Page 71 - Drumul_socialismului_1989_07

549 • MIERCURI, 19 IULIE 1989 Poq. 3

„Epoca Nicolae Ceauşescu“ - timpul unor

JNE IN INTIMP1NAREA MARII SĂRBĂTORI
măreţe realizări, al devenirii socialiste
jrnal ■ NAŢIONALE A POPORULUI ROMAN
al IX-
lo nouă a patriei noastre
>nară ■
este fa- Constructorii hun sdoreni - mereu in frunte
longrcs (Urmare din pag. 1) teriale, financiare 'şi umane obiectivelor din actuala eta­
ar-muzi-'' - au trebuit învinse unele pă a dezvoltării economico-
20,20 minele Paroşenî, Livezeni, greutăţi, lipsuri şi neajun­ sociale a ţării, din întreg O legătură telefonică săpături, taluzări de ma­ Canalului Dunăre—Bucu­
>ngresul Bărbăfeni, Valea de Brazi, suri, însă partidul nostru co­ cincinalul al optulea în Ro­ la „Kilometrul liunedo- luri şi altele pe care le reşti îşi face cu priso­
partidu- Cîmpu lui Neag, Petrila Sud, munist a adoptat, cu tact mânia, şi asigurarea condi­ rcan" al Canalului Dună. cere stadiul actual al sinţă datoria. Sîntem pe
sintezu Lonea Pilier, impunătorul şi înţelegere, măsurile cele ţiilor de abordare a unei x-o—Bucureşti ne-a prile­ construirii marelui o- deplin angajaţi în mun*
orice a combinat siderurgic de la mai potrivite, asigurînd par­ noi etape, 1991-1995 şi pî- juit să consemnăm din bicctiv. că pentru a cinsti cu
rezentu- Câlan şi unele agregate, ticiparea întregului popor nâ în anii 2000-2010 — pe nou veşti bune, adică — Cum se lucrează în cele mai mari realizări
i socia- de mare capacitate din ca­ la făurirea conştientă a vii­ care o va prefigura apro­ realizări de seamă cu luna iulie, tovarăşe Io- măreaţa noastră sărbă­
al pa- drul Combinatului siderur­ torului său liber şi indepen­ piatul forum suprem al caro constructorii hunc- niţă ? toare naţională de la 23
*in ma- gic Hunedoara, Centrala dent. „Toate acestea - sub­ partidului - au fost adresa­ doreni de la kilometrul — în acelaşi ritm bun. August şi Congresul al
atriei ■ termoelectrică Mintia şi sal­ linia tovarăşul Nicolae te naţiunii de către tovară­ 50—51 au încheiat pri­ Atît fizic cît şi valoric XlV-lea al partidului.
marilor ba de hidrocentrale de pe Ceauşescu în cuvîntarea la şul Nicolae Ceauşescu în mele şase luni şi ju­ realizările depăşesc cu Aceasta este semnătura
Mîndria Rîu Mcire-Retezat, întreprin­ Plenara C.C. al P.C.R. din importanta cuvîntare rosti­ mătate din acest an. Or­ mult prevederile iniţiale, noastră de inimă şi su­
an al derile de lianţi şi piese de 27-28 iunie a.c. - atestă, tă la Plenara C.Q. al P.C.R. ganizatorul de partid a] garanţie că şi luna a- flet în susţinerea pro-
liste ■ schimb şi reparaţii utilaj •1965 - 1989' din iunie a.c., document de brigăzii hunedorene, to­ ceasta sarcinile vor fi punei-ii ca cel mai stimat
jundere minier Deva, de tricotaje excepţională însemnătate, varăşul Constantin Io- îndeplinite exemplar, no şi iubit fiu al naţiunii,
rţionară , Hunedoara şi Petroşani, de care a devenit program de niţă comunică ; vom situa pe un loc de ctitorul României mo­
pentru încălţăminte Hunedoara, de muîtcă şi acţiune revoluţio­ — In primul semestru, frunte în întrecerea socia­ derne, t o v a r ă ş u l
iiei ■ confecţii Vulcan, de bere nară al întregului popor. planul fizic la excavaţii listă cu celelalte judeţe. Nicolae Ceauşescu, să fie
Haţeg, uzinele de prepa­ t)(J r_V/ Rememorînd arcul de timp pc viitoarea albie a ca­ — Notăm numele unora reînvestit, la Congresul
rare a cărbunelui Uricani eroic dintre cele două ano­ nalului a fost depăşit cu dintre cei mai destoinici al XlV-lea al partidu­
şi Livezeni, multe altele. timpuri fierbinţi ale anilor aproape 100 000 metri muncitori ? lui, în funcţia supremă
Şi agricultura jude'fului 1965 şi 1989, mîndri de tot eubi, ceea ce valoric — Lista ar fi prea de secretar general al
S-a dezvoltat şi modernizat, 24 DE ANI ce s-a înfăptuit, măreţ şi înseamnă mai bine de lungă. Mai bine scrieţi Partidului Comunist Ro­
înregistrînd an de an pro­ durabil, în această perioa­ 3,2 milioane lei în plus. aşa: întregul colectiv al mân.
