Page 63 - Drumul_socialismului_1989_07

• DUMINICĂ, 16 IULIE 1989 Pag. 3

• Colectivul de feroviari
Congresul al IX-lea al partidului — din cadrul Complexului
C.F.R. Petroşani continuă
1 1944 • GENERAŢIILE SOCIALISMULUI : V 1989 seria succeselor obţinute in
IUNE
moment de răscruce în desfăşurarea activitatea de transport în
j Osmea.i, tocuri, (laiZifliriefJâmniiocuri, împliniri
prima jumătate a anului
în curs. In perioada care a
A,
procesului revoluţionar din patria noastră trecut din această primă lu­
Comorile clin Poiana Ruscăi: nă a semestrului al doilea,'
îa co, r- (Urmare din pag. 1) ridicînd România pe culmi tru partid comunist, a stră­ ceferiştii petroşăneni au dev
;
Jtcca de nemaiatinse de progres şi bătut mai multe etape is­ păşit sarcinile de plan la
cti(a şi civilizaţie. torice şi a ajuns la un a- minereul de fier indicatorul tone nete cu 3,6
ie a stu- viitor, au deschis calea A fost considerată şi re­ semenea nivel de dez.volta- la sută, au redus cu 2 la
’.D. Ger­ înfloririi patriei noastre în pusă în drepturile sale is­ re economico-socială, de şi faptele oamenilor sută rulajul vagoanelor mar­
ul 2 ■ epoca ce cu mîndrie poar­ toria milenară a patriei şi civilizaţie generală cum nu fă, viteza de circulaţie O
:olor, la tă numele ctitorului său — poporului nostru. Restabi­ s-a realizat întx*-o perioadă l trenurilor de marfă crescind
40 Viaţa „Epoca Nicolae Ceauşescu". lirea adevărului istoric de sute de ani şi — aş ^ (Urinare din pag. 1) Din experienţa îndelun­
00 Telex Înlăturînd din gîndire privitor la originile, for­ sublinia în mod deosebit gată a şefilor de brigăzi cu 1,5 la sută, în condiţiile
mi dumi- dogmatismul, subiectivis­ marea şi dezvoltarea popo­ — în întreaga perioadă de s iese in anii de glorie - lordache Sclnteie şi Cos- , sporirii cu 3,3 la sută a sărm­
ert de mul, fetişismul, ideile con­ rului român pe aceste pla­ dezvoltare capitalistă". \ incrustaţi cu litere de aur tache Trilan, de la Mina anii statice o După 30 de
râtul de servatoare care împiedicau iuri a redat naţiunii noas­ Asemenea întregului nos­ in istoria patriei - ai „E■ Ghelari, numiţi şi „prole- < ani de' muncă la întreprind
ă * Zbor manifestarea capacităţii tre sentimentul demnităţii tru popor, oamenii muncii pocii Nicolae Ceauşescu". sori".in ale mineritului, au \ derea minieră Barza, a ieşit
* Desene creatoare a poporului, Con­ sale, al mîndriei pentru hunedoreni au obţinut, în — 1965, anul istoricului deprins şi continuă meş- l
cînf, că gresul al IX-lea a procla­ trecutul său glorios. această perioadă de mă­ Congres al IX-lea al parti­ teşugul scoaterii la lumi- / la pensie maisbul Nicolae
agă. Me- mat dreptul partidului nos. reţe ctitorii, realizări deo­ dului - remarca şeful de nă a minereului de iier j Tomescu, mulţi ani secretar,
* Un cîn- tru de a-şi elabora de si­ în întreaga perioadă pe sebite în toate domeniile echipă cuptor ar Nicolae Dumitru Sava, Mihai Da- 1 al comitetului de partid a!
