Page 96 - 1960-10
        P. 96
     pag. 4                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                        Mr. IM 8
                                                                                                                                                                                      EBBBasMSBaanOTBB
X , ! O A L / : Comitetul Politic continuă                                                                                                                                                              juiturieAe         jA m e lB ş tir i'
discuţiile în problema dezarmării
NEW YORK 28 (Agerpres). S.U.A., Anglia şi Italia, nu pre nale a armamentelor. Nu pot
în Comitetul' Politic al Adunării vede nici termene precise, nici exista niveluri ale armamente
Generale a O.N.U. continuă obligaţii clare de dezarmare în lor, a spus el, care să nu ame
discuţiile în problema dezarmă anumite etape, a subliniat Ki ninţe pacea. Numai o dezarma
rii. In şedinţa din dimineaţa zi selev.
                                                                         re generală şi completă poate
lei de 27 octombrie a luat cu- ConvorbireaDelegaţia R.S.S. Bieloruse, a asigura o Jume fără războaie. fui N. S. Hruşciov j T o a t e e f o r t u r i l e p e n t r u
vîntul K. V. Kiselev, şeful de declarat Kiselev, consideră că Referindu-se la proiectul de re
legaţiei R.S.S. Bieloruse. El a      Comitetul Politic trebuie să a-
                                    dopte o rezoluţie care să con       zoluţie al Angliei, delegatul In       MOSCOVA 28 (Agerpres).           sa în Jegătură cu acordarea de          BERLIN 28 (Agerpres). —                                            j.
cu ziariştii cubani a a s i g u r a p a c e asubliniat că planul dezarmăriiţină principiile fundamentale alediei a arătat că crearea unui coTASS transmite: După cum s-aajutor Cubei în cazul unei a=Luînd cuvîntul în faţa muncito
                                     tratatului cu privire la dezarma   mitet tehnic aşa cum propune         mai anunţat, la 22 octombrie,       gresiuni armate împotriva aces      rilor de Ia uzina de becuri e-         In cuvîntarea sa H. Hoffmann
generale şi complete, prezentat     rea generală şi completă, să dea     guvernul englez nu poate înlo       N. S. Hruşciov, preşedintele        tei ţări „să fie într-adevăr sim    lectrice din Berlin, generalul de   a subliniat de asemenea impor
în plenara Adunării Generale de     directive care să imprime o o-       cui discutarea politică a proble                                        bolică”. Pentru aceasta, a spus      divizie H. Hoîfmann, ministrul      tanţa extraordinară pe care o
către şeful delegaţiei sovietice,   rientare justă comitetului pentru    mei.                                 Consiliului de Miniştri al          N. S. Hruşciov, este necesar ca      Apărării Naţionale a Republicii     prezintă propunerile sovietice
N. S. Hruşciov, este cît se poa    dezarmare reînnoit. Aceste prin                                          U.R.S.S., a primit o delegaţie      ameninţarea imperialiştilor cu       Democrate Germane, a declarat       cu privire la dezarmare. El a
te de concret şi clar. Planul so   cipii sînt cuprinse în proiectul        Delegatul Indiei a propus ca                                          o intervenţie împotriva Cubei să     că memorandumul generalilor         cerut să se depună toate efor
vietic de dezarmare generală şi     de rezoluţie prezentat la 13 oc     Adunarea Generală a O.N.U. să        de ziarişti cubani. El a răs       nu se transforme în operaţiuni       de la Bonn constituie o nouă do    turile pentru a pune frîu aţîţăto-
completă arată calea pe care se     tombrie anul acesta de şeful de     ceară statelor noi să nu adere                                           militare şi atunci nu va mai fi      vadă a agresivităţii niilitarişti-  rifor la război de la Bonn şi c
poate obţine excluderea războa     legaţiei sovietice, N. S. Hruş      la nici un fel de pacte militare     puns Ia întrebările ce i-au.fost    necesar să se confirme realis       lor vesi-germani.                   asigura pacea în Germania şi
ielor din viaţa societăţii ome     ciov.                                şi să nu-şi ofere teritoriile pen   puse de conducătorul delegaţiei     mul declaraţiei noastre cu pri=                                          în întreaga lume.
