Page 65 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 65
Socialismul — construit
cu poporul, pentru popor
înfăptuirea, sub condu spirituală a întregului po
cerea Partidului Comunist '1965 - 1989' por, asigurarea unui înalt
Român, a revoluţiei de e- nivel de civilizaţie pentru
liberare socială şi naţio toţi cetăţenii României,
nală, antifascistă şi anti- prin înnoirea radicală a
imperialistă de la 23 Au oraşelor şi satelor, prin
gust 1944 a deschis Româ asigurarea dreptului la
muncă, la învăţătură, la
niei şi poporului român
porţile noii sale istorii. ştiinţă şi cultură, la ocro
Inţrînd în noua-i istorie 24 DE ANI tirea sănătăţii au constituit
liber şi stăpîn pe soarta DE LA _ în permanenţă ţelul suprem
sa şi pe destinele ţării, CONGRESUL AL iX-LEA al politicii Partidului Co
sub conducerea partidului munist Român.
AL PARTIDULUI Analizînd cu înaltă ri
revoluţionar al clasei mun goare ştiinţifică, într-o gîn-
Anul XLI, nr. 9 848 MARJI, 18 1989 4 pagini - 50 bani citoare, poporul nostru a dire vizionară, realităţile
pornit cu întreaga sa e- al P.C.R. din 27—28 iu ţării, secretarul general
nergie la înfăptuirea ‘unei nie a.c. al partidului, tovarăşul
opere grandioase, menită Se împlinesc zilele aces Nicolae Ceauşeseu, a for
să transforme din temelii tea 24 de ani de la isto mulat la Congresul al IX-
ÎN ÎNTÎMPiNAREA MARII SĂRBĂTORI realităţile româneşti, să-i ricul Congres al IX-lea lea al partidului teza pro
asigure bunăstarea şi feri al partidului, Congresul fund revoluţionară potrivit
cirea. care, datorită genialită căreia România trebuie
NAŢIONALE A POPORULUI ROMÂN „In cei 40 de ani de ţii tovarăşului Nicolae să se ridice prin efortul
construcţie socialistă şi în Ceauşeseu a aşezat piatra propriu al poporului. Nu a
deosebi după Congresul al unghiulară a dezvoltării fost uşor drumul pînă la
IX-lea al partidului, în fără precedent a ţării noas stadiul actual de dezvol
1965, poporul român, sub tre în toţi anii care au ur tare a patriei noastre. Nu
ISi^atriei — cîtlmaiill Depăşiri c o n d u c e r e a gloriosu mat şi pe care-i numim mai în condiţiile în caro
“ - ’ K: î:;'/ ' '' '. ' lui nostru partid comunist, cu mîndrie naţională „Epo
v;
la principalii ca Nicolae Ceauşeseu". s-a dezvoltat o industrie
jjf multe miriefeurîlJIJ a străbătut mai multe e- naţională puternică, mo
indicatori tape istorice şi a ajuns la Făcînd bilanţul celor 40 dernă, a apărut posibilita
un asemenea nivel de dez do ani de construcţie so tea modernizării agricultu
Oamenii muncii de la voltare economico-socială, cialistă, între care ultimii rii în consens cu cele mat
Cu abnegaţie, devotament şi întreprinderea minieră' de civilizaţie generală, 24 strălucesc ca nestema noi cuceriri ale ştiinţei şi
Barza au obţinut, de la
tele într-o diademă, avem
începutul anului şi pînă cum nu s-a realizat într-o toate motivele să fim tehnicii, progresului între
gii societăţi.
perioadă de sute de ani"
dăruire minerească în muncă în prezent, o depăşire a — arăta tovarăşul Nicolae mîndi’i de ceea ce am rea Realităţile româneşti con
lizat — o ţară nouă, o so
planului cu peste 14 mi.
lioane lei la producţia Ceauşeseu, secretarul ge cietate edificată cu po temporane, cele care defl-
— în magistrala cuvîn- nu a fost deloc .întîmplă- marfă şi aproape 19 mi neral al partidului, în cu- porul, pentru popor.