J * Tele- ne stătător linia politică, care cu demnitate şi mîn­ de activitate. Intr-un răs­ Găgăuţă - a marcat atin­ rie, Dumitru Blaga, Gelu / sectorului electromecanici
o
drie
numim
„Epoca
mta tcle- strategia şi tactica revolu­ timp atît de scurt, de nu­ gerea capacităţii proiecta­ ionaşcu, loan Magdaiena, )
1 19,00 ţionară prin aplicarea le­ Nicolae Ceauşescu", a a- mai 24 de ani, faţa jude­ te a Uzinei de ■preparare Constantin Mancaş, Glieoi- \ om de aleasă probitate prod
9,20 Cîn- gităţilor general valabile vut loc un proces continuu ţului s-a schimbai radical, Teliuc. Împreună cu cole­ ghe Doroftei, Miron Popa l fesională şi morală. La mulţi
. Omagiul şi a principiilor socialis­ de creştere a rolului con­ sub soarele luminos al so­ gii mei Iile Sicoe, loan ş.a. / ani cu sănătate ! • Sub pa­
irului iu- mului ştiinţific la condiţii­ ducător al partidului în cialismului, strălucesc azi Bartiş, Vasile Maxim, cu La rindui său, maistrul ) tronajul Spitalului orăşenesc
le concrete şi specificul
societate şi întărirea sa
ilm artis- naţional al României. politico-organizatorică. O- aşezările hunedorene mai operatorii loan Hedeş, miner specialist Constan- ( Lupeni, in perioada 20 iulie
ru iubirea După Congresul al IX- rientările Congresului al înfloritoare ca niciodată. loan Olăriţă, loan Moca­ tin Feraru, de la Sectorul 1
c a stu- IX-lea în a căror elabo­ Au apărut industrii şi u- nii, cu lăcătuşii Vasile A- minier Teliuc, a „crescut" 1 — 10 septembrie a.c. va
Costache
Manea,
o generaţie care include ţ
ilovacc ■ lea, partidul nostru a tra­ rare, rolul hotărîtor l-a a- nităţi economice noi la babei, electricienii Gheorghe zeci şi zeci de mineri des- i funcţiona, în apropierea la?
cu
dus cu consecvenţă în via­
il. Petroşani, Vulcan, Lupeni-,
ţă teza „făuririi socialis­ vut tovarăşul Nicolae Andrei, loan Danclu ş.a. toinici, intre care Nicolae >
mului cu poporul şi pen­ Ceauşescu, au generat un Petrila, Hunedoara, Călan, alcătuim vechea generaţie Buhaciuc, Petru Nichita, \
ULIE Deva ş.a., s-au construit
tru popor", cu ajutorul lar­ spirit nou, revoluţionar în a colectivului. Elena Aba- Dumitru Bilcu, Vasile Pla- î
gului sistem democratic întreaga viaţă a ţării, au un număr impresionant de bei, Rozica Herban, Silvia ton. (
jjurrial ■ instituţionalizat în tara permis, sub conducerea apartamente. S-a îmbogă­ Pop, Elena Bulgaru, Mihai Viitorul este scrutat cu 1
Nicolae noastră, care asigură par­ partidului descătuşarea e- ţit gama produselor cu ca­ ECRAN
poca ma- ticiparea nemijlocită a ma. nergiilor creatoare ale po­ re Hunedoara ocupă tţri Cuprian, Cornel Herban, îndrăzneală de toţi cei ce 1
revolu- selor de oameni ai muncii porului care în aceşti ani loc de frunte. în cadrul e- Andrei Dani, Marinei Ol- muncesc in cadrul intre- ţ
45 Ştiinţa la conducerea întregii ac­ de luminoase împliniri şi-a conomiei naţionale. Q dez­ teanu, alţi şi alţi tineri lac prinderii. Punerea în lunc- i
20, m | . tivităţi economico-sociale. câştigat încrederea în pro­ voltare, fără precedent a parte din generaţia nouă. fiune a iazului nr. 3 de j
n
•arr io- în această perioadă, se-* priile forţe. cunoscut învăţămîntul,; cul­ Împreună, astăzi, asigurăm decantare, protecţia supra- \
feţei miniere Ghelari şi l
I "i-tfiaur eretarul general al parti­ Vorbind despre împlini­ tura. Sînt aspecte care e- combinatului din Hunedoa­ zăcăminluiui ! cului Bucura, tradiţionalul i
ra fier In minereu marfă deschiderea
incert ■ dului, tovarăşul Nicolae rile patriei noastre In anii videnţiază dezvoltarea fără in cantităţile şi de calita­ nord-vesl Ghelari sint prio- ) punct de prim ajutor ,,Sa!«
file ţării Ceauşescu a formulat con­ de construcţie socialistă şi, precedent pe care a cu- tea solicitate. Acum, la rilăţiie din domeniul in- ţ vamont". Amenajarea şi do­
revoluţiei ceptul privind construcţia îndeosebi după Congresul noscut-o judeţul în peri­ mijlocul acestui an al Con­ vestiţiilor, noutăţi care i
