Page 73 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 73
S A L A. •'
O E
• T U R A .
IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI
PROLETARI DIN TOATE TĂRILETuNIŢI-VĂ ! |
NAŢIONALE A POPORULUI ROMÂN
Se munceşte cu abnegaţie şi dăruire
S O C I A H S M l — La mijlocul lunii mai & torul II, aproape GO la sulă
pentru creşterea continuă a producţiei
a.c., vă întrebam, tova
răşe Marcu Boantă, se din totalul pe mină. In
ginerul Ioan Ciobanu, şe
cretar al comitetului de ful de sector, ne oferă
partid de la I. M. Dîlja, amănunte :
cum se desfăşoară proce — Luna iunie am înche*-
sul de extracţie a cărbu iat-o cu o depăşire de
nelui ? Revenim la mină 1 500 tone. Aceasta. în
Anul XLI, nr. 9 850 JOI, 20 IULIE 1989 4 pagini - 50 bani şi vă solicităm să preci primul rînd prin creşte
zaţi cu ce rezultate aţi rea randamentelor pe post
încheiat semestrul înlîi ? Brigada lui Gheorghe
— Cu mai bine de 2 000 Matei, de pildă, a atins
aproape 12 tone cărbune
Tovarăşul Nicolae Ceausescu tone cărbune extras peste pe post, faţă de aproxi
luna
Din
plan.
aprilie
i » a.c., cîhd, după o lungă Carol Schrcter, directorii mativ 5 tone cît obţinea,
trimestrul
în
II
minei.
de regulă, cu cîteva luni
perioadă în care mina s-a au realizat în plus 200 în urmă. De fapt, în luna
împreună cu tovarăşa situat sub plan, am obţi metri liniari la lucrările iunie, din cele 'pt brigăzi
r
nut în plus 1 300 tone căr
bune. Procesul de redre de pregătiri şi ma’ bine de ale sectorului, patru si-au
30 metri liniari la leschi- realizat şi depăşit sub-
Elena Ceausescu au efectuat sare şi creştere a produc deri. Aceasta a permis să stanţial planul, celelalte
ţiei continuă. în toate sec
fiind la plan. Angajamen
avem linie de front activă
toarele se munceşte cu la cărbune, să punem în tul nostru este ea luna
abnegaţie şi dăruire, într-o funcţiune noi capacităţi de aceasta toate brigăzile să
o vizită de lucru în judeţul Constanţa bună organizare, în ordi producţie. Menţinem şi ex se înscrie cu depăşiri.
ne şi disciplină. Rezulta
tindem şi în trimestrul III
Alături de brigada de
tele se văd. linia de front, ceea ce ne frunte a minei, cea con-
T o v a r ă ş u l Nicolae vînd nestrămutata convin T o v a r ă ş u l u i Nicolae — Aş sublinia modul dă garanţia că vom înde
Ceauşescu, secretar gene gere că aceasta constituie Ceauşescu, tovarăşei Elena cu totul deosebit în care plini şi depăşi planul. GH. I. NEGREA
ral al Partidului Comunist garanţia sigură a înaintă Ceauşescu le-au fost pre au acţionat minerii de la După mai bine de şase
Român, preşedintele Re rii neabătute a României zentate caracteristicile con sectorul V — investiţii — luni, ponderea producţiei
publicii Socialiste Româ pe calea luminoasă a so structive şi funcţionale ale continua tovarăşul inginer de cărbune o deţine sec- (Continuare în pag. a 2-a)
nia, împreună cu tovarăşa cialismului şi comunismu podului, modul în care
Elena Ceauşescu au efec lui, a afirmării sale tot s-au desfăşurat lucrările.
tuat, în cursul zilei de mai puternice în rîndul Podul are o lungime de
miercuri, o vizită de lucru naţiunilor lumii, ca factor circa 480 metri, cu o des CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
în judeţul Constanţa. Au activ al promovării păcii, chidere centrală de 95 me
fost vizitate noul pod ru înţelegerii şi colaborării tri, două viaducte de ac
tier de la Mangalia — o- internaţionale. ces, patru benzi de circu
biectiv important pentru Mîndri de tot ceea ce laţie rutieră şi două tro •
dezvoltarea şi sistematiza s-a înfăptuit în judeţul lor tuare pietonale. Prin con
rea transportului în aceas şi pe întreg cuprinsul pa struirea acestui pod se
tă zonă industrială cu tra triei, sub conducerea parti scurtează cu 11 km dru
fic intens —, precum şi dului nostru comunist, a mul între localităţile Man
unităţi agricole din consi secretarului său general, galia — „2 Mai" — Vama
liile unice agroindustriale constănţenii au întîmpinat Veche, asigurîndu-se, tot
do stat şi cooperatiste Al cu multă căldură pe tova odată, accesul direct al
beşti şi „23 August". răşul Nicolae Ceauşescu, pe miilor de constructori na
Vizita a avut loc în cli tovarăşa Elena Ceauşescu. vali din Mangalia la lo
matul de susţinută activi La vizită au participat cul lor de muncă: Fabrica
tate creatoare în care oa tovarăşii Emil Bobu, de construcţii şi reparaţii
menii muncii din întreaga Gheorghe Oprea, Silviu nave „2 Mai".
