Page 74 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI
1989-an decisiv al cincinalului actual

NAŢIONALE A POPORULUI ROMÂN Sarcinile de plan-îndeplinite

■ 19,00
Se munceşte cu abnegaţie şi dăruire exemplar, la toţi indicatorii 19,25 Cont
le" — înce
cp.cd rev
pentru creşterea continuă a producţiei 19,45 Proi
Acumulările cantitative mului-Dircc
(Urinare din pag. 1) turilor la cărbune, îmbu­ Este o certitudine că la greşului o
nătăţirea calităţii cărbu­ mina Dîlja s-a făcut o P.C.R. - în:
nelui extras etc. cotitură în modul de gîn- gram de
dusă de bravul miner Comitetul de partid, con. dire şi acţiune. Minerii si calitative — în continuă creştere României l
Gheorghe Matei, sînt şi siliul oamenilor muncii, în depun eforturi stăruitoa­ * * reaji ai Fc
altele, tot mai numeroase-, Avem în atenţie continua Jional „Cît
de la sectoarele I şi III — spiritul magistralei cuvîn- re pentru creşterea pro­ j 1. Cum aţi încheiat primul semestru al anului ? perfecţionare profesională niei" □ 21
târi a tovarăşului Nicolae
producţie. Panoul de o- Ceauşescu la Plenara C.C. ducţiei de cărbune, pentru I 2. Cu ce probleme se confruntă colectivul ? a personalului muncitor — nate egip
noaro îi prezintă pe mi­ al P.C.R din iunie a.c., a cinsti cu realizări deo­ 3. în ce direcţii acţionaţi pentru îndeplinirea pla- condiţie esenţială a ridi­ menfar G
nerii din brigăzile lui a Tezelor pentru Congre­ sebite aniversarea istori­ J nului ? cării necontenite a nive­ mînt - cer
loan Avădanei, Valerian sul al XlV-lea, acţionează cului act de la 23 Au­ lului tehnic şi calitativ al ducţic H
Maxim, Ludovic Varga, pentru aplicarea şi finali­ gust 1944 şi Congresul al La Ţesătoria de mătase Lucru, s-a urmărit cu fer­ produselor In acelaşi eroic al
Nicolae Cosma, Pavel Ti- XlV-lea, la care vor sus­ Deva — ctitorie, a „Epo ui mitate utilizarea intensivă timp. ne preocupăm de H 21,50 T
saru, Ion Porav, Nicolae zarea măsurilor stabilite în Nicolae Ceauşescu" —. rit­ şi extensivă a capacităţilor
Toma, care realizează ran­ propriul program de ac­ ţine cu toată căldura su­ mul acumulărilor cantita­ de producţie şi a forţei diversificarea product'ei
lor
fletelor
propunerea
crearea de articole noi, în
damente mari pe post, cu­ ţiune, intervin operativ ca t o v a r ă ş u l Nicolae tive şi calitative creşte an de mun-â. a crescut spi­ consens cu cerinţele bene­
prinse între 6 şi 8 tone. acolo unde situaţia.' o cere. ţie an. La întrebările. a- ritul de răspundere şi ficiarilor şi cu tendinţele
La mină continuă apli­ A fost iniţiată întîlnirea Ceauşescu, „Minerul de dresate de redacţie răs­ disciplină. de modă actuale, de înca­
2. Realizările din pri­
Onoare" al ţării, cel mai
punde economista Doina
carea măsurilor unui am­ decadală cu toţi brigadie­ iubit fiu al naţiunii, cti­ Cristea, directorul între­ mul semestru puteau fi drarea în stocurile nor­ SLL1A 1 U.
plu şi complex program rii minei. Se analizează torul de ţară nouă, să fie prinderii. .mult mai bune dai ă ne mative, reducerea consu­ GRAMUL 1
de modernizare, care vizea­ modul în care s-a acţio­ realizam cooperarea cu murilor materiale şi ener­ dloprogrumi
7,U0 Kudio,
ză creşterea randamentelor nat, se stabilesc măsuri reînvestit în suprema 1. Primele şale luni din Ţesătoria de mătase Lu- getice şi utilizarea raţiona­ Revista pro
pe post, a productivităţii concrete pentru fiecare zi. funcţie de secretar gene­ acest an le-am încheiat cu peni. Pe un alt plan, în- lă a materiilor prime fo­ riorul mc!.