venfe ira- societăţii socialiste multi­ al IX-lea al partidului, în oada deschisă de Congre­ gresului al XlV-lea al parti­ vor asigura perpetuarea ) tarea respectivului punct
lenfu ■ lateral dezvoltate şi înain­ cuvântarea la Plenara C.C. sul al IX-lea al partidului, tradiţiei mineritului în Po- ţ sînt in curs de finalizare,'
aresc cu tarea României spre co­ al P.C.R. din 27—28 iunie dezvoltare ce se reflectă în dului şl al celei de-a 45-a iana Ruscăi şi creşterea l salvamontiştii din Lupeni
lânic. Ver- munism, care a fost dez­ a.c., secretarul general al ultimă instanţă în ridica­ aniversări a actului istoric consistenţei răspunsurilor / fiind gata în orice moment
, revolu- voltat în Programul parti­ partidului, t o v a r ă ş u l ' rea nivelului de trai, telul de la 23 August 1944, ra­ să intervină în cazuri pe
portăm la acest Indicator date de colectivul unităţii )
1,50 Tcle- dului. aplicînclu-se. de-a Nicdlae Ceau.şeseu, preci­ fundamental al. politicii depăşirea prevederilor de la chemarea „Patriei - cit ^
) Inchido- care le-ar dori să fie cît
lungul anilor, cu fermitate za: „Poporul român, sub partidului .şi statului nos­ plan cu 5 982 tone. mai multe minereurii
.şi consecvenţă în viaţă şi conducerea gloriosului, nos­ tru. mai rare.,, o Filialele O.J.Tj
din municipiile Deva, Hune­
doara şi Petroşani au pus
„Expo-Agro-Tehnica 89“ - expresie concretă în vînzare biletele de odihd
nă şi tratament pentru trî» ■
ia secerişul gri mestrul al IV-lea a.c. e îri;
iflrbat şi o a preocupării pentru înfăptuirea obiectivelor cadrul grupului de cantinei
); HUNE-
;
ala (Mo- (Urmare din pag. 1) de opt tractorişti, veniţi în al întreprinderii miniere Bard
Fantomele sprijin de la S.M.A. Ghe­ za a fost deschis un nou
ilodern — al unităţii, prezent per­ lari. Atît la strîngerea noii revoluţii agrare !
Milion. I-n manent alături de combi- paielor, cit şi la arat şi spaţiu - la Musariu un*
TROŞANI: de servesc zilnic o masă cal-jj
" (Parîng); neri, era mulţumit de discuit — sublinia loan înscrisă în programul lor specifice din progra­ ridică, valoric, la peste 17 dă, consistentă, acordată -
(7 Noicm- răspunderea şi hărnicia Barb, preşedintele unităţii de desfăşurare a manifes­ mul judeţenii, cu accent milioane lei. In acest con­
în * (U- dovedite de Aurei Oprea, — se munceşte în schim­ tărilor din cadrul „Săptă- pe acţiunile de regulariza­ text, este de remarcat pre­ gratuit minerilor la intrarea
EK Un Eugen Toma, Viorel Spînu buri prelungite. Şi aici, mînii .creatieţ ştiinţifice şi re şi valorificare eficientă ocuparea existentă pentru in schimb, 170 de oameni,
Fostul sfil- şi Iosif Lorincz. într-ade- cultura succesivă a fost în- tehnice hflnedorene", „Ex­ a debitelor şi cursurilor fabricarea curelelor trape-
!); VUL- văr, masa de tăiere a com­ sămînţată pe 30 de hec­ zoidale necesare combine­ ai muncii • ,,Şi in acest se-,
ia (Lucea- binelor, menţinută aproa­ tare. po-Agro-Tehnica ’89“ se de apă din reţeaua hidro­ zon, ospitaliera staţiune bal-j
.: Sora 13 constituie într-o importan­ grafică a judeţului nostru. lor autopropulsate de re­ neoclimaterică Vaţa este
TÎILA: Mi. pe de sol, şi viteza de în ce priveşte recolta­ tă modalitate ce oglindeş­ Au fost puse în eviden­ coltat furaje, care sînt li­
(Muncito- lucru a „Gloriilor" asigu­ rea furajelor, lucrurile se te preocuparea oamenilor ţă, totodată, ' rezultatele vrate unităţilor S.M.A. din bucuroasă de oaspeţi. Din
ISA: O le- ra eliminarea pierderilor prezintă astfel : au fost muncii din agricultură şi dobîndite, ca urmare a in­ ţară. timp au fost făcute lucrări
(Muncilo- atît la boabe cit .şi la puse la adăpost în baza din domeniul prelucrării troducerii noilor tehnolo­ De o apreciere deosebi­
sri: Slmon paie. Da eliberarea tere­ furajeră 350 tone *de fin tă s-au bucurat produsele de renovare, reparaţii, zud
/ine (Reţe­ de cea mai, bună cali­ produselor alimentare, pen­ gii, în privinţa ridicării grăveli, vopsitorii, igienizări,'
lei u (Stca- nului de paie munceau, tru înfăptuirea obiective­ potenţialului productiv al prezentate de A.E.S.C.H.