ţară — puternic însufleţiţi Curticeanu. Proiectat de specialiştii
şi mobilizaţi de prevederi S o s i r e a tovarăşului Institutului de proiectări
le înscrise în proiectul Nicolae Ceauşescu şi a to pentru transporturi auto,
Programului-Directivă şi varăşei Elena Ceauşescu navale şi aeriene Bucu
Tezele pentru Congresul la Mangalia, străveche a- reşti şi realizat de con
al XlV-lea al partidului, şezare dobrogeană, înscri structorii şi montorii din
documente de excepţiona să viguros pe coordonatele cadrul Antreprizei de căi
ferate, drumuri şi poduri
lă însemnătate, supuse dez dezvoltării economico-so- Constanţa, aceiaşi care au
baterii întregului partid ciale, a fost salutată cu executat şi podurile de
şi popor, de orientările şi entuziasm de locuitorii o- peste Canalul Dunăre —
îndemnurile cuprinse în raşului. Marea Neagră, Poarta Al C.A.P. Gu-rnsndn. Din l>u ncărul combinelor, griul se revărsă în remorci. Deşi se
cuvîntârile secretarului Pe traseul străbătut pînă bă — Midia Năvodari, cu cerişul nu este* gata aici, de pe acum se cslimea/.â o re coltâ bogată.
general al partidului la la primul obiectiv al vizi sprijinul militarilor d*n Foto NICOLAE GHEORGHIU
Plenara Comitetului Cen tei se aflau mii de oa cadrul forţelor noastre ar
tral al P.C.R. şi la recen meni, care au aclamat şi mate, noul pod reprezintă
ta plenară a Consiliului ovaţionat îndelung, scan o lucrare inginerească deo
Naţional al Oamenilor dând cu însufleţire numele sebită şi pentru faptul că Fiecare oră bună de lucru în cîmp
Muncii — acţionează cu patriei şi partidului, al se la construirea s^ au fost
hotărire pentru realizarea cretarului său general. utilizate soluţii ‘"originale, folosită din plin la seceriş!
indicatorilor de plan pe cu o mare eficienţă eco
anul în curs, a programe De pretutindeni, ca de nomică, ceea ce a condus
lor stabilite privind ridi altfel pe întreg parcursul la realizarea impunătoru Mobilizaţi de sarcinile în flux, de la secerat la unităţii, se afla în frun
carea nivelului general de vizitei, se auzeau, rostite lui obiectiv în numai 250 şi chemările adresate de semănatul culturii succe tea celor care munceau la
dezvoltare economico-so- cu putere şi convingere, de zile. secretarul general al par sive. Cristian Lupu, cu strînsul şi transportul pa
oială a patriei. cuvintele, pe cît de sim tidului, tovarăşul Nicolae presa de balotat şi o e- ielor în baza furajeră. Ca
ple, pe atît de expresive Adresîndu-se construc Ceauşescu, mecanizatorii, şi la unitatea agricolă
Reîntîlnirea cu tovară pentru unitatea de simţi'-e torilor şi montorilor pre chipă de cooperatori asi
vecină, lucrările erau efec
şul Nicolae Ceauşescu în şi gîndire a întregului nos zenţi, tovarăşul* Nicolae cooperatorii şi specialiştii gurau eliberarea terenului tuate în flux. Formaţia
aceste zile, cînd se împli tru popor, pentru voinţa Ceauşescu i-a felicitat căl din cele două cooperative de paie. în urma lor
nesc 24 de ani de la Con sa fermă ce-şi va găsi îm duros, le-a urat succese agricole de producţie ale munceau cu plugurile şi de tractoare antrenată ia
arat — sublinia preşedin
gresul al IX-lea al parti plinirea La apropiatul fo tot mai mari în activita comunei Micia, coordonaţi discurile în brazdă meca
dului — care a dinamizat rum al comuniştilor: tea viitoare. permanent de comitetul nizatorii Trandafir Bu tele unităţii — a încheiat
pregătirea patului germina
forţele creatoare ale na „Ceauşescu reales ia al Cuvintele mobilizatoare, comunal de partid, şi-au ruiană, Gelu Işfan şi Ilie tiv pe 50 de hectare, cul
concentrat
la
Lazăr. Sămînţa de porumb
eforturile
ţiunii, inaugurînd o peri XlV-lea Congres l“. de caldă apreciere ale se recoltarea griului, în aşa în amestec cu floarea tura succesivă fiind semâ
oadă de mari transformări T o v a r ă ş u l u i Nicolae cretarului general al partl. fel îneît, în condiţiile soarelui o încorpora în sol nată pe 25 de ha.
