Page 66 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

a
Eficienţă sporită tuturor acţiunilor Duminică, activitate intensă pe ogoare
ITEIEV
tul -paielor îl efectuau me­
unităţii, munceau cu plu­
de îndrumare si (Urmare din pag. I) gurile în brazdă 10 meca­ canizatorii Ioan Borodi şi ■ 19,00 1
nizatori de la S.M.A. Ghe- Vasile Bob. Duminică, 19,25 Glorie
Subliniind însemnătatea nente preocupări ale co­ parte oameni care cunosc I.J.T.L. Deva. A fost eli­ lari. In urma lor. cu discu­ transportul baloţiio-r clin revoluţiei 1
deosebită a controlului de mitetului de partid şi, im­ cel mai bine problemele. berată de paie o suprafaţă rile şi semănătoarea acţio­ cîmp l-au efectuat, cu dustria - pre
partid în toate sectoarele plicit, direcţii în care se A controla înseamnă a de 40 hectare. Ieri, pe te­ nau Iosif Foro, Ioan loja platformele, Augustin Ola- ritpre h 2C
şi domeniile de activitate, exercită un control siste­ da ajutor. In fond, aceas­ renul eliberat de paie s-a şi Ioan Fazeka.ş. Pînă la ru şi Gavrilă Saivan. Me­ Tvţ „Drago;
secretarul general al parti. matic. De asemenea, sînt ta este însăşi raţiunea de intrat la executarea ară­ zi, a fost însămînţată cul­ canizatorii Ioan Ardeleanu dineuri" dc
dului, tovarăşul Nicolae întreprinse acţiuni de în­ a fi a controlului. De a- turilor, pregătirea patului tura succesivă pe 60 hec­ şi Ioan Rezeanu au mun­ bus k 21,3
Ceauşescu, arăta că „Fără drumare şi control pe a- ceea, o dată cu analiza fe­ germinativ şi semănatul cit cu plugurile în brazdă şi sâ munc
acesta nu se poate vorbi numite hotărîri de partid lului în care diferite orga­ culturii succesive. Sub co­ tare, pe terenurile de unde pe solele ce urmează să Iul normeloi
de o conducere eficientă, şi legi, organizîndu-se cu nisme înfăptuiesc sarcini­ ordonarea directă a Măriei s-a recoltat orzul şi griul. fie însămînţate cu porumb echităţii soi
în stare să rezolve la timp aceste prilejuri schimburi le ce le revin, comitetul Nicolae, inginerul şef al La C.A.P. Deva, balota- şi fioarca-soare-lui. 21,50 Telcju
şi în bune ■ condiţii pro­ de experienţă şi consfă­ municipal de partid pune
blemele construcţiei eco- tuiri. un accent deosebit pe spri­
nomico-sociale, să asigure Eficienţa controlului, re­ jinirea lor în soluţionarea Socialismul — construit JfADH
o dezvoltare armonioasă a levarea din plin a rolu­ problemelor şi pe asigura­
întregii noastre societăţi". lui şău de factor de in­ rea unei îndrumări la o- SIXECTIUÎs
Pornind de la necesita­ tervenţie activă, mobiliza­ biect. Experienţa ne arată cu poporul, pentru popor GRAMUL I:
tea creşterii rolului con­ tor, depind ’în mare mă­ că în acest sens este util dioprogramul
ducător al partidului în sură de grija pentru ca ca încă pe parcursul con­ (Urmare din pag 1) populaţiei. Toate acestea damental al strategiei 7.00 Radioji
Revista preş
trolului, al analizelor, con­ s-au înfăptuit cu poporul, partidului. Acest obiectiv rierul melod
comitent cu emiterea unor pentru popor. este urmărit cu prioritate Buletin de
VIAŢA DE PARTID aprecieri în legătură cu nesc astăzi judeţul Hune­ Din această perspectivă, şi în documentele progra­ Răspundem
lor; io,00
. stările de fapte existente, doara, confirmă pe de-a-n- munca a devenit condiţia matice pentru dezvoltarea ştiri ; 10,03
să se asigure înlăturarea tregul adevărul că tot supremă a afirmării omu­ viitoare a ţării — Progra­ pionierilor ;
întreaga activitate econo- acesta să fie cît mai neajunsurilor semnalate şi ceea ce s-a făcut a fost lui, un factor revoluţionar mul Directivă şi Tezele preţi de m
larâ ;
11,00
mico-socială şi desfăşura­ profund, exact şi temeinic îmbunătăţirea activităţii. destinat propăşirii ţării, în măsură să prefigureze pentru cel de al XlV-lea dc ştiri ;
rea, la toate nivelurile, a realizat. în vederea asi­ Cu toate că există o bu­ bunăstării poporului. S-a o realitate economică şi Congres al partidului. Ele dc ştiri ; l:
rt
medicală
unui control tot mai sus­ gurării . acestor calităţi, nă experienţă în acest do­ dezvoltat în ritmuri înal­ socială radical nouă, să prevăd că pînă în anul Din comoar.