x pko- DE LA _ brigăzii hunedorene de
I) Ra- ducţii tot mai mari. în ace­ dă istorică, în ţara noastră, în aceeaşi perioadă au GH. I. NEGREA
nlneţli ; laşi timp, s-au înălţat car­ CONGRESUL AL IX-LEA în judeţul nostru, comuniştii, fost executate lucrări de la kilometrul 50—51 al
; 8,oo AL PARTIDULUI toţi oamenii muncii huiie-
10 Flori tiere moderne, însumînd a-
isc; 9,05 proape 93 000 de apartamen­ doreni îşi îndreaptă gîndu-
ultfitori- te, în toate oraşele şi în unele cu puterea faptelor do ne­ rile curate şi sentimentele
In do centre de comună, s-a dez­ tăgăduit, că nuniai şi nu­ cele mai alese spre bărba­
licitate ; ! Prin muncă - spre măiestria artistică \
formaţii voltat an de an baza teh- mai o dată cu lichidarea tul vizionar şi înţelept din
a sate ; nico-materială în sectoarele exploatării şi asupririi capi­ fruntea partidului şi a ţării,
ştiri ; social, 81 învăţămîntului, taliste, a dominaţiei străine îi aduc omagiul lor fier­
:m, să Pentru Florin Aspritoiu, de la Czerny - op. 299, pârii la concursurile de J
respec­ ştiinţei şi culturii, al ocro­ şi trecerea la făurirea unei binte şi cele mai calde la fel ca şi pentru colegii nr. 3 in Do major, op. 299, interpretare instrumentală *
ţi • tirii sănătăţii, judeţul Hune­ noi orînduiri, a socialismu­ mulţumiri, împreună cu ex­ nr. 5 în Do major, I. S, din Deva - 1988, la |
t doara fiind azi unul dintre lui, au fost posibile aceste presia adeziunii depline la lui de la Şcoala generală
Ot.^I nr. 4 Hunedoara cu clase Bach - invenţiune la două Festivalul republican „Ci- ;
•ialiste ; cele mai industrializate şi minunate realizări în dez­ Hotărîrea recentei Plenare speciale de muzică, anul I voci rir. 4 in Re minor, prian Porumbescu" de t
uşoară; urbanizate din ţară, cu co­ voltarea generală a patriei a C.C. al P.C.R. privind pro­ ace- I
■a fol­ lective muncitoreşti ce asi­ noastre...". punerea realegerii tovarăşu­ a însemnat nu numai des- Scarlatti - sonată în Re la Suceava, din
ia 1 la cifrarea alfabetului dar şl major,. J. Haydn - Sonată laşi an. In cadrul Fes- j
i re mi eră gură economiei naţionale Drumul atît de dens în lui Nicolae Ceauşescu, la a partiturilor cu note mu­ în Mi minor, partitură I, tivalului naţional „Cînta- (
Mioriţa; substanţiale cantităţi de ma­ împliniri de la Congresul al Congresul al XlV-lea, în II, III, Fr. Liszt - preludiu, rea României", ediţia re- '
; 10,15 terii prime şi resurse ener­ IX-lea şi pînă astăzi îşi funcţia supremă de secretar zicale. Au trecut de a-
Pani-, tunci cinci ani şi, cu fle­ P. J. Ceaikovski — dans ca­ cent încheiată, a obţinut *
lîomt getice, de alte produse de continuă ascensiunea şi im­ general al partidului - cer­ care dintre aceştia a cres­ racteristic, op. 72, nr. 4 in locul I la faza judeţeană *
! eînte- mare necesitate pentru dez­ plică mai departe răspunde­ titudine a unor noi şi mă­
