne, îmbunătăţirea procesului lor izvorîte din documentele ce munca minerilor. Aşa, de pildă, încărcarea va putea fi făcută muncă de la secţiile de învăţămînt şi
complet numai cu maşinile
tehnologic, găsirea de noi căi şi au fost luate măsuri pentru a GNL-30 M. cultură ta ridicarea nivelului genera!
posibilităţi de creştere a produc se puşca în mod raţional, la si De asemenea, în curînd ban= al activităţii cultural-educative. In
lozuri se face un bun claubaj da de cărbune de la culbutor la munca de îndrumare a activităţii insti
ţiei de fontă şi de scădere a manual. silozuri va fi înlocuită cu o
altă bandă de 1.000 mm. lăţime, tuţiilor culturale pot fi antrenaţi toţi
preţului de cost. In acest scop Pentru a obţine cele 2.002.858 iar vileza de mişcare va fi cu
Iei economrie suplimentară, mi ceva mai redusă, fapt care va inspectorii secţiilor de învăţămînt şi
au fost formate colective de in nerii de la Aninoasa au folosit
cultUră, fără teama că îşi vor pierde,
gineri, muncitori fruntaşi cu
chipurile, din calificarea specialităţii
’•'„altă calificare, maiştri şi tehni tor.
cieni care să studieze diferite înfăptuind cu consecvenţă principiul
v- -eO <rj> <&»¦ 't& i--«frs»- <%>. <g> nermite să se efectueze un clau cum sînt cele din Gr'Cău, raionul Alba, conducerii de către partid a activităţii
baj manual mai eficient. Au fost sau Gurasada, raionul Mia, a căror culturale, organele şi organizaţiile de
Si asta numai de eind slut in colectivă... luate măsuri pentru evitarea acţiuni de masă cu cartea au fost or partid trebuie să vegheze ca întreaga
strangulărilor în rambleierea a- ganizate superficial, de mîntuială. Co activitate ce se desfăşoară în institui
(Urmare din pag. l-a) — Şi eu la fel, sări Dumitru Tîrziu dar bine. Primul care cheme nimeni. Au depus cere bataielor, prin darea în folosin lectivele de muncă ale bibliotecilor, tre ţiile de cultură să fie bine orientată,'
şi-a aşternut rlnăurile pe hîrtie, rile, au mai discutat cu m em ţă după reparaţie canitală a ce buie să-şi îndrepte atenţia înspre gă-, să aibă un înalt conţinut de idei, să
pune cererea. Au venit cu toţii de lingă fereastră. Ne mai gîn- în care cerea adunării generale brii vechi care se înfăţişaseră lei de a doua mori de rambleu, sirea celor mai adecvate forme de vină în sprijinul formării unei înalte
pe capul lui. Nu credeau în la birouri să-i primească. pentru încadrarea în consumu popularizare a cărţii şi în special a conştiinţe socialiste a oamenilor muncii.
ruptul capului, cele ce auziseră. ăim, ne mai consultăm, mai să-l primească membru in gos rile specifice de exploziv şi e- cărţii tehnice şi agrotehnice, înspre
vedem... podăria colectivă „Partizanul Unii le-au arătat fişele de nergie electrică. Acestea toate, formarea unui larg activ din rîndul Să facem din fiecare club, cămin
— D a ! Miine mă-nscriu. Nu roşu" din Apoldul de Jos, a fost pontaj. alţii au cerut contabilu cititorilor, cu ajutorul căruia cartea cultural, casă de cultură sau bibliote
mai aştept nici o clipă. 'M-am — Opriţi-vă! Nu mai am ce Nicolae. Mina bătătorită, stâ- lui registrele în care erau tre împreună cu faptul că vor fi să pătrundă în fiecare casă de mun că puternice instrumente de educaţie
să văd. Spune-le şi dumneata, pînea cu greu bucăţica de lemn cute rezultatele fiecărui colecti socialistă, în care să se desfăşoare o
*t.urat să mă arate toată lu- in virful căreia, peniţa punea vist în anul trecut, pentru a se puse în lunile viitoare în ex citor sau ţăran muncitor. activitate bogată şi atrăgătoare, o aer
i cu degetul. Mi-e şi ruşine nene Domnare, ceva. Uită-te la pe hîrtie hotărirea acestuia : convinge, negru pe alb, că bu tîvitate care să vină în sprijinul mo
mai trec prin faţa preşedin- ei... Au sărit ca lupii! „Subsemnatul... ţăran întovără catele primite sint prinse întoc ploatare noi capacităţi de pro La buna organizare a acţiunilor de bilizării oamenilor muncii pentru înfăp
. Iaca ne-am liotărît şi... şit, doresc de bună voie să fiu mai în scripte. tuirea sarcinilor economice trasate de
I — Potoliţi-vă. oameni buni. primit ca membru în G.A.C... ducţie, au determinat colectivul masă cu cartea la sate. biblioteca re cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R.