ţinut, Comitetul munici­ realizării unui control şi meniu, Comitetul munici­ te industria judeţului, s-a adauge noi şi importante 2005 producţia industrială lui; 13,00 De
pal de partid Hunedoara îndrumări concrete, activul pal de partid Hunedoara diversificat producţia, s-au valori în patrimoniul po­ a României se va dubla, 15.00 Avanpi
dio-tv. ;
15,
acordă o atenţie deosebită şi aparatul comitetului acţionează pentru conti­ asigurat locuri de muncă porului. să făurească un iar în agricultură se vor Cîntarea Roi
programării activităţii, de municipal de partid au nua perfecţionare a mun­ pentru toţi cetăţenii apţi mod superior de exis­ realiza anual 40—50 mili­ Radiojurnal ;
îndrumare, control şi ana­ fost repartizate pe unităţi cii, pentru creşterea rolu­ Ca o consecinţă a indus­ tenţă. oane tone cereale. zică uşoară;
tin de ştiri ;
liză a problemelor prio­ economice şi instituţii, ce- lui şi eficienţei controlu­ trializării, localităţile ju­ Acumulările socialiste Direcţiile de acţiune tra­ ordonate eco
ritare. Periodic sînt con­ rîndu-li-se să participe e- lui de partid în materiali­ deţului s-au dezvoltat ar­ impresionante din anii ce sate în documentele pen­ Interpreţi
trolate şi se acordă spri- fectiv la soluţionarea pro­ zarea importantelor obiec­ monios din punct de ve­ au urmat Congresului al tru cel de al XlV-lea Con­ populară; lî
serii; 20,00 1
jin concret organelor şi blemelor cu care se con­ tive ce revin colectivelor dere urbanistic, asigurînd IX-lea al partidului au a- gres, cuvîntările rostite re­ 20,15 Memori
organizaţiilor de partid fruntă colectivele, să in­ de muncă. Aceasta, întru- locuinţe confortabile pen­ sigurat condiţii pentru.tre­ cent de secretarul gene­ lui romăm
din siderurgie, minerit, formeze periodic asupra cît se manifestă încă ten­ tru mai mult de 360 de cerea la o calitate nouă, ral al partidului, tovară­ La î»stia
O z
tr-o
construcţii, industria uşoa­ felului cum au fost rezol­ dinţe de formalism şi su­ mii de locuitori. în 24 de superioară a muncii şi şul Nicolae Ceauşescu, Moiik pci
ră şi .transporturi. La ba­ vate acestea. De asemenea, perficialitate-, lipsă de exi­ ani, mai bine de 63 la su­ vieţii. Modernizarea cu­ subliniază orientări şi sar­ Nocturnă nu
za întregii activităţi stau, comitetul municipal de genţă în exercitarea con­ tă din populaţia judeţului prinde viguros tehnologr- cini care stau în faţa în­ —21,00 Bulet
cum este şi firesc, hotărî- partid foloseşte cu eficien­ trolului. de responsabilita­ s-a mutat în case noi. le şi procesele de mun­ tregului popor în perioa­
