Page 77 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 77
A
CONGRESUL AL IX-LEA A PUS IN CENTRUL POLITICII DE CONSTRUIRE A
"1965 -J989'
A
$ i
SOCIALISMULUI - FĂURIREA L INEI PUTERNICE BAZE TEHNICO-MATERIA1E,
24 D?^m
î (
DE,LA V\ R
CONQRESJUL AL IX-LEA FACTOR PRIMORDIAL Al PE [OGRESULUI MULTILATERAL M PATRIEI!
Va AL PARUDUllI
im .
JUDEŢEAN HUNEDOARA
S I I A L UI P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Anul XLI, nr. 9 851 VINERI, 21 IULIE 1989 4 pagini - 50 bani
în spiritul tezelor, orientărilor şi sarcinilor
La întreprinderea pentru materiale tic construcţii Deva se executa, de puţin timp,
subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu produse din marmură vi pia tră cioplită. Pentru asigurar ea corespunzătoare cu mate
rie semifabricată, aici a rost montat şi se află In probe tehnologice un gater modern,
de mare capacitate pentru tă ierea blocurilor de marmură. Noua instalaţie, realizată Ia
întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Sibiu, depă şeşte ca performanţă utilajele
Formarea omului nou — obiectiv esenţial similare provenite din import.
î
al activităţii ideologice, politico-educative
în ansamblul muncii po- al partidului jalonează di Congresul al XlV-lea al
litico-organizatorice desfă recţiile de acţiune pentru P.C.R. — trebuie să vizeze Oameni, loeuri, împtinirUOameni, loeuri, împliniri
şurată de organele şi orga întreaga activitate ideolo formarea unei înaintate
nizaţiile de- partid, activi gică şi politico-educativă, conştiinţe patriotice, a res
tatea ideologică şi politi- astfel ca aceasta să-şi spo pectului pentru luptele şi
co-educativă de formare a rească contribuţia în pro jertfele strămoşilor, înar ! Media de vîrstă — - 2 5 de ani
omului nou, cu o înainta cesul complex de ridicare marea oamenilor cu o con
tă conştiinţă revoluţiona a patriei noastre pe noi cepţie clară în ceea ce Creşterea producţiei de cenfa plena ă a Consiliu asigure creşterile cantita
ră, ocupă un Ioc de în culmi de civilizaţie şi pro priveşte schimbările pro cărbune energetic şi cocs'- lui Naţional al Oamenilo' tive, calitative şi de efi
semnătate deosebită. A- gres. Aplicînd în practică duse şi perspectivele dez licabil - imperativ al dez Muncii de căt-e tovarăşul cienţă pentru anul viitor
preciind că, faţă de dez monumentala operă teore voltării noastre socialiste voltării accelerate pe care Nicolae Ceauşescu, secre şi cele stabilite prin Pro
voltarea generală a forţe tică a secretarului gene şi comuniste, combaterea economia românească a tarul general al podidit gramul-Directivă in cinci
lor de producţie, activita ral al partidului, tovară cu fermitate a tezelor an- cunoscut-o in anii construc lui, evidenţiază hotă ’rea naiul 1991-1995. Cine sint
tea ideologică a înregistrat şul Nicolae Ceauşescu, ac tişliinţifice şi antirevolu ţiei socialiste a patriei, cu nestrămutată a comuniş cei chemaţi să ducă la n
!
o anumită rămînere în tivitatea politico-educativă ţionare care produc confu deosebire in perioada ce tilor, a tuturor celor ce deplinire aceste mobiliza
urmă. secretarul general va trebui să sublinieze mai zii şi neîncredere în for a urmat istoricului Congres muncesc in această uni toare sarcini ? Ei, oame
al partidului. tovarăşul pregnant superioritatea o- ţele clasei muncitoare, în al IX-lea al partidului - tate reprezentativă o eco nii muncii din Întreprinde
Nicolae Ceauşescu. subli rînduirii socialiste, nece lupta popoarelor pentru rămine o sarcină primor nomiei hunedo ene de o rea de utilaj minier Pe
r
nia în cuvîntarca la Ple sitatea întăririi şi dezvol progres, pentru pace şi dială nu doar pentru co obţine rezultate de presti troşani, eroii acestui re
nara C.C. al P.C.R. din tării continue a proprietă colaborare internaţională. lectivele unităţilor miniere giu in producţie, cinstind partaj.