voluţio- voltarea sa impetuoasă. rea noilor generaţii de o reţe înfăptuiri,, a făuririi ne­ cut■ numărul orelor petre­ Re major, şi pînă la Car­ şi a reprezentat judeţul la |
jreţi (le abătute a societăţii socialis­ cute în fala pianului, mai men Petra - Basacopo] - laza republicană. Toate *
: Flon- Sigur că drumul pînă ia ridica pe un plan superior puţine ore pentru joacă, „Masca din Nereju". acestea aii dovedit o dată i
nrăgan actuala realitate a ţârii nu înfăptuirile de pînă acum. te multilateral dezvoltate în in plus nivelul instrumental t
Buletin îndemnul şi chemarea pen­ România şi înaintarea spre din ce in ce mai multe Dovedind un talent in­
ordona- a fost uşor. Au trebuit de­ repetiţii. Aptitudinile dea contestabil, o intuiţie deo­ aparte şi resursele de jj
,25 Cîn- puse eforturi uriaşe - ma­ tru îndeplinirea sarcinilor şi comunism. seblte şi dorinţa de a a- sebită a stilurilor muzicale, care dispune, pentru dru- f
I con- I junge la măiestrie artişti- prin concentrare puternică mul pe care il are de *
’releţseri
) Orele * că au lost confirmate o şi prestanţă instrumentală, urmat.
jurnal ; dată cu primul său reci- tinărul pianist de 12 ani a La cele patru-cinci ce I
ir, con- La export - produse de cea mai bună calitate! i de repetiţii zilnice se vor j
pectaeol tal instrumental susţinut incintat publicul prezent
:2,00 O în sala festivă a şcolii in sală. Paşii pe acest adăuga alte şi alte ore |
10 MO- (Urmare din pag 1) Andreesctî, Ilie" Samonid, ■ funcţie de secretar gene­ de muzică din localitate drum al muzicii i-au lost de muncă in faţa pianu- •;
0 Publi- Ludovic Bogdan — de la ral al Partidului Comunist in ziua de 14 iulie 1989. şi ii sint îndrumaţi atît de lui cu gîndul la desăvirşi- j
'octuriiă
gistrat parametri. tot mai U.F.E.T. Qrăştie sînt prin­ Român. Astfel, pînă în In faţa unui public exi- profesorii pe care i-a avut rea artei sale interpreta- *
înalţi, fiind, bine apreciată tre acei muncitori cărora ziua deschiderii lucrărilor gent, format din oameni pînă acum cit, mai ales, tive. Aşteptăm de la Fio- ,
pe piaţa externă. le revin zilnic sarcini deo­ Congresului al XlV-lea, de specialitate, colegi, de către tatăl său. rin noi şi tot mai mari I
Exportăm produse de sebite în realizarea pro­ planul de export pe acest Florin a prezentat un re- Cei mai buni prieteni ai succese pe care i le do- J
bază în mai multe ţări. ducţiei destinate exportu­ an va fi realizat la toate pcrto.riu de o complexita- lui Florin sint scena, pia- rim din tot sufletul I
După încheierea primului lui. Spre lauda lor, le în­ sortimentele, la toţi indi­ te deosebită, tu mult pe- nul şi publicul pe care i-a \
OA! semestru înregistrăm în­ deplinesc cu responsabili­ catorii cantitativi şi cali­ ste nivelul vîrstei, pornind ciştigat cu ocazia pârtiei- IRMA MONI ‘
semnate depăşiri. Planul tate. tativi.