tABARZA: cu presele de balotat, tate, în prezent un număr lor noii revoluţii agrare, Sîntandrei, obţinute prin reamenajarca parcului, spa­
â dragoste Oni.şor Pasca şi Dorin Iş- mare dc cooperatori — a sarcinilor şi orientărilor introducerea în cultură a ţiilor şi zonelor ve-zi etc
ŞTIE: Nelu toc, ajutaţi de cooperato­ dintre care îi amintim pe formulate de secretarul unor noi soiuri de legume
ta do fil- rii Andrei Toma, Vasile Nicolae Bordea, Vasile „Sâptâmîna şi aplicarea tehnologiilor Camerele de cazare, cantî-j
HAŢEG : Carabă, Gavrilă Barb, Pa- Trif, Cornel Ghergheli, general al partidului, to­ creaţiei na, punctele de tratament,'
la seara varăşul Nicolae Ceauşescu, avansate.
RAZI: Lo- vel Ca ra şi Vas'le Oprea, Ladislau Toma şi Vasile privind introducerea pe ştiinţifice şi Merită relevată, totoda­ ştrandurile sint, de asemed
; CALAN : în urma preselor, pe su­ Ciungan — fiind antrenaţi scară largă a progresului tă, grija manifestată de nea, în ordine. Ca dovadă,’
1 1
(Centrul prafeţele eliberate ie pa * , la efectuarea coasei a tehnic, generalizarea în tehnice unităţile agricole coopera­
şl creaţie efectua arăturile şi pregă­ doua pe suprafeţele ocu­ producţie a noilor tehno­ hunedorene" tiste pentru dezvoltarea staţiunea funcţionează la ca­
jmănici") ; tirea terenului o formaţie pate de trifoiienc. logii, a rezultatelor cerce­ micii industrii, numărul pacitate. Şi cerinţele cresc"
rada Cha- tării ştiinţifice în scopul secţiilor cu astfel de acti­ — aflăm de la tovarăşul llie
1; IL1A : vitate sporind de la 12, în
renturi ale sporirii eficienţei întregii pajiştilor naturale şi dez­ 1965, la peste 500 în pre­ Miţiu, şeful staţiunii. Deci,
(Lumina). Producţia agricolă — apărată cu fermitate activităţi. voltării patrimoniului sil­ zent. invitaţie ia Vaţa © Se află
în cadrul expoziţiei, or­
împotriva sustragerilor ! ganizate în sala Trustului vic al judeţului. Cu produse specifice, rod în judeţul nostru o formaţie
judeţean pentru S.M.A., Un loc important In ca­ al gîndirii şi creaţiei şti- a Teatrului cri'ic-muzical
Deşi sint toi mai pufinc in un minus de II miei şi oi din drul expoziţiei este desti­
număr, cazurile <te sustrageri efectiv, a sustras din raţia o- un loc de seamă este re­ nat reliefării modului cum inţifice-tehnice, sînt pre­ „Constantin Tănase" din
din producţia agricolă reţin vineJor unităţii, aproape 300 zervat Staţiunii pentru cer­ zente în expoziţie „Plafar" Bucureşti, cu spectacolul
atenţia, pâguln'rea suh orice itg nutreţuri concentrate. Cu cetare şi producţie pomi­ sînt .puse în valoare posi­ Orăştie, I. Iz F., filiala
formă a avuţiei unităţilor un asemenea „lup" pus paz­ bilităţile existente în ve­ intitulat „Varietăţi '69". A-
fiind în contradicţie cu pre­ nic la oi, nu este de mirare colă Germisara. Prin gra­ A.C.A., întreprinderile de
vremea va vederile legale, cu normele că sînt aduse serioase daune derea ridicării potenţialu­ matorii pot viziona acest
Cerul va eticii şi echităţii socialiste. avuţîV'î cooperativei. fice, planşe, mostre de lui productiv al pământu­ industrializare a cărnii,