27—28 iunie : „Este nece ţii socialiste, chezăşie a în nobila misiune de din Valea Jiului, ci şi pen prin lapte apropiata săr O primă şi semnilicalVă
sar să acţionăm cu toată progresului viitor al forţe formare a omului nou tre tru cei ce asigură meca bătoare naţională a po menţiune : media de virstă
hotărîrea pentru a lichida lor de producţie, al ştiin buie mai bine pus în va nizarea fluxyrilor de ex porului nostru şi cel de-al a personalului muncitor de
această rămînere în urmă, ţei şi culturii, al nivelu loare cadrul oferit de Fes tracţie şi- transport, res XlV-lea Congres al Parti aici este sub 25 de ani.
pentru a ridica nivelul lui de trai, material şi spi tivalul naţional „Cîntarea pectiv oamenii muncii din dului Comunist Român. Am reţinut această pred-
1
ideologic al partidului, ritual al poporului. României' , „care a deve Întreprinderea de utilaj nr- După cum ne inlorma to zare - făcută de secre
conştiinţa revoluţionară a întreaga activitate poli- nit o puternică forţă a nier Petroşani. tarul comitetului U.T.C. al
partidului, a întregii noas tico-ideologică şi cultural- creaţiei largi populare". varăşul Ion Predoi, secre intreprinderii, Ion Filimon
tre naţiuni, la nivelul dez educativă desfăşurată în Astfel, trebuie să se acţio Dezbaterea temeinică, tarul comitetului de partid - pentru a evidenţia cu
voltării generate cconomi- această perioadă de profun neze mai intens pentru ca aprofundată a documente al intreprinderii, in consi mai multă putere comu
co-sociale a patriei noas dă emulaţie spirituală, ge toate aşezămintele cultu lor adoptate de Plenara liul oamenilor muncii <JU niunea perfectă dintre ti-
tre". nerată de apropiata ani rale să fie adevărate cen C.C. al P.C.R. din 27-28 fost revăzute şi completate MIRCEA DIACONU
Pe baza acestor orien versare a 45 de ani de la tre de cultură şi creaţie, iunie a.c„ a cuvintărilor programele de măsuri teh-
tări şi sarcini, Tezele pen măreţul act revoluţionar rostite la acest important nico-economice şi politico- (Continuare în pag. a 2-a)
r
tru Congresul al XlV-lea de 1a 23 August 1944 şi (Continuare în pag. a 2-a) forum comunist şi la e- organizatorice menite să
Chiar dacă a plouat, plantele
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA au nevoie de apă, irigaţiile
trebuie să funcţioneze din plin!
împreună cu ing. Dorin este deservită permanent
Costea, şeful sectorului de Constantin Stancu şi
hidroamelioraţii de la Viorel Şerban, iar la mu
I.E.E.L.I.F. Deva, ne-am tarea aripilor de ploa’e
deplasat în cîteva unităţi lucrează, ca şi în alte
agricole din C.U.A.S.C. veri, elevi localnici aflaţi
Şoimaş, Germisara şi Si- în vacanţă, meritînd să fie
meria pentru a consemna evidenţiaţi Cristian Măr-
modul cum sînt utilizate cucean, Alexandru Olar,
amenajările de irigaţii. Ia Francisc Molnar, Dorin
tă, pe scurt, aspectele e- Raţ, Aurel Damian şi
senţiale desprinse cu acest Nicolae Ţir. De buna func
prilej. ţionare a amenajării se
— Chiar dacă în ulti ocupă cooperatorii Alexan
ma perioadă au fost şi u- dru Budoi şi Mihai Bud.
nele zile cu ploaie. ®se Pe lingă grădina de le
simte nevoia să folosim gume. noi mai putem iriga
permanent instalaţiile de şi 150 ha păşune, acope
irigare, mai ales la grădi rind astfel necesarul de
na de legume — ne spu masă verde pentru animale.
nea inginerul şef al C.A.P Economista de la A.E I.
Hărău, Livia Brehar. La Chimindia. Felicia Lupaş,
culturile de legume am ne relata că la această
aplicat cîte 3—4 udări,
A.E.t. cliîmtmlla. Se efcc tuează udări pe terenurile unile a fosl insăinîntat por umb furajer in cultură ceea ce a făcut ca acestea NICOLAE TÎRCOB
succesivă. Foto NICOLAE GHEORGHIU să nu sufere din cauza
secetei. Staţia de pompe (Continuare în pag a 3-a)
