Page 5 - VoxLibri nr.1 (78), 2026
P. 5

Dialogul ideilor




                                  CONSTANTIN CRISTIAN BLEOTU









                                               H abent sua fata libelli




           „Habent sua fata libelli”, celebrul aforism      Aparţin  unei  generaţii  care  din
       latin  care  a  traversat  mileniile,  îşi  vădeşte   copilărie  şi  până,  iată,  la  anii  deplinei
       adevărul conţinut prin chiar desprinderea sa din   maturităţi am primit şi oferit în dar cărţi, cu
       stihul  mai  am plu  al  gram aticianului     diverse prilejuri: onomastici, zile de naştere,
       Terentianus Maurus (sec. II -  III d.Hr.). Versul   vizite de curtoazie, dar de casă nouă, revederi
       în întregime („Pro captu lectoris habent sua fata   amicale  după  ani  şi  ani  etc.  Profesia  de
       l i b e l l i ” ,  î n  t r a d u c e r e  „ D u p ă  jurnalist cultural a adăugat alte ocazii de a-mi
       capacitatea/înţelegerea cititorului, cărţile îşi au   spori  inventarul  bibliotecii  personale:  e  o
       soarta lor”) a fost în timp uitat, la fel şi numele   cutumă ca la lansările de carte, când autorul
       autorului,  dar  cel  de-al  doilea  emistih  din   te-a  remarcat  în  asistenţă,  să  îţi  dăruiască
       alc ă tu ire a   sa  a  d ev en it  celeb ru ,  iar   gentil  volumul  nou  apărut,  neuitând  să  îţi
       semnificaţiile  sale  s-au  îmbogăţit.  Analizând   scrie  şi  o  dedicaţie  pe  prima lui  filă;  sau îl
       totuşi  sensul  originar,  de  adâncime,  al   primeşti prin curier poştal,  de  la un  scriitor
       întregului  vers,  constatăm  că  acesta  s-a   binecunoscut sau al cărui nume ţi-e cu totul
       estompat  cumva,  astăzi  aforismul  având    străin; ba chiar de la colegul de redacţie care,
       accentul de intensitate aşezat preponderent pe   din  deplasarea  sa  în  ţară  cu  prilejul  unui
       finalul său.                                  eveniment literar, se întoarce cu un volum şi
             Care  trimite  nu  doar  la notorietatatea,   pentru tine,  semnat  de  autorul  care  nu te-a
       ignorarea  sau  adânca  uitare  pe  care  le  poate   uitat şi a înţeles că nu ai putut fi prezent acolo.
       cunoaşte  destinul  unei  cărţi  anume  prin   Eu  însumi  am  înmânat  cărţile  mele  cu
       conţinutul ei,  ci deopotrivă şi la soarta cărţii-   dedicaţie  şi  semnătură,  ori  le-am  expediat
       obiect. Aceea pe care o primim în dar cu diverse   poştal către redacţii, critici literari, profesori,
       ocazii,  cea care ne este oferită cu dedicaţie  şi   prieteni, rude.
       autograf de autorul ei la o lansare sau expediată    Ei  bine,  care  e  soarta  acestor  cărţi
       fiind prin poştă, pe care o cumpărăm bucuroşi   dăruite, oferite, cumpărate, moştenite, găsite
       noi  înşine  de  la  librărie  sau  anticari,  cu   pe străzi ori uitate pe o bancă în parc (cum mi
       prom isiunea  interioară  că  o  vom  citi    s-a întâmplat în  câteva dăţi),  ba chiar cărţi
       neîntârziat.  Despre  soarta  acestei  cărţi-obiect   furate, cum aflu că se mai întâmplă cu câţiva
       sunt rândurile ce urmează, cu promisiunea că vă   dintre  noi,  cititorii?  E  o întrebare  care mie,
       voi propune  cândva să reflectăm împreună şi   unuia,  îmi  trezeşte  intense  stări  de  spirit,
       asupra întregului vers al autorului latin antic.  precum bucurie, nostalgie, frustrare, tristeţe,


                                                 3
       V o x  L i b r i ,   N r .   1  ( 7 8 )   -   2 0 2 6
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10