neşti nu într-un viitor îndepăr                                         tru amplasarea de arme nucle        Carlos Franqui, directorul zia     vire la acordarea de ajutor mi         H. Hoffmann a subliniat că
tat, ci încă în timpul generaţiei      A luat apei cuvîntul repre       are. El a sprijinit propunerea       rului „Revolucicn“. N. S. Hruş                                          în ciuda propagandei de război,                  -------------- m ---------------
noastre.                            zentantul Greciei, care s-a pro     lui Nkrumah, preşedintele Gha-                                                                               care se face pe scară largă, a-
                                    nunţat împotriva adoptării rezo     nei, ca Africa să fie considerată    ciov a declarat, printre altele,                                        ceastă clică de foşti generali          MOSCOVA 28 (Agerpres). —
   Demascînd născocirile repre     luţiei Uniunii Sovietice care cu                                         că este foarte mulţumit de rela                                        fascişti nu va reuşi niciodată să    TASS transmite: Comitetul Cen
zentantului S.U.A. care a în       prinde principiile fundamentale                                           ţiile care sînt pe cale să se                                            salveze politica falimentară a      tral al P.C.U.S. a hotărît să
cercat să arunce vina pentru                                                                                                                                                          cercurilor guvernante de la          convoace la 13 decembrie 1960
                                                                                                                                                                                       Bonn.                               Plenara ordinară a C.C. al
Convocareainsuccesul tratativelor în proble                                                                                                                                                                               P.C.U.S.
 ma dezarmării asupra Uniunii                                                                                                                     litar poporului Cubei împotriva        Pînă în prezent, militariştii
                                     ale tratatului cu privire la de     o zonă fără arme atomice. In a-      statornicească între Uniunea       agresiunii.                         germani au fost întotdeauna în          In discuţia Plenarei C.C. al
PlenareiSovietice, şeful delegaţiei R.S.S.zarmarea generală şî completă,  ceastă ordine de idei, el s-a pro   Sovietică şi Cuba. Ej a adăugat                                        frunte în ce priveşte dezlănţui     P.C.U.S. este pusă problema în
                                     pe motiv că aceste principii ar      nunţat pentru proiectul de re       că poporul sovietic a urmărit         Sentimentele de simpatie ale     rea de noi războaie. Sarcina         deplinirii planului de stat şî a
 Bieloruse a declarat: Tocmai        fi „clare şi fără aceasta".          zoluţie al Poloniei. încetarea ex  cu o deosebită simpatie lupta       popoarelor sovietice, ale oame     noastră însă constă în a îi în       angajamentelor socialiste în do
                                                                         perienţelor şi reducerea numă       poporului cuban împotriva dic      nilor muncii din întreaga lume      frunte în ce priveşte apărarea       meniul producţiei şi vînzării că
C.C. al P.C.U.S.S.U.A. sînt adevăratul vinovat                   ?        rului bazelor militare ar duce la   tatorului Batista şi stimează       şi ale tuturor oamenilor cins       păcii şi în a împiedica dezlăn     tre stat de produse agricole şi
                                                                         o considerabilă slăbire a încor     mult pe Fidel Castro, conducă      tiţi, a spus în încheiere N. S.     ţuirea unui nou război.              animaliere în I960 şi a măsu
 pentru zădărnicirea tratativelor       NEW YORK 28 (Agerpres).           dării internaţionale, a spus Me    torul poporului cuban şi pe cei    Hruşciov, sînt de- partea popo                                          rilor pentru dezvoltarea conti
 în problema dezarmării. Pronun-    In şedinţa din după-amiază zi       non.                                 lalţi tovarăşi de luptă ai săi,     rului cuban şi a luptei lui pentru  regimului franchist şi activita     nuă a agriculturii.