tare rostită la Plenara C.C. ■ tor, ci rodul muncii pline lioane lei la producţia vîntarca la Plenara C. C. Bunăstarea materială şi (Continuare în pag. a 2-a)
al P.C.R. din 27—28 iunie de abnegaţie, a dăruirii netă. Au fost realizate
a.c., secretarul general al minerilor noştri de a da prevederile la toate
partidului, t o v a r ă ş u l patriei cît riiai multe mi produsele, înregistrîn-
Nicolae Ceauşeseu, subli nereuri. La încheierea du-se sporuri de 32 to
nia din nou necesitatea primului semestru . şîntem ne cupru, 12 tone zinc, CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
întăririi şi dezvoltării. în în măsură să raportăm de 2 tone plumb, 1489 to
continuare a bazei de păşiri însemnate la princi ne sulf în concentrate,
materii prime a ţării. Noi, palii indicatori, după cum 776 tone calcită, 19 to
minerii de la Coranda — urmează: 84 tone la ne utilaj minier. A-
Certej, avem o mare răs plumb în concentrate, 44 ceste rezultate sînt cu Duminică, activitate intensă pe ogoare
pundere în această direc tone la zinc, 26 tone la atît mai merituoase cu
ţie. Zona noastră este cupru, 1 450 tone la sulf, cît întreprinderea s-a Duminică, activitatea de organizat transportul şi portanţa lucrării, răspun
puternic mineralizată. Mul. însemnate cantităţi în încadrat în consumurile pe ogoare n-a contenit du administrarea îngrăşă derea şi hărnicia cu care
te puncte aflate în ex plus la alte metale. Fă- normate de cpergie şi pă ploile căzute, în cele mintelor organice. Au fost s-a acţionat, mai arătăm
ploatare confirmă estimă eînd un total, rezultă o combustibil, iar la ma mai multe din unităţi lu- mobilizate la această lu că mecanizatorii Ion Du
rile geologilor. Lucrătorii producţie. marfă. suplimen teriale a înregistrat o crîndu-se, la eliberatul te crare 42 cupluri de re ra I, Dumitru/ Rus, Iqan
de la geologie şi prospec tară, la şase luni, de peste economie de *£7,4 lei renului de paie, transpor morci, de la S.M.A. Sime- Mure.ş an, cu ifroanele,
ţiuni sînt în căutarea al 16 milioane lei. ^ la 1000 lei producţie tul din cîmp al finului, ria şi de la staţiunile de Constantin Geles, Liviu
tor bogăţii din adîncuri Sus, în cariera Coranda, marfă. Printr-d mai bu executarea arăturilor ş.a. mecanizare din Călan, O- Purda, Viorel Rad, Dumi
pe care ni le predau spre care are ponderea în pro nă organizare şi planifi Astfel, la C.A.P. Boşorod, răştie, Germisara, Deva, tru Căleală, Virgil Mure-
exploatare — ne spunea ducţia minei, schimbăm care a activităţii, pro de la prima oră a dimi Hunedoara şi Ilia. Cei 42 şan şi Ioan Dura II, cu
maistrul Adrian Gligor, cîteva cuvinte cu autorii ductivitatea muncii a neţii, o formaţie de patru de tractorişti, antrenaţi la M.I.G., au fost cei care gu
secretarul comitetului de acestor lăudabile realizări. fost depăşită cu 1585 tractoare cu pluguri a in transport au făcut naveta asigurat administrarea gu
partid al minei. — Sîntem sectorul frun lei/persoană. (GIîEOR- trat la arat pe terenurile Mintia — Simeria Veche noiului pe ogoare.
— Pe sourt, cum aţi în taş pe mină, arăta ing ne- GHE RAICA) unde urmează să se însă- de la ora 7 pînă la ora 19, Cu bune rezultate s-a
cheiat primul semestru, to rul Vasile Petrean, şeful mînţeze cultura succesivă asigurînd ritmic îngrăşă- lucrat duminică şi la C.A.P.