muncii, întărirea ordinii schimb, abataj şi Loc de ral al Partidului Comunist rezultate pozitive, supe­ losite în procesele de pro­ Răspundem
şi disciplinei, plasarea pos­ muncă. Român. rioare celor din perioada ducţie. Desigur, acţionăm lor; 10,00
corespunzătoare a anului ŢESÂTORIA stăruitor şi pentru apro­ ştiri ; 10,05
trecui. Ne-am îndeplinit DE MĂTASE vizionarea cu necesarul de zători !; 10,
11.00 uulctl
„Cum să îie greu, cînd sarcinile fizice pe capa­ D E V A fire, chimicale, coloranţi gramatice
11,05 In de/,
înregis-
proprie.
citatea
ioetele docu
etc., în paralel cu grija
trînd un spor al produc­
ţiei marfă — faţă de se­ pentru expedierea opera­ greşul al
1».C.R. ; li,
spre
mărfurilor
tivă
a
îţi iubeşti meseria? 4 4 mestrul I 1988 — de 14,7 tîmpinăm unele greutăţi beneficiari. şoară; 12,05
îuiui ' X:
la sută şi al celei sorti- . în aprovizionarea ritmică,
mentale de 11,7 la sută, în structura stabilită. ne Alte acţiuni şi măsuri mor nici
De i .ia
- Da că vreţi să scrieţi na, Crişana, Moldova riile şi in casa mea. A- ne-am depăşit productivi­ mai confruntăm cu nea­ vizează asigurarea asisten­ premieră r
frumos despre un miner Nouă, Teliuc, Cimpulung, partament frumos cu trei tatea muncii, prevederile junsuri de organizare şi ţei tehnice competente pe Pagini dl
destoinic, neîntrecut in Boiţa - Haţeg, Coranda - camere. Soţia Sofica este de plan la exportul direct de disciplină a muncii, toate schimburile, efec­ compozitorii
muncă, vă recomand pe Certej, Muncel. Numai in muncitoare la drumuri şi şi indirect, indicele de însă comitetul de partid, tuarea la timp şi de ca­ 15,10 Odă ii
16.00 Radio,
Vasile Penciuc - ne-a spus căutarea minereurilor com­ poduri. Avem patru copii utilizare a maşinilor şi consiliul oamenilor muncii, litate a lucrărilor de re­ Audienta rr
inginerul Constantin-lonel plexe şi a metalelor rare. cu care ne mindrim. Dori­ instalaţiilor fiind de 93,9 comitetul sindicatului se paraţii la maşini şi insta­ tafore In c
Ster, şeful Brigăzii geologi­ Încheiam treaba intr-un na, Liviu, Ovidiu şi Cătălin. la sută, faţă de 97,9 la străduiesc să soluţioneze laţii, respectarea, severă uşoară: 17,0
n,0
ştiri.;
ce complexe Micia. Lu­ loc, predam adică zăcă- Dorina lucrează la poştă sută planificat pe semes­ cit mai operativ toate a- a tehnologiilor de fabri­ eco- iimică:
crează de mulţi ani sus, mintul in exploatare şi di­ impreună cu soţul ei Do- trul I a.c. De asemenea ceste probleme. caţie. Şi noi, oamenii şi ie cînt i
la Muncel. Sapă galerii rectorul mă chema la el : rel, Liviu este miner in am pus accent deosebit pe 3. Ca o prioritate a muncii de la Ţesătoria de program ni
Orele serii;
spre noi zăcăminte de „Vasile, avem o altă co­ brigadă cu mine la reducerea cheltuielilor de priorităţilor situăm perma­ mătase Deva, sîntem ho- jurnal * Cir
minereuri complexe din a- mandă grea..." „Am înţe­ punctul de lucru Coranda producţie, a consumurilor nent exportul — direct şi tărîţi, asemenea întregului burureştean
sugestia dv.
ceasfă zonă. Împreună cu les, plec"... Să nu uit. Am - Certej, Ovidiu s-a califi­ specifice pe unitatea de indirect, calitatea produ­ popor, să transpunem nea­ într-o oră:
formaţia sa işi depăşeşte lucrat o vreme şi în cău­ cat preparator la prepa- produs, înscriind economii, selor realizate. în acest bătut în viaţă îndemnurile poetic : 2i
lună de lună 'planul sta­ tarea cărbunelui, la Uri- raţia minei Coranda- comparativ cu primele şasc- scop, respectiv pentru în­ şi orientările din cuvîn- mu/Ienin.
