Page 61 - Vox Libri nr. 2 - 2007
P. 61

e/ue'twmente.





                        Qeneratut “Berthelot,


                    un prieten al României



                    Cum s-a ajuns ca o comună din județul Hunedoara să poarte
             denumirea de General Berthelot încearcă să explice rândurile care
             urmează...
                    Primul Război Mondial (1914-1918) a pus în fața poporului
             român probleme de o importanță capitală, unirea românilor într-un
             singur stat devenind obiectivul primordial urmărit de-a lungul unei
             întregi istorii. La sfârșitul anului 1916, aproape întreaga țară fusese
             ocupată de trupele germane și austro-ungare, armata română
             aflându-se într-o situație deosebit de dificilă. La începutul anului
             1917, după stabilizarea frontului, s-a trecut la reorganizarea armatei
             române. La instruirea armatei din punctul de vedere al noii tehnici
             de luptă și al armamentului modem și-a adus contribuția Misiunea
                                                           militară franceză din România sosită în octombrie
                                                           1916, misiune condusă de generalul Henri-Mathias
                                                           Berthelot. Contribuția acestuia la pregătirea armatei
                                                           române a fost inestimabilă, victoriile de la Mărăști,
                                                           Mărășești și Oituz, în vara anului 1917, fiind o
                                                           dovadă de netăgăduit.
                                                             După terminarea Primului Război Mondial, ca o
                                                           recunoaștere a meritelor sale, cât și pentru întărirea
                                                           prieteniei româno-franceze, generalul Berthelot a
                                                           fost declarat cetățean de onoare al României, a fost
                                                           ales membru de onoare al Academiei Române în
                                                           1926 și a fost împroprietărit cu o moșie în satul
                                                           Fărcădinul de Jos, județul Hunedoara, fermă ce
                                                           cuprindea peste 50 de hectare de teren (livadă, vie,
             arător, fânaț) și un conac frumos, cu o fațadă decorată cu coloane zvelte. Moșia donată generalului
             Berthelot aparținuse pe vremuri familiei Nopcea care s-a maghiarizat, regele Ungariei înnobilând
             familia cu titlul de baron și acordându-i
             în proprietate moșia familiei
             Farkadinilor. Mai târziu, baronul
             Laszlo Nopcsa (Vasile Nopcea) va fi
             „cel care a fost de față la adunarea din
             Duminica Tomii, la 1848, de la Blaj"
             (citat din Iacob Radu - „Istoria
             vicariatului greco-catol ic al
             Hațegului", tipărită la Lugoj, 1913,
             pag. 205). Moșia a devenit apoi
             proprietatea unei contese pe nume

              Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007                                                     60
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66