varăşe secretar ? carierei. Organ izîndu-ne Producţie fizică de porumb în amestec cu mintele naturale formaţiei Sîntandrei, unde un mare
— Realizarea şi deoă.şi- bine munca pe schimburi, floarea-soarelui. Mecani de mecanizatori care le număr de maşini şi atela
rea , ritmică a producţiei acţionînd în ordine şi dis peste plan zatorii Anton Prăjescu, administra pe ogoare. La je ale membrilor coopera
fizice sortimentale este sar ciplină, folosind optim uti Victor Mu-nteanu, Lazăr rîndul lor, aceştia s-au tori au fost antrenate la
cina noastră cea mai im lajele din dotare şi timpul Colectivul Carierei Tămăşoi şi Ghcorghe Fă- străduit să menţină rit transportul din cîmp al
portantă, asupra - ^căreia de lucru, reuşim să ne miniere Zlaşli întîmpi- niş au muncit cu răspun muri bune de lucru, în baloţilor de paie şi trifo-
ne' concentrăm toată' aten nă cu noi succese în dere pînă după-amiaza târ cheind pînă seara de fer lienelor. Alături de meca
ţia, confirmînd în felul GH. I. NEGREA producţie sărbătoarea ziu, încheind arăturile în tilizat întreaga suprafaţă nizatorii Nicolae Lazăr,
acesta că locul al III-lea naţională a poporului tarlaua respectivă. planificată. Mai exact, am Traian Popa şi Simion
ocupat în anul 1988 în în român. Adrian Uriţescu, O amplă acţiune, meni aflat de la Dorin Popescu, Jurcă, la această lucrare
trecerea socialistă pe ţară (Continuare în pag. a 3-a) directorul unităţii, pre tă să asigure o bună ferti inginerul şef al S.M.A. au participat conducători
ciza că, pe primul se
mestru al anului, sarci lizare a solului, deci re Simeria, care a coordonat' auto şi echipe de lucrători
veniţi în sprijin de la
colte bogate, am consem
această acţiune, pe cele
LA C.S.V. CĂLAN în fiecare schimb - nile de plan au fost nat la C.A.P. Simeria. în 36 hectare s-au adminis MIRCEA LEPĂDATU
tarlaua numită „Intersec
ţ (Continuare în pag. a 3-a) ţ ţie", de 36 ha, de pe care trat duminică aproape 900
tone de îngrăşăminte or
asistenţă tehnică operativă, s-a recoltat griul, a fost ganice. Evidenţiind im (Continuare în pag a 2-a)
competentă, eficientă
Asistenţa tehnică pe fie nă de mare răspundere —
!
care schimb se impune ca directori adjuncţi şi ing -
o necesitate imperioasă neri şefi ai combinatului,
pentru desfăşurarea fluen directori de uzine şi şefi
tă a activităţii de produc de secţii —, se cere o im
ţie în toate uzinele şi sec plicare totală în rezolva
ţiile Combinatului side rea problemelor ce se
rurgic „Victoria" Călan. ivesc, operativitate, com
Situaţiile concrete au do petenţă şi eficienţă în tot
vedit, de-a lungul anilor, ceea ce întreprindem.
ce implicaţii poate avea — în schimbul de după-
prezenţa (sau... absenţa) amiază în care ne aflăm
cadrelor tehnico-ingine- — ca să apelăm la un
reşti asupra remedierii ur exemplu —, au fost verifi
gente a unor deranjamen cate aceste 'atribute ?
te şi chiar a preîntîmpi- — Drept-răspuns, consi
nării anumitor „ruperi de der edificator faptul că
ritm" pe fluxurile tehno furnalul nr. 3, oprit în
logice. reparaţie planificată, a
— Acordarea asistenţei reintrat în flux la ora
tehnice în schimburile de 17,30, .cu patru ore şi 15 iii?
duipă-amiază şi de noapte minute mai repede decît
nu se rezumă doar la o se stabilise prin grafic.
prezenţă fizică la program, Aceasta în condiţiile în
atestată prin semnătura care, coordonaţi de ing.
din condică — remarca Eugen Muzsik, şef de sec
ing. Candin Trifan, direc ţie şi Virgil Moroşan, di-
torul tehnic al C.S.V. Că
lan. Din partea noastră, a M1RCEA DIACONU c ■ A.P. Simeria. Secerişul griului se desfăşoară diu pilii, mecanizatorii de la volanul ..Gloriilor 1 * Uimi lioUi-
celor cărora ne-a fost în rî|i să înclieic cît mai grabnic strîngeroa întregii recolte. rolo NiCOlAE GHcOnicrrtlU
credinţată această sarci (Continuare în pag. a 2-a)