ri!e de partid şi de stat. ţă tot mai mare comisiile te în transpunerea în via­ Agricultura judeţului că, eliberîndu-1 tot mai da următoare şi care, a-
De asemenea, în temeiul pe probleme în efectua­ ţă a- coneluzrlor desprinse. realizează în anul celui de mult pe om de povara e- plicate, vor duce la îmbu­ l^INEW
hotărîrilor conducerii parti. rea unor controale, studii De asemenea, nici comi­ al XlV-lea Congres al fortului fizic. nătăţirea continuă a acti­
dului, la nivelul comitetu­ şi dezbateri asupra unor tetele de partid din Unele partidului un adevărat a- In actuala etapă de dez­ vităţii în industrie, în a- DEVA : Lo
HU
lui municipal au fost în­ probleme de fond ale acti­ întreprinderi şi instituţii salt pe direcţia recoltelor voltare economico-socială gricultură, în cercetarea tris (Mod
Nelii
tocmite programe priori- vităţii din combinatul si­ nu manifestă suficientă reccjrd, asigurînd, alături a ţării, realizarea noii ca­ ştiinţifică şi învăţămînt, a Transport sc
tare, cum sînt cele ce pri­ derurgic. I.A.C.R.S., între­ grijă pentru a asigura re­ de industrie, premisele tot lităţi a muncii şi a vieţii calităţii vieţii întregului dern — B);
vesc modernizarea proce­ prinderea minieră, cea de zolvarea efectivă a. pro­ mai bunei aprovizionări a a devenit obiectivul fun­ popor. scoate ghe;
căra); PETR-
selor de producţie, creşte­ tricotaje etc. Este vorba blemelor- şi, pe această losul din Rc
rea mai accentuată a pro­ de creşterea productivităţii bază, creşterea eficienţei riile I-II (P*
ductivităţii muncii, înfăp­ muncii, a eficienţei econo­ . actului de control. la c.s.v. călan In fiecare schimb - sing. Titus Bîlgăr, care care fată iut
iat (7 Noiei
tuirea sarcinilor la export, mice şi calităţii produse­ asigurau aici asistenţa hann Strau:
ridicarea nivelului tehirc lor, perfecţionarea organi­ IOAN ALEXANDRU, tehnică pe schimb, subli­ neîncoronat
LI
(Unirea);
şi calitativ al producţiei zării .şi modernizarea pro­ activist al Comitetului asistenţă tehnică operativă, niau că la bateria de eomie (Cultu
etc. Toate acestea consti­ ducţiei ş.a. La acţiunile de municipal de partid cocsificare nr. 3 — cu ter­ CAN : Ringu
tuie obiectul unor perma- control întreprinse iau Hunedoara men pentru elaborarea (Luceafărul);
competentă, eficientă primei şarje la 1 august Pădureanca
PETRILA : C
a.c. — procesul de încăl­
zire decurge normal. Bulevardul
(Urmare din pag t) ficient dc vagoane goale Deşi se apropia intra­ (Muncitoresc)
necesare expedierii de zgu. rea în schimbul de noap­ SA : Memc
(Muncitoresc)
rector al Uzinei nr. 4 cen­ ră granulată .şi fontă către te, la turnătoria nr. 3 era Adela (Uete?