 ţîndu-se în vorbe pentru dezar    lei de 27 octombrie a Comitetu                                           devotaţi poporului.                 independenţă, libertate şi pro     tea dusă în ţările Americii de
                                    lui Politic au luat cuvîntul în         Reprezentantul Franţei, Be-                                           gres.                               Sud de unele elemente franchis-                                                  41
mare, Statele Unite depun, de       problema dezarmării, reprezen       rard, decfarînd că guvernul său         N. S. Hruşciov a subliniat eă                                        te, unelte ale dominaţiei State
fapt, toate eforturile pentru ca     tanţii indiei şi Franţei.           nu este satisfăcut de desfăşura     conducătorii poporului cuban îşi    ____  ______ .  ____ m              lor Unite.                                 MOSCOVA 28 ( A ger-
să nu se ajungă la o înţelegere                                          rea discuţiilor în Comitetul Po     dau perfect seama c-ă numai                                                                                     preş). TASS tran sm ite:
în problema dezarmării.                 Nu se poate admite, a decla     litic, s-a limitat să repete ve     poporul poate ieşi învingător         ROMA 28 (Agerpres). — Zia          In timp ce popoarele din Ame         Specialiştii sovietici au e-
                                    rat Krishna Menon, conducăto        chea poziţie a Franţei în proble    din lupta dîrză împotriva im       rul „Unita11 a publicat o ştire     rica Latină suferă din cauza a-         laborat proiectul unei na
    S.U.A. şi ţările occidentale nu rul delegaţiei indiene, ca şi de     ma dezarmării. El a sprijinit        perialiştilor şi colonialiştilor,   în oare se arată că la Paris a      supririi economice, politice şi         ve m aritim e cu „pernă de
doresc dezarmarea întrucît a-       data aceasta problema dezarmă       proiectul de rezoluţie al Angliei    pentru instaurarea unui regim       avut loc recent o consfătuire a     în unele cazuri şi militare, a          aer“. A ceastă navă (care
ceasta este în contradicţie cu      rii să se rătăcească din nou în     şi proiectul de rezoluţie al ce     popular, a unei adevărate pu       reprezentanţilor partidelor co     imperialiştilor nord-americani,         va avea un deplasam ent
                                    tr-un morman de rezoluţii. A-        lor trei puteri occidentale şi s-a   teri populare.                      muniste şi muncitoreşti din A-      în Spania aceleaşi cercuri im          de aproxim ativ 400 de t o 
sistemul de blocuri militare a-     cum este vorba de o situaţie în      pronunţat pentru reluarea tra                                           merica Latină ri din Spania.        perialiste creează baze mi
gresive creat de ele şi cu intere  care trebuie lămurit de ce nu au     tativelor de Ia Geneva.                 Şeful guvernului sovietic a a-   Consfătuirea a fost convocată       litare şi atomice constituind un
                                    fost obţinute succese şi ce tre                                          rătat că ar vrea ca declaraţia      în scopul discutării problemei      serios pericol pentru însăşi e-
C o n s f ă t u ir e a unor partidesele concernelor militare carebuie să se facă pentru obţineLEOPOLDVILLE 28 (Ager                             luptei împotriva regimului fran-    xistenţa ţării şi acordă ajutor
                                    rea lor. Adunarea Generală a         pres). Potrivit ştirilor din Leo    comandamentul trupelor O.N.U.       chist şi împotriva imperialis      financiar dictaturii fasciste.
cer sporirea continuă a comen      O.N.U. trebuie să adopte anu        poldville, administraţia O.N.U.      „în schimbul retragerii trupelor    mului. In apelul adoptat la a-
                                    mite directive pentru a indica       din Congo îşi continuă politica      lui Mobutu din Leopoldville —       ceastă consfătuire se spune           In legătură cu aceasta, parti
co m u n iste s i m u n c ito re ş tizilor militare, continuarea curseice trebuie să se facă şi cîndde încurajare a acţiunilor subi-a încredinţat lui Mobutu conprintre altele:     dele oare au participat la con
                                    pentru a urni din loc problema       versive antiguvernamentale ale       trolul asupra arsenalului din o-
înarmărilor. In perioada 1949-      dezarmării generale şi complete      protejatului colonialiştilor, Mo    raş“, a cărui pază era încredin      Reprezentanţii partidelor co
                                    care constituie singura garanţie                                          ţată pînă acum detaşamentelor       muniste şi muncitoreşti din Ar
1959 cheltuielile militare ale ţă  a asigurării unei păci trainice şi
rilor care fac parte din blocul     îndelungate. Trebuie să convin                                                                               gentina, Bolivia, Brazilia1, Co
nord-atlantic au atins 555 mi      gem omenirea să privească lu                                                                                 lumbia, Costa Rica, Cuba, Chi
liarde dolari, ceea ce depăşeş     crurile într-un tel nou : este ne
                                    cesar să se creeze o lume fără
te cheltuielile militare ale tutu  războaie.