(Mo­
ca îşi valoric a fost realizai '-în Am început bine activi­
(Fla- procent de 121 la sută, tatea şi în semestrul al II-
\’I: Co- contribuţia cea mai însem­ lea. Avem comenzi asigu­
— se- Uricani: Urcuş neîntrerupt spre împlinirea
); Ori- nată avînd-o colectivele rate pentru întreaga pro­
un bă- de muncă de la Secţia de ducţie. Putem chiar aco­
0; Jo- industrializare a lemnului peri şi alte comenzi care
regele -• destinului socialist
valsului
ii ; l,fl-
VUL- ACTIVITATEA PE EXPORT
dans (Urmare din pag. 1) sociale ca şi o parte din ner. Ca socrul său, ca tea împliniri, intre acestea
,ONEA : cele aparţinînd producţiei atîţia alţii care au băut se numără 2 350 din cele
hulienoi calitate « dinamism « eficienţa
TR1LA : mm „Oxigenul" dezvoltării materiale sînt ocupate de apă din Valea Jiului şi 3 200 de apartamente con­
Iul Ca- care sînt investiţiile a fă­ soţiile şi fiicele minerilor, n-au mai pârăsit-o o via­ struite aici in anii socia­
toresc) ; cut ca pe teritoriul ora­ o parte dintre acestea fă- ţă. „Oamenii au făcut lismului, magazine şi alte
forle re- Vaţa, unităţile forestiere vor sosi de la beneficiarii
:oresc) ; de exploatare şi transport noştri externi. Primim un şului să apară în scurt cînd naveta şi către între­ oraşul" — spune primarul. unităţi comerciale moder­
îl oase- timp întreprinderi minie­ prinderea de fire artificiale Sigur, este vorba de oa­ ne însumînd peste 5 000
biiad ; Orăştie şi Petroşani, sec­ sprijin permanent din re noi - Valea de Brazi, „Vîscoza" din Lupeni. menii care s-au statorni­ mp, policlinică şi în cu-
:a Lac- ţiile forestiere de exploa­ partea întreprinderii „Fo-
roşle) ; tare Baru şi Baia de Criş. restexport" Bucureşti, în Cîmpu lui Neag şi o ca­ Memorabilele vizite de cit aici. Oamenii aceştia rînd şi un staţionar de 32 l
oleic şi rieră minieră, o prepara- lucru ale secretarului ge­ ţin la oraş.ca la casa lor. de paturi, local nou de i
silba- Pe sortimente, la cheres­ asigurarea cu comenzi şi ţie de cărbune şi o secţie neral al partidului, tovară­ S-a întîmplat ca recent, poştă, şcoală' cu 24 săli î
t A$TUf,: tea am realizat producţia contracte.pentru piaţa ex­
Cegii em de export în proporţie de ternă, pe care avem posi­ de extracţie şi prelucrare şul Nicolae Ceauşescu, autorităţile locale să fie de clasă, casă de cultură,
nu mă â cuarţului. Oraşul reali­ printre minerii Văii Jiului, supuse la un examen de cinematograf, cu 320 de
(Fia- 111 la sută, la repere şi bilitatea să le onorăm e- zează astăzi o producţie în cursul cărora s-au pus decizie şi competenţă. O locuri, laborator de co-
:top ea- elemente din cherestea — xemplar. bazele unei întregi indus­ lucrare de folos general fetărie-patisorie, secţie de
(Dacla); 123 la sută, la mangal — marfă industrială de peste
la bas 118 la sută. De asemenea, în acest sens, întregul 2,5 ori mai mare decît trii destinate ocupării for­ trebuia dată în folosinţă panificaţie - toate aces­
Cap şi colectiv de muncă a! în­ ţei de muncă feminine au la o dată anume. Termen tea fac acum parte din
de eul- la elemente lăzi sarcinile treprinderii, avîndu-i me­ în 1965 iar pe seama me­
„Cîntn- de plan au fost îndeplinite canizării muncii în subte­ rodit şi pentru soţiile şi foarte strîns. Lucrarea se viaţa locuitorilor oraşului,
SIME- şi' depăşite. reu în frunte pe comu­ ran productivitatea a spo­ fiicele minerilor de la Uri­ afla în întîrziere. „Au venit ca o obişnuinţă de fiecare
iţii şi nişti, şi-a asumat anga­ cani. Roadele înseamnă conducătorii de unităţi la zi.