trale electrotermice, lă­ beneficiarii din ţară. încă prezent la datorie Eh oii
(Steau-’ Aşie
cătuşii Constantin Ple.şan, La ora 20, impiegatul ing. Matei Coroescu, şef Dctec t
Dumitru Niţă, Ştefan Ghc- dc mişcare din staţia C.F.U. (Patria, . De
ber, Ioan Bucşă;’-' ceilalţi a combinatului, Cornel secţie coordonator. „Ac­ satur ni ci o
tivitate relativ nouă, pre­
căra); HAT^
tovarăşi ai lor din forma­ Călina, a anunţat că de ciza interlocutorul nostru, înapoi (Daci
ţiile conduse de maiştrii la Halmeu .şi Galaţi au elaborarea fontei în cup­ Mihall. cîii
Ioan Ţiriac .şi Francisc plecat spre Călan garni­ toarele cu inducţie solicită CALAN : Caj
(Centrul de
Szabo au avut de execu­ turile de tren cu materiile un efort suplimentar din creaţie „Cîm
tat lucrări complexe la prime solicitate şi, astfel, partea noastră, a tuturor, nici**); SIMI
instalaţia de distribuţie a în scurt timp, situaţia asistenţa tehnică non-stop mul drum
aerului cald pentru fur­ „goalelor" va corespunde avînd şi ea un rol bine 1LIA : $ a;
(Lumina).
nal. cerinţelor înscrise în pla­ definit".
Pe platforma furnalului nul de transport coordo-.
:J?T'• -,Î nr. 3, sing. Gheorghe nator. Se poate afirma, cu jus­
Munteanu, şeful de schimb, Indiferentă la poziţiile tificat temei, că în anul
ne-a declarat că fronturile acelor de ceasornic, activi­ Congresului al XlV-lea al
• 1-' partidului şi al aniversări* Numerele
de lucru sînt asigurate cu tatea dc producţie ce se tragerea mul
v- ;•: iţi materii prime şi materiale, derulează la bateriile de a patru decenii şi jumă­ iulie 1989 :
activitatea de producţie cocsificare cunoaşte rit­ tate de la măreţul act FAZ/
Extr. I: 65
r-L-ît'Ti -n. ii. derulîndu-se normal. Exis. muri accelerate, pe care istoric din August 1944, 71, *11, 86, 6,
tau, totuşi, unele „greu­ le confirmă cele peste colectivul Combinatului si­ Extr. a II-i
tăţi de moment", cum le 9 000 tone de cocs obţi­ derurgic „Victoria" Călan 79, 4, 85, 64,
FAZA
numea ing. Ionel Crin- nute suplimentar sarcini­ este hotărît să obţină cele Extr. a III
Secţia de exploatare a cuarţutui Uricani. Imaginea redă operaţia de încărcare eu
bile a morii de măcinat eu.irţ. toaie, şef secţie schimb, lor pe şase luni din acest mai bune rezultate în 19, 67, 90. 81,
generate de numărul insu­ an. Ing. Florin Ichim şi producţie de pînă acum. Extr. a IV-
22, G2, 75, , 51
V.V/.%W.VyVW.VAV.VA%W.VAV, .V.’.V.V«V.V.‘.V.VV.VAWW.V J-.'.V.'.VV.V.’.V.V.'.V.V.VV'.V.V.V.V.V.VVAV.V.’.V.V.V.'.Ve.V.Vr.'.V.V.Y.V.'.'.V.'.V.'.V/.V.V. Extr. a V-j
,
50. 66, 80, 68
Extr. a VI-
Elorturile creatoare ale e- ză tînăra generaţie, intere­ 15. 58, 90. 43
levilor din judeţul nostru, „muncă şi creaţie ’89‘‘ - oglinda preocupărilor creatoare ale elevilor sul pentru pregătirea in vii­ Extr. a VI
inventivitatea lor sini puter­ toarele meserii, dorinţa de 20, 66, 25, 78,
Extr. a VI
nic oglindita in expoziţia drăgite, 'au modelat anima­ vii de gimnaziu din Hune­ mitent, preocupările lor producţie al atelierelor şco­ a găsi soluţii ingenioase in 21, 32, 18, 47
Fond total
deschisă zilele acestea la le şi flori, imaginind o lu­ doara, Deva şi Crişcior sînt pentru rezolvarea unor pro­ lare - acestea permit vizi­ pas cu ultimele cuceriri din 1 026 251Ic‘i.