Proiectul uneiror ţărilor beligerante din EuroKrishna Menon a subliniat că
nave zburătoarepa occidentală în timpul celuiIndia nu este de acord cu con
de-al doilea război mondial.
 Situaţia din C o n g oŞeful delegaţiei R.S.S. Bielo
ruse a subliniat că ţările occi
dentale nu vor să abordeze cu
seriozitate soluţionarea proble
melor dezarmării şi continuă să
folosească tratativele în proble
ma dezarmării ca paravan pen
tru cursa înarmărilor. Rezoluţia
prezentată de cele trei ţări — cepţia unei reduceri proporţio butu.                                          Ghanei şi Guineei din trupele le, Ecuador, Guatemala, Jam ai sfătuire consideră necesar să                  ne) se va deplasa pe dea
                                                                                                                                                  ca, Martinica, Mexic, Nicaragua, intensifice ajutorul acordat
                                                                         La 27 octombrie Mobutu a O.N.U.                                                                              luptei poporului spaniol, care la    supra apei la o înălţim e
                                                                                                                                                                                      rîndul său întăreşte lupta po
Declaraţia lui V. Â. Zorin                                               fost nevoit să-şi aducă trupele         Luînd cuvîntul Ia 27 octom      Panama, Peru, Porto Rico, Uru      poarelor din America Latină îm      de 1,5-2 m etri cu o vite-      >
                                                                         în cazărmile taberei militare        brie în cadrul unei conferinţe      guay, Venezuela şi Spania au or    potriva imperialismului din Sta     ză d e 170-200 Km. p e oră.     '
  NEW YORK 28 (Agerpres).           Austriei. După părerea noastră,      Leopold retrâgîndu-le din car       de presă, Mobutu s-a lăudat că      ganizat o consfătuire pentru a                                                                           <
La 27 octombrie, răspuinzlnd la     în condiţiile bunăvoinţei celor      tierele locuite de negri, unde a-    comandamentul trupelor O.N.U.       discuta unele probleme generale     tele Unite şi, în primul rînd,         „Perna de aer" este pro-
întrebarea unui corespondent al     două părţi, guvernele Italiei şi     ceste trupe săvîrşiseră tot felul    care a refuzat să recunoască ca                                         lupta pe care o duce eroicul po     dusă de un com presor ca-       _
ziarului italian „Paese Sera“ în    Austriei ar putea să găsească        de acte samavolnice împotriva        „guvern legal al Gongoului",        ale mişcării democratice şi anti-   por cuban pentru dezvoltarea         re aspiră aerul din m ediul
legătură cu poziţia Uniunii So     prin tratative directe o soluţie     cetăţenilor. Mobutu a postat to                                                                                                                  înconjurător, îl com prim ă     {
vietice faţă de litigiul dintre     a litigiului în legătură ou regiu   tuşi detaşamente de soldaţi din      „Consiliul comisarilor generali”    imperialiste din aceste ţări.       revoluţiei populare.                                                 )
Italia şi Austria referitor la re  nea Alto-Adige (Tirolul de sud),     subordinea lui în punctele stra     creat de el, a acceptat totuşi să                                                                            şi îl trim ite prin nişte ori-
giunea Alto-Adige, aflat în pre    care să satisfacă Italia şi Aus     tegice ale oraşului, continuînd      colaboreze cu acest organ uzur       Participanţii la consfătuire au                                        ficii speciale sub fundul
zent in discuţia O.N.U., V. A.      tria şi care să ţină în m;ai mare    să înconjoare cu trupe şi re        pator ca „cu un organ tehnic        demascat caracterul şi politica
Zorin, reprezentantul perma        măsură seamă de interesele mi       şedinţa oficială a primului mi      activ cu caracter practic”.                                                                                  navei.