: ILIA; Avem în toate unităţile rit de peste 2,5 ori în un venit în plus în bu­
(Lumi- noastre oameni destoinici jamente mobilizatoare. La nici 9 ani. mine. Tovarăşe primar. Multe lucrări ies acum
forestieri vrednici, cu mul­ 10 august a.c., în cinstea A doua tinereţe a ora- getul familiilor lor. Cu ce să ajutăm ? Ce oa­ de sub mistria meşterilor
tă experienţă, care îşi în­ măreţei noastre sărbători .şului a dat „buletin de Sint puţini cei care au meni, ce utilaje trebuie ca zidari, altele se află pe
deplinesc cu răspundere naţionale de la 23 August, Uricani" ia peste 7 500 de părăsit Uricaniul îndrep- lucrarea să fie gata la planşetele proiectanţilor.
/ sarcinile ce le revin. Sor- ne vom îndeplini sarcinile L oameni, populaţia lui du- tîndu-se spre alte locali­ termen ? Nu avem voie să Multe vor deveni împliniri
tatorii David Feer şi Ro­ la export pe opt luni. i blîndu-se faţă de 1980. Pe- tăţi ale ţării. Gheorghe . nu ne respectăm cuvîntul in cinstea marii sărbători
mc a va man Meltiş, gateriştii Ian- Alăturîndu-se voinţei u- l ste 7 400 de localnici au un Scorpie era pe vremea dat. Aşa au zis oamenii de la .23 August sau a
cerul cu Baliţa şi Gheorghe Bul- nanime a întregului partid primei tinereţi a oraşului, şi au făcut cum au zis, Congresului al XlV-lea al
Pe alo­ ţ loc de muncă în unităţile o celebritate a mineritului Lucrarea a fost gata la partidului.
oi, care zesc, circulariştii Rodica şi popor, forestierii hune- 1 economico-sociale de aici. Văii Jiului. Copilul său a Dacă în nopţile calde de
eter de Boca şi Petrea Mailat, de­ doreni susţin prin fapte de ? Cifra poate să fie influ- termenul stabilit".
şi de senatorii — cherestea Ni­ muncă Hotărîrea Plenarei rămas tot om a! minei, Aşa sînt oamenii Urica- vară asculţi murmurul Jiului
:c. Vînt C.C. al P.C.R. din 27—28 enţată de fenomenul na- Simion Budescu n-a avut niului, cei împătimiţi de de Vest, ai să auzi, în
in sud- colae R. Crepcea şi Vio­ ţ vetismului din alte locaIi- băieţi. A avut două fele statornicie şî de dragoste răstimpuri paşii oraşului,
le mi- leta Farca — de ja S.I.L. iunie a.c., cu privire la
inse în- Vaţa; Viorel Murar, Nico­ realegerea celui mai pre­ ( taţi, dar nu cu mult pen- ?i, normal, soţii lor faţă de oraşul lor, pentru care nu conteneşte să urce
iar cele i tru că toate locurile de au devenit băieţii lui. care anii „Epocii Nicolae spre împlinirea destinului
) ?1 25 lae Murărescu, Costache ţuit şi iubit fiu al naţiu­ ) muncă din sfera serviciilor Unul dintre ei e mi- Ceausescu" au adus atî- său socialist.
Timofte, Francisc Kiss, nii, tovarăşul Nicolae
Olivei’ Pojoni, Constantin Ceauşescu, în suprema _________ ___