bilit, realizează 20, 30 chiar cani, in Valea Jiului. Certej, iar Cătălin învaţă luni ale anului trecut, de deplinirea ritmică şi inte­ tarea tovarăşului Nicolae
40 de metri liniari de ga­ aproape nouă milioane le> grală a planului fizic — Ceauşescu la Plenara C. C
lerie in plus, ceea ce în­ la cheltuielile totale la deoarece de aici derivă al P.C.R. din 27—28 iume
seamnă predarea zăcămin- LA PANOUL DE ONOARE — 1 000 lei producţie marfă exportul —, ne preocu­ a.c., să întîmpinăm cu re­
tului la exploatare cu OAMENII, FAPTELE LOR DE MUNCĂ, şi de 9,7 milioane lei la păm de creşterea produc­ zultate deosebite în pro­
mult înainte de termenul cele materiale. ţiei pe capacitatea pro­ ducţie cea de a 45-a ani­
planificat, inseamnă, cum DE ÎNALT PATRIOTISM Apreciem că, în ansam­ prie, scop în care am pus versare a revoluţiei de UKVA L
tria) ; HUNI
s-ar spune, mai multe mi­ blu, s-a acţionat mai or­ în funcţiune noile maşini eliberare socială şi na­ aterizează st
nereuri pentru ţară. donat şi mai dinamic decît şi utilaje cu care a fost ţională, antifascistă şi dorn — A);
Afirmaţiile şefului de - Se apropie Închiderea carie in clasa a Vll-a la în anii anteriori, activita­ dotată întreprinderea, am amtiimperialistă de la 23 creţ (Mo
brigadă au deplină acope­ cărţii de muncă ? şcoala Dr. Petru Groza. tea a fost organizată mai instituit urmărirea zilnică, August 1944 şi Congresul Loana (FI
rire in... laptele de muncă - Nu mi-am putut închi­ învaţă bine. Alte bucurii ? temeinic, pe secţii, sectoa­ la sfîrşitul fiecărui schimb, al XlV-lea al partidului. TRO- ÎI:
ale vrednicului miner Va­ pui că o să vină şi vre­ Trei nepoţei. Doi feciori re, schimburi .şi zone de a nivelului realizărilor. DUMITRU GHEONEA Rod - :
sile Penciuc. mea asta. Să mă despart gemeni de la Dorina, o — • — • — • — • — Oricare făt
băiat (7 Noi
- Cînd aţi intrat prima de minerit... De fapt, de fetiţă de la Liviu. O să şitul legeni
dată in mr,ă? - ii între- muncă n-o să mă despa't am de lucru la pensie... Sâ combatem cu fermitate orice LUPENI : 1
! băm la <eşirea din şut. niciodată. Nu pot. Trec — In decursul anilor aţi mori (Cui
spre agricultură. Grădină, crescut mulţi mineri ti­
- Deşi sini moldovean, animale, păsări, pomi... Nu neri. Ce sfat le-aţi da cu sustragere din avutui obştesc CAN : Sfir;
născut intr-un sat de lingă pot trăi fără să mun­ privire la muncă, in clipa (Luceafărul
Botoşani, am început mi­ cesc... din care bravul miner în ziua de 16 iulie Povestea M
neritul in Munţii Apuseiv, - înseamnă că munca Vasile Penciuc n-o să mai a.c., după ora 21, Ion nerul); UR
la Zlatna, in 1961. Vago­ v-o adus bucurii in viaţă. coboare in subteran ? Cincă, încadrat la mul oaselo
netar de front, artificier, - Am deschis drumul - Mulţi dintre cei care I.C.A.P.P.A., a săvîrşit 0 BRAD : tnl
miner, şef de formaţie a spre multe bogăţii din a- au muncit cu mine îmi cu­ 0 o faptă inadmisibilă, ce lea Lactee
fost filiera pe care am dineurile subteranelor ţării. nosc firea : „Armăm, puş- contravine oricăror nor­ şle): CUR/
străbătut-o in anii lucraţi De fiecare dată, Io fiecare căm, inaintăm. Trebuie să 0 me elementare de com­ 0 lek şl Boli
in subteran. sălbatic
izbindă, trăiam o mare descoperim noi zăcăminte portament, principiilor 0
Este grea meseria de bucurie, împreună cu or­ de bogăţii pentru ţară. Tot eticii şi echităţii socia­ ORĂŞTIE:
mme' ? tacii mei. Sint fericit să mai multe". Aşa le spu­ liste. în timpul servi­ n (Patria)
- Cum să fie grea dacă spun că mi-am făcut da­ neam eu în fiecare zi. Şi ciului, abdicînd de la la Amster
iubeşti munca ? Eu am toria Io fiecare punct de sfatul rămine valabil. No­ cinste şi corectitudine, ra); HAT:
dru la m
lucrat in mină acolo lucru, la fiecare obiectiv roc bun ! I. C. profitînd de lipsa BRAZI: Dt
unde a lost nevoie, ce mi s-a încredinţat. Tot de la post a paznicului Vegas; SIN
unde am fost trimis : Zlat­ prin muncă au venit bucu­ G. IGNAT 0 Vasile Noja, a încărcat 0 gostiţii şi
în cupa Ifronului o I reşul); It
cantitate de peste 600 0
0 Iubirii (Lu
după cinci decenii de viaţă, kg grîu pe care l-a as­ I
Vocafie împlinită o dată cu pensionarea. A 0 cuns în apropiere, în 0
ajuns, spunea, să cunoască incinta unui atelier al I
Nici un moment nu s-o nle de brigadier pomicol. fiecare pom in parte din 0 Cooperativei „Dacia" din 0
g indii Ion Dăncescu, in După absolvirea lor, a ve­ livada cooperativei, după Orăştie, cu gîndul ca, I
ulterior, să-l ducă acasă.