Liceul pedagogic din Deva. prezenţi in expoziţie cu mo­ bleme tehnice mereu mai ştiinţă şi tehnică şi care să
„Muncă şi creaţie '89" im­ me in care realitatea se în­ complexe. Ocupind cea mai tatorului formarea unei ima­ răspundă preocupărilor prio­
gemănează cu basmul. dele didactice, panouri func­ gini de ansamblu asupra
presionează, dincolo de in­ ţionale (mai numeroase cele mare parte a expoziţiei, ex­ ritare ale economiei naţio­
geniozitatea realizării lucră- Colegii mai mari, elevi ai destinate aprofundării cunoş- ponatele liceenilor - sche- meseriilor în care sînt pre­ nale, de valorificare supe­
gătiţi tinerii din judeţ.
rilo• expuse, prin caracterul claselor l-IV din Deva, Si- rioară a resurselor materia­ Pentru azi:
practic al acestora, care meria, Hunedoara şi-au ex­ Grupate pe domenii de le, de utilizare a unor surse fi răcoroasă,
sini in lapt material didac­ primat lantezia şi priceperea „SĂPTĂMÎNA CREAŢIE! ŞTIINŢIFICE activitate şi pe profilul li­ secundare de energie ş.a. noaptea şi dj
transpor­
ceelor
:
mecanic,
cerul variabil
tic utilizat in procesul in- in desene ilustrind o lume SI TEHNICE HUNEDORENE" Sînt prezente cu lucrări toa­ pă-a miază
structiv-educativ. senină, a bucuriei şi copi­ turi, energetic, construcţii, te liceele hunedorene. ploi, care \
Privind expoziţia, se iveş­ lăriei fericite, in obiecte de materiale de construcţii şi Expoziţia elevilor „Muncă caracter de
soţite de d<
te liresc întrebarea : la ce artizanat (traforaj in lemn tinţelor la ştiinţele naturii), me şi machete funcţionale chimie, minerit, metalurgie, şi creaţie ’89" evidenţiază, lectricc. Vînt
virstă se alirmă spiritul cre­ şi cusături cu motive naţio­ aparatură electronică (orgă folosite in învăţarea disci­ agroindustrial, economic, in­ pe lingă marea diversitate slab la mode
ata' al omului ? Răspunsul nale). Dar, cum activitatea de lumini, ceasuri, detector plinelor fundamentale şi dustrie uşoară, matematică- a preocupărilor tinerei ge­ tensificări i
35—15 km/h (
îl oleră colţul rezervat pre !o- de bază este învăţata de fum, avertizor sonor şi tehnice, dispozitive, instala­ fizică, pedagogic, sanitar, neraţii şi orientarea spre nordic. Te
şcolantoi. Din materialele 'a, ponderea intre lucrările optic ş.a.). ţii, truse, aparatură electro­ lucrările de creaţie tehnico- realizarea unor lucrări cu minime vor
aflate la indemina m’cilo exouse o deţin panourile O dată cu înaintarea in nică, contînd ca lucrări ştiinţiiică impresionează prin largă aplicabilitate practică între 9 şi 14
cele maxime
creatori din Oră:i c şi Ger- (pentru învăţarea tablei în­ virstă şi bagajul cunoştinţe- practice pentru examenul funcţionalitatea şi varietatea şi utilitate. 26 grade. I/o
misara, aceştia on repre­ mulţirii), trusele, aparatele, lo ştiinţifice şi tehnice ale d - bacalaureat sau realiza­ lor. Evidenţiază setea de nea (a ceaţă.
zentat scene din poveşti in- machetele funcţionale. Ele­ elevilor sporeşte. Şi, conco- te - in cadrul planului de cunoaştere ce caracterizea­ VIORICA ROMAN