N-am venit aici să ne certăm, cu suprafaţa de 3,5 hectare Mulţi săteni, care nu se în
„ priveau cu toţii ca înmăr şi...". scriseseră încă, îi priveau par de aici să-şi ia angajamentul 'de gională şi bibliotecile raionale au da
muriţi. Tocmai el, cel mai mare cînd putem foarte bine să vor că cu invidie mai ales, pe cel a-şî depăşi lunar planul ou
dintre feciorii lui Ion Popa, el bim în linişte. Sînt de părere — In sfîrşit, ai făcut-o, tă care dăduse tonul, pe Nicolae toria să iniţieze în acest sens, în spe
care se lăuda că mai aşteaptă... ca. din moment ce Nicolae vrea ticule, acum pot să mă culc li Popa. 1.000— 1.500 tone de cărbune.
să se înscris, s-o facă. De ce niştit ! a spus Nicuşor, care ur cial la bibliotecile săteşti, unde de ase
— Măi băiete! Fu cred că să-l opriţi ? Face omul cum mărise disputele dintre cei S-au hotărit şi alţii după ei. GH. DUMITRESCU
ţi-ai ieşit din minţi, l-a luat pe crede că e mai bine. cum simte mari. Numai în cîteva săptămîni, din menea există încă bibliotecari fără e—
loc taică-'sâu. Cum să înstrăi el. Voi... vreo cîteva zeci de familii, nu
nezi pămîntul ? Nici să nu te — Poţi, băiatul tatii. Poţi! mărul membrilor gospodăriei Acpuni ale tinerelului
gindeşti! — Nimic ! Lasă-ne! L-aţi colective a crescut la aproape
S-au aşezat la masă, după 300. inerii din raionul Haţeg, coltatul cartofilor din G.A.C. neri, printre care utemiştii ioan
— Să ştii, cuscre, că nu-i a atras de partea voastră! Au să Nicolae, ceilalţi fraţi, Vasile cu mobilizaţi de către orga „Dr. Petru Groza“ din Toteşti. Sip şi ioan Nicliîfor, au efectuat
bună — interveni soacra lui Va- rit toţi cu gura. Dumitru. Au strîns şt ei cu Astăzi, cină îl întîlneşti pe 500 ore de muncă voluntară.
putere tocul în mină. După a- candidatul de partid Nicolae nizaţiile de bază U.T.M., obţin •k
sile. I s-a urît cu traiul bun. In această învălmăşeală de ceea încă 8. Treisprezece ţărani Popa şi-l întrebi cum o duce, zi de zi succese tot mai impor unoscînd avantajele plantă Din cele 85 tone ' porumb si
glasuri a intrat şi preşedintele îţi răspunde: tante in acţiunea de muncă vo loz, ce l: a însilozat in acest an
— Apoi numai trai bun nu întovărăşiţi au plecat spre ca luntară. rilor de puieţi în sezonul G.A.C. Tuştea, 40 tone au fost
gospodăriei. S-au discutat mul sele lor, cu cererile în buzunar, — Greu m-am hotărit, dar de toamnă, aproape 100 de ti Insilozate prin muncă volunta
se cheamă că este ăsta. Cît am te în seara aceea, pină noap în acea noapte de 16 februa acum îmi pare bine. Anul aces Utemiştii din Toteşti, ajutaţi neri din satele Zeicani şi Pău- ră de către un număr de 25 de
scos eu astă-vară de pe pămint? tea tîrziu. Despre cum merg rie. Treisprezece oameni, au ta am primit, numai ca avans, de elevii şcolilor din Toteşti, cineşti au efectuat 400 ore de utemişti.
treburile in gospodărie, despre păşit şi ei pe drumul belşugului. peste 2.500 kg. cereale, 1.104 kg. Cirneşti şi Unciuc, au scos nu muncă voluntară. In acesţ timp
Jumătate din cît au primit co sfeclă furajeră. 8 kg. brinză. mai în două zile din pepiniera au fost plantaţi 12.900 puieţi de Aceşti tineri au participat in
rezultatele obţinute de cei din ...Vestea celor hotărîte în casa Am două rînduri de case pe de la Unciuc 54.000 buc. puieţi salcîm. ziua de 19 octombrie la acope
lectiviştii. De pe trei hectare şi regiunea Constanţa... Damigea lui Nicolae Popa a început să curte, mi-am cumpărat aragaz, de salcîm şi frasin, care au şi rirea clădirii căminului cultural
circule încă in zori, din casă bicicletă. mi-am instalat lumi- fost expediaţi pentru plantat în k
jumătate am scos mai puţin ca na de 10 litri pusă deoparte în casă. Au ieşit oamenii pe ng. electrică şi difuzor. M-am pădurea Zeicani. din satul lor.
pentru diferite ocazii, a fost străzi. S-au adunat în grupuri îmbrăcat ca un orăşan. Şi asta. S i tinerii din satul sarmize- La insilozatul porumbului şi
ultimul om din brigada lui Ni- golită încetişor. Ţigările au fu pe la porţi. La sediul gospodă numai de cînd sînt în colecti De asemenea, cei 35 de tineri getusa, participă activ la
megat şi ele pină în ceasuri riei. cei 13, au venit încă de di din organizaţia U.T.M. din co diferite acţiuni. Astfel, în una la acoperişul clădirii căminului
colae Opreau. N.am mai cum Urzii, de noapte. Toţi ai fami mineaţă. S-au adunat, la fel ca vă !... muna Toteşti, au efectuat 500
liei, precum şi ceilalţi 8 înto ore de muncă voluntară la re din zile ei au aşezat ţigla pe cultural, utemiştii din Tuştea
părat o cămaşă pe mine... Bun vărăşiţi care au păşit pe la ora în seara precedentă, fără să-i acoperişul noului grajd al gos au prestat peste 500 ore de
19 pragul casei lui Nicolae Po podăriei colective. Tot prin muncă voluntară.
trai., n-am ce zice. pa. veniseră cu îndoială în su muncă voluntară au participat
— O să fie bine Nicolae, eu flet : să pornească în noua via SJDONIA RUSAN
şi la culesul porumbului. La a-
zic să mai aşteptăm, intră în ţă. ori nu ? ceste două acţiuni, cei 25 de ti corespondentă
vorbă frate său Vasile. Lucrurile s-au limpezit tîrziu-