1968, cind o ieşit la pen nit la C.A.P. Orăştie, luind soi, evoluţie etc. Le face Datorită vigilenţei lu­ 0
Pentru a:
sie, să steo cu miinil in in primire livada pomicolă tratamentele, le urmăreşte 0 crătorului de miliţie I fi răcoroas
e
sin. Se simţea sănătos, apt o unităţii. Şi, de atunci, dezvoltarea, producţiile din » ţial noros.
de muncă, dornic de a fa­ iotă, au trecut 21 de ani, fiecare an, ii îngrijeşte ca 0 Aurel Munteanu, furtul I semnala av
săvîrşit de Ion Cincă a
ce treabă, in folosul obştii iar Ion Dăncescu işi petre­ pe copii, ca pe nepoţii săi. mai ales i
ffi; * Vît
şi al său. Cum era, de felul ce viaţa tot in mijlocul li­ Zilele, deseori şi nopţile, şi 0 fost dat în vileag. 0 siv .......*
său om al satului, priceput vezilor, fie iarnă, fie pri­ le-petrece in livadă, unde Acum, cel vinovat, cel I nord-vest.
la munca pămintului, s-a măvară, vară sau toamnă. mereu este ceva de făcut. 0 care a sustras din avu­ 0 minime vc
gindit că intr-o unitate a- Are acum 70 de ani împli­ „Iar in anumite perioade tul obştesc, trebuie să I între 7 şi
cele maxir
gricolă işi va găsi un IoC niţi, dar acţionează cu ace­ chiar că nu ştii cum să mal 0 suporte consecinţele, în 24 grade. I
cu folos. Da' lui, incă din eaşi vioiciune, este la fel pridideşti cu munca. Dar, conformitate cu preve­ I lat ceaţă.
tinereţe, ii plăceau mult de harnic, pune scara şi sănătoşi să fim, că le do­ 0 derile legale. Din a- La munt
oomii Livezile înflorite sau urcă in pomi la tăieri de vedim noi pe toate l“ — cest caz se impune să coroasă, c
ol le rod erau ca un vis coronament sau Io recoltat. spunea el. L-am intilnit cu 0 se tragă maximum de I 0 rar noros.
i . ros, co o sărbătoare pen­ Nici un moment virsta nu coasa pe umăr, plecind să învăţăminte, să fie era­ vor semna
ploaie. Vîr
tru el. De aceea, chiar în i-a scăzut dragostea de „pună jos finul, care, uite, dicate cu desăvîrşire I intensifică!
orimul on după pensionare muncă, pasiunea pentru do- aici, intre meri, a ajuns pi- 0 astfel de acte ce lezează 0 55 km/li
a urmat, la Staţiunec de micultu'ă, de fapt, o ade nă-n briu". Iată-I pe Ion Cincă Ia locul <!e unde o săvîrşit fur­ integritatea avuţiei ob­ I nordic. Iz<
cercetări şi producţie po­ vă'ată vocaţie, pe ca-c şi-a 0 tul de grîu. şteşti. 0
micolă din Gerrmsa.-a, cursu- descoperit-o şi implinit-o MIRCEA CRIVĂŢ 0 — 0— 0 — 0— 0— 0— 0 — 0 — 0—0— 0 — 0 — 0— 0 — 0 — 0— 0— 0 — 0