nent al U.R.S.S. la O.N.U., a fă   norităţii naţionale din Alto-Adi    nistru Lumumba. După cum re                                              in Rhodesia de sud §e intensifică                                         O p arte din aerul din
cut următoarea declaraţie:          ge. Totodată, s-ar exclude posi     latează corespondentul agenţiei         Mobutu a adăugat că O.N.U.       represiunile împotriva populaţiei africane
                                    bilitatea folosirii acestui litigiu  United Press International, co      a îngăduit „consiliului comisa                                                                              com presor este evacuată
  „Uniunea Sovietică consideră      de către cercurile revanşarde        mandamentul trupelor O.N.U.          rilor generali” să trimită pentru      SALISBURY 28 (Agerpres).         cani. Liderii africani declară că,   prin canale reactive sp e
                                    din Germania occidentală în          din Congo „nu obiectează împo       instruire ofiţeri congolezi în                                          de fapt, numărul celor arestaţi      cial am en ajate la pupa
că litigiul dintre Italia şl Aus   scopuri oare nu au nimic co         triva unei asemenea paze”.           şcoli militare din Belgia şi din    Potrivit ştirilor sosite din Sa    întrece cu mult cifrele oficiale.    navei. Ieşind afară el pro
tria In legătură cu regiunea Al    mun cu interesele păcii şi secu                                          alte ţări occidentale.              lisbury (Rhodesia de sud) auto     In diferitele regiuni ale Rhode
to-Adige (Tirolul de sud) poa                                              Mai mult decît atît, potrivit                                         rităţile coloniale engleze şi ma                                        pulsează nava.
te fi soluţionat prin tratative     rităţii popoarelor“.                 datelor corespondentului agen          Şeful guvernului provinciei      rionetele lor intensified repre    siei de sud s-au creat pentru          Noile nave se vor putea
                                                                         ţiei United Press International,     Leopoldville, Kamitatu a organi    siunile împotriva populaţiei afri
directe între guvernele Italiei şi                                                                                                                cane din această colonie care       „judecarea*“ acestor cazuri tri     deplasa nu numai deasu
                                                                                                              zat la 27 octombrie Ia Leopold     luptă împotriva discriminării şi                                         pra apei, ci şi deasupra
                                                                                                              ville o conferinţă de presă în      asupririi, pentru obţinerea inde   bunale speciale secrete la ale       păm intului. De a c eea nu
                                                                                                              cadrul căreia a cerut convocarea                                                                             sînt n ecesare instalaţii
                                                                                                              parlamentului congolez.                                                 căror şedinţe nu sînt admişi re     portuare pentru e l e : ori
                                                                                                                                                                                                                           ce ţă rm cu p a n tă lin ă îl
                                                                                                                                                                                                                           poate servi drept debar
                                                                                                                                                                                                                           cader.
Cine d o r e ş t e r e l y a r e a e x p e r i e n ţ e l o r Acest parlament, care, după pendenţei depline- Aducînd nu prezentanţii presei şi populaţiei.
                                                                                                                                                   cum observă în legătură cu a- meroase forţe armate şi poliţie
                                                                                                              ceasta agenţia United Press In neşti în oraşele africane unde
        ou arma nucleară                                                                                      ternational, îl sprijină cu toată au avut loc manifestaţii de ma       Guvernul                             american
                                                                                                              căldura pe Lumumba, a fost de să împotriva colonialiştilor gu
                                                                                                                                                  vernul Rhodesiei de sud a des                        veştile            U
                                                                         de ariergardă împotriva acelor       clarat dizolvat de Mobutu.          făşurat o campanie de „curăţa
   GENEVA 28 (Agerpres). —          care ei înşişi tergiversează şi      elemente din Washington care                                             re a cartierelor africane“.           WASHINGTON 28 (Agerpres).          Uniunii Sovietice este superioa
TASS transmite: Ziariştii care                                           au hotărît să se opună orică           Kamitatu a subliniat din nou                                                                              ră celei a Statelor Unite“. Dar
se ocupă de lucrările conferin     blochează de fapt de doi ani         rui acord”. Opinia publică in       că „consiliul comisarilor gene        După cum anunţă din Salis       Presa americană discută pe larg      şi mai rău este cînd rezultatele
ţei celor trei puteri cu privire    tratativele de la Geneva.            ternaţională, scria acesi cores     rali”, constituit de Mobutu, este   bury agenţia France Presse, pe      problema scăderii prestigiului       sondajelor organizate de Agen
la încetarea experienţelor cu ar                                        pondent, şi-a dat seama că           ilegal, iar decretul cu privire la  baza legii adoptate de curînd în    american în străinătate. Discu      ţia de informaţii a S.U.A. sînt
ma nucleară au primit cu în           Pînă şi presa occidentală, ca     S.U.A. nu doresc încheierea u-       confirmarea acestui consiliu ca     parlamentul Rhodesiei de sud cu                                          ţinute secret şi cînd însăşi e-
grijorare ştirile sosite din Wa    şi numeroase ziare americane,        nui acord, ci continuarea expe--                                         privire la lichidarea „vagabon     ţiile în această problemă au în     xistenţa acestor concluzii este
shington cu privire la o nouă       recunoaşte că Uniunea Sovieti       rienţelor nucleare.                  guvern legal, aprobat, după cum     dajului“, in timpul raziilor efec  ceput atunci cînd s-a aflat des     negativă din motive politice“.