revoluţionare, de străluci Ceauşescu, tovarăşei Elena dului au fost primite cu vremii instabile din aceas mecanizatorul Petru Ma Deşi atenţia conducerilor
te înfăptuiri în toate do Ceauşescu le-a fost adre multă bucurie şi însufleţi tă perioadă, să menţină tei. Pînă la această dată, colective din cele două
meniile construcţiei socia sat, în numele tuturor lo re, cu ovaţii şi urale, de viteze cît mai bune de lu ni se preciza, aratul şi unităţi, a primăriei comu
liste — a oferit locuitori cuitorilor judeţului, un cei ce au participat la a- cru la secerat, să strîngă semănatul s-au efectuat pe nei era concentrată în
lor judeţului Constanţa respectuos bun venit de cest moment memorabil întreaga recoltă şi să o 30 de hectare. principal la secerişul griu
posibilitatea de a exprima către primul secretar al din viaţa oraşului Manga pună la adăpost fără pier Tot o formaţie de trei lui, n-au fost omise nici
direct, cu toată căldura Comitetului judeţean de lia. De pe navele militare deri. combine era antrenată la celelalte lucrări aferente
inimii, sentimentele lor de partid, Mihai Marina. ancorate în bazinul portu Marţi, 18 iulie a.c., la secerat în tarlaua „Dîmpu perioadei. Aceeaşi preocu
înaltă preţuire şi recunoş Erau de faţă Vasile Mi- lui, care, în cinstea aces C.A.P. Leşnic, formaţia de Crăiesei", aparţinînd C.A.P. pare există şi la recol
tinţă pentru tot ce s-a în lea, ministrul apărării na tui eveniment, au arborat combine intrase la sece Micia. Şi aici, temeinic tatul, transportul din cîmp
făptuit., măreţ şi durabil, ţionale, Pavel Aron, mi marele pavoaz, se fac au rat în tarlaua „Pădureni". organizată, munca se des şi depozitatul furajelor de
în glorioasa epocă ce nistrul transporturilor şi zite pînă departe uralele Coordonaţi îndeaproape de făşura cu spor. în cîmp, pe fîneţele naturale şi de
poartă cu îndreptăţire nu telecomunicaţiilor, repre marinarilor aliniaţi la Gheorghe Irimie, inginerul împreună cu combinerii pe pajiştile cultivate. De
mele secretarului general zentanţi ai organelor loca bord pentru a prezenta o- şef al unităţii, cei trei Lucian Bobar, Aurel Cătă pildă, la C.A.P Lcsnic,
al partidului. în deplină le de partid şi de stat norul domandantulu’ su mecanizatori de la vola lina şi Ludovic Buştea se arăta Virginia Belea, pre
unitate de gînd şi de sim în aplauzele celor pre prem. nul „Gloriilor" — Gheorghe aflau membrii consiliului şedintele unităţii, s-a în
ţire cu’ întregul popor, a zenţi, tovarăşul Nicolae Cu aceleaşi sentimente Rusu, Florin Buştea şi de conducere al unităţii. cheiat cea de a doua coa
fost reafirmată vibrant a- Ceauşescu şi tovarăşa Elena de dragoste şi preţuire au Vasile Cordoneanu — re ' fiecare cu sarcini precise. să pc toate cele 14 hecta
re ocupate cu trifoliene,
deziunea fierbinte la Ho- Ceauşescu au vizitat podul fost întîmpinaţi tovarăşul coltau din plin. Remarcăm Astfel, Ioan Nistor, ingi acum dîndu-sc zor cu
tăt'îrea Plenarei C. C. al de peste lacul Mangalia, Nicolae Ceauşescu şi tova grija tuturor pentru evita nerul şef al unităţii, ur transportul finului în de
P.C.R. de a propune re care se înscrie ca o nouă răşa Elena Ceauşescu de rea oricăror pierderi de mărea „mersul" combine pozitul furajer, transport
:
alegerea, la Congresul al şi utilă realizare atît pen m i şi mii de lucrători ai boabe, pentru tăierea pa lor, fiind atent la menţi
XlV-lea, a tovarăşului tru economie, cît şi pentru ogoarelor întreprinderii a- ielor cît mai aproape de nerea vitezei de lucru a- MIRCEA LEPÂDATU
Nicolae Ceauşescu în func oamenii ce trăiesc şi mun gricole de stat Albeşti. E- sol. De asemenea, menţio decvate. la evitarea ori
ţia supremă de secretar cesc în această parte a ju năm buna organizare a căror pierderi de recoltă. (Continuare în pag a 4 a)
general al partidului, a- deţului. (Continuare în pag. a 4-a) activităţii care se desfăşura Ionel Pintea, preşedintele