îoros. Pe Dintre aspectele ce pun în produse sînt prezentate su­ laptelui, de panificaţie, de spectacol de succes - în
cădea ' ^ oi evidentă lăcomia unor oameni Condamnabil este şi gestul gestiv aspecte şi rezulta­ lui prin lucrări de irigaţii, bere şi cea de producere care vor evolua, între alţii,
1 şi c-Urae- Iul Constantin Fanatic, înca­ combaterea eroziunii solu­
certaţi cu principiile ce tre-
Vîntul va liuie respectate privind apăra­ drat la I. M. Hunedoara, care te din activitatea de cer­ şi industrializare a legu­ cunoscuţii Alexandru Ar şi­
1 ă la mo­ rea proprietăţii cooperatiste, a sustras o cantitate apre­ cetare în privinţa creării lui şi excesului de umidi­ melor şi fructelor. Străda­
torul nord- apare de neînţeles atitudinea ciabilă de cartofi din cultura de noi soiuri de plante, tate, la realizarea cărora niile colectivelor muncito­ nei, Horia Şerbăneicu, Ale­
•alurile mi- lui Grigore Glienţă, care, cu C.A.P. Fcştişu Mare. Colegii rolul d e c i s i v revine reşti din unităţile respec­ xandru Lulescu, Carmen Mu-
:i cuprinse toate că i s-a încredinţat sar­ de muncă al lui C. P., ce cu potenţial productiv ri­ I.E.E.L.I.F. Deva.
grade, iar cina expresă — ea atribuţie părere au oare despre o ase­ dicat, rezistente la boli şi tive se regăsesc în valori­ reşan, Luigi lonescu, Gina
între 21 si do serviciu, în calitate de menea situaţie care nu face libere de • virusuri, stabili­ ta standurile rezervate ficarea superioară a pro­ Pătraşcu, Cornel Constanti-
zolat ceaţă. paznic In C.A.P. Timpa —, de deloc cinste celui în cauză? rii unor tehnologii de cul­ Trustului judeţean pentru duselor agricole, în creşte­
a păzi culturile unităţii, el Evident, pe lîngă asigura­ S.M.A. sint prezentate o niu, Angelica Stoica şi grud
vreme în însuşi a sustras din recoltă, rea unei bune paze a cultu­ tură cu eficienţă econo­ rea productivităţii muncii,
ilă, cu ce- fiind depistat’ cu 2fi lig sfe­ rilor în fiecare unitate, se mică ridicată. serie de repere asimilate realizată pe seama perfec­ pul de acrobaţi auto-moto
toros. Tem- clă (!). l’enlru a se lecui de impune să se ia atitudine în fabricaţie în atelierele ţionării proceselor de pro­ al C.C.C.S. al sindicatelor
oua. Vînt asemenea metehne, celui în fermă, intransigentă, faţă de De asemenea, la ştandul
1 sectorul cauză i s-n retras avizul de a toţi cel care se dedau la destinat oficiului de gos­ de reparaţii, tehnologii de ducţie, în sporirea eficien­ Buftea—Bucureşti in zile­
mint ceaţă, mai fi paznic la unitatea sustrageri din producţia agrl- podărire a apelor sînt În­ reparare a utilajelor com­ ţei întregii activităţi des­
de serviciu respectivă. cotă, să nu fie tolerate sub făţişate preocupările colec­ plexe şi de recondiţionare făşurate. le de 21 iulie — la Deva,
pornit pe căpătuială, cio­ nici un motiv astfel dc acte tivului de muncă de aici a pieselor şi subansamble- 22 iulie - la Hunedoara, 23
banul I.Iviu .Titen, de la cp. contravin legilor, lezîml NICOLAE TiRCOB iulie - la Petroşani.
C.A.P. JLivadea, care a avut integritatea avuţiei obşteşti. pentru realizarea lucrări­ lor, a căror eficienţă se