intensificare în S.U.A. a campa    că a făcut foarte mult pentru a                                           susţine Mobutu, de către Kasa-      tuate in diferite oraşe poliţia a   pre existenţa raportului secret
niei pentru reluarea experienţe    „apropia la maximum” diver             Numeroase fapte dovedesc că                                           arestat aproximativ 700 de afri-    al Agenţiei de informaţii a            Ziarul subliniază că rezulta
lor nucleare. In legătură cu a-                                          de atunci situaţia nu s-a îmbu-      vubu, est«- lipsit de orice va                                         S.U.A. în oare se scoate în evi     tele sondajelor sînt diametral
ceasta, în cercurile ziaristice se  genţele care se mai manifestă        nătăţit. Corespondentul din Wa      loare.                                                                  denţă scăderea necontenită a
atrage atenţia asupra coinci       la tratativele de la Geneva. Pro    shington al ziarului „Daily                                                                                  prestigiului Americii în străi      opuse declaraţiilor preşedintelui
denţei discursurilor rostite de     gresul înregistrat pînă acum la      Mail” scria nu de mult că pe         După lovitura de stat din Salvador                                      nătate. Guvernul american a re      Eisenhower, lui Nixon şi ale al
Mac Cone, preşedintele Comi                                             masa preşedintelui Eisenhower                                                                                fuzat să pună acest raport la        tor republicani care „au afir,---/'
siei pentru energia atomică a       aceste tratative a fost rezultatul   se acumulează recomandările în          SAN SALVADOR 28 (Ager           te decrete anunţă dizolvarea        dispoziţia Congresului S.U.A.        mat în repetate rînduri că ti'
S.U.A., Wilson, membru al a-        repetatelor concesii sovietice       favoarea reluării cît mai grab      pres). Agenţiile de presă anunţă    Congresului în care Lemus îşi                                            burile nu au mers niciodată a
cestei Comisii şi de alte persoa   prin care se urmărea înlătura       nice a experienţelor cu arma         că junta condusă de colonelul       asigurase o mare majoritate şi        Criticând această hotărîre a       tît de bine ca astăzi“.
ne oficiale din S.U.A. care în     rea obstacolelor ridicate în mod     nucleară. Discursurile rostite de    Miguel Angel Castillo a publi      destituirea judecătorilor Curţii    guvernului, ziarul „Washington
cearcă să demonstreze „nece        artificial de partea americană.      Mac. Cone, Nixon, Wilson şi al      cat un comunicat în care se         Supreme, a membrilor oficiului                                             Ziarul îşi exprimă nemulţumi
sitatea“ reluării cît mai grabni                                        ţii confirmă că astfel de reco^      spune că populaţia şi forţele mi   electoral naţional şi a altor       Post an Times Herald“ scrie ur      rea în legătură cu faptul că gu
ce a experienţelor nucleare.           Aşa au stat lucrurile în legă    mandări provin din partea unor       litare s-au ridicat împotriva gu   înalţi funcţionari slugi ale lui    mătoarele intr-un articol redac     vernul american „ascunde veş
                                    tură cu rezolvarea problemei         oameni extrem de influenţi.          vernului fostului preşedinte Le-    Lemus.                              ţional : „Nu avem linişte cînd       tile proaste atît opiniei publi
   La această campanie partici                                                                               mus deoarece guverna în afara                                           ştim că popoarele a zece state       ce cît şi Congresului“.
pă şi cei doi candidaţi la pre     procedurii de trimitere de in          Intr-unui din ultimele sale                                              Fostul deputat .lulio Ernesto    străine consideră că puterea
şedinţie, care propun reluarea      specţii pe teren, a recrutării       discursuri Mac Cone. a decla        legii şi încălca drepturile con    Contreras, care se află în exil
în lunile viitoare a experienţelor  personalului, a elaborării ele      rat că la poligoanele atomice        stituţionale ale poporului.         în Costa Rica, scrie în ziarul                                    -0H!-
atomice în cazul în care Uniu      mentelor sistemului de control,      experimentale din statul Neva-                                           „Prensa Libre“ din San Jose că
nea Sovietică nu va accepta         a problemei exploziilor subte»       da sînt pregătite tunelurile şi         In noua junta guvernamenta      prăbuşirea lui Lemus constituie     Washingtonul alarm at de creşterea
toate condiţiile dictate de ame    rane şi cu multe alte probleme.                                                                                                                               prestigiului Cubei
ricani.                                                                  minele pentru efectuarea expe       lă, formată din trei militari şi    o lovitură puternică dată ace
                                       In legătură cu multe dintre a-    rienţelor subterane cu arma nu      trei civili, dr. Rolando Deneke     lora care îl mai sprijină pe pre      NEW YORK 28 (Agerpres).           nal“, „politica dusă de Castro
   Tactica folosită de adversarii   ceste probleme reprezentanţii        cleară. El a spus că aceste ex      deţine postul de ministru al A-     şedintele guatemalez Ydiogoras      Ziarul „Wall Street Journal“ re     este privită cu multă simpatie
unui tratat prin care să se in     S.U.A. au preferat să meargă         perienţe pot fi începute în vii     facerilor Externe, colonelul Al-    Fuentes şi pe dictatorul nicara-    levă cu nelinişte creşterea pres    de ţărani şi de alţi cetăţeni cu
                                                                                                              berto Escamilla este ministru       guaian Somoza. Profesorul uni                                           cîştiguri mici din multe ţări la-
terzică absolut toate experien     înapoi şi nu înainte.                toarele 60 de zile. La poligoa      de interne, iar locotenent colo                                        tigiului Cubei în America Lati      tino-americane“.
ţele cu arma nucleară nu este          toate acestea sînt, probabil,                                          nelul Alonzo Castillo Navarrete     versitar Carlos Sandoval de a-      nă. Dacă evenimentele vor evo
                                                                         nele atomice din S.U.A. butoa       — ministru de război.               semenea exilat politic din San      lua şi în viitor în această direc      Ziarul declară în continuare
nouă. Ei încearcă să apară în       rezultatul presiunilor exerci       nele pentru declanşarea experi                                          Salvador, scrie în acelaşi ziar     ţie, arată ziarul, aceasta „va e-    că creşterea prestigiului guver
                                    tate asupra Washingtonului           enţelor nu aşteaptă decît un            Unul din primele acte ale                                            xercita o influenţă puternică a-     nului revoluţionar cuban şi al
postura' unor oameni care do                                            singur lucru : -eşuarea tratative   noului guvern a fost ridicarea      că acum va trebui iniţiată în       supra poziţiilor diplomatice şi
                                    de cercurile influente de la         lor de la Geneva. Oare nu a-                                                                                 economice ale Statelor Unite în      mişcării populare din America
resc cu nerăbdare realizarea u-     Pentagon şi din Somisia pen         eest lucru îl urmăresc obstruc-      stării de asediu, introdusă de      San Salvador o mişcare „care
nui acord, dar în acelaşi timp      tru energia atomică, care con       ţioniştii de la Washington?          preşedintele Lemus la 25 sep       să elibereze ţara de economia       America Latină“.                     Latină „provoacă o mare îngri
se străduiesc să atribuie altora                                                                              tembrie pentru o perioadă de        ei semifeudală şî de dependenţa       După cum recunos'c diploma
metodele obstrucţioniste prin       tinuă să ceara reluarea ex                                               30 de zile şi apoi prelungită. Al                                                                           jorare în cercurile oficiale de la
                                    perienţelor cu arma nuclea                                                                                   ei de interesele străine”.          ţii, subliniază „Wall Street Jour
                                    ră. Corespondentul din Ge                                                                                                                                                             W ashington“.
                                    neva al ziarului „New York
                                    Post” scria încă acum cîteva
                                    luni că delegaţia S.U.A. este
                                    nevoită „să ducă mereu lupte
        Redacţia fi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii ©eneraie P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - Deva.
     	
