Page 82 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Conduşi de Ceauşescu Congresul IX ^Tele
Ne ridicăm cu fruntea în lumină Congresul IX
Spre tine, steag al patriei iubite, Congres nemuritor ■ 13,00
Sub tricolor e zarea mai senină, Voinţa României La sfîrşit
Simbol înalt de visc-nfăptuite. Şi-a-ntrcgului popor. * Melodii
Culori îngemănate ca-ntr-o floare Congresul IX * " porta
Ne cheamă din străvechile istorii O piatră de hotar t- ..a soci
HUNEDORENE Ce-or dăinui în veac de veac sub soare, Ca apa de cleştar. * Un cînt
Curat în hotărîri
Ginc
cu
Prin glasul viu al flamurii de glorii.
Partidului
Alături de stindardul de partid Congresul IX A dul. Versu
Ce-mbrăţişează plaiul românesc Indeînn la noi victorii populară
Cu-accst drapel noi vise sc-mplinesc, Spre comunista zare sul deteni
Ataşament fierbinte faţă Sub faldul său poporul-nalţă zid. Noi sîntem promotorii. Telciport
Filmoteca
Congresul IX
Steag lîngă steag, simbolică unire,
Coloană infinită
de oameni şi realizările lor Conduşi de Ceauşescu azi urcăm noi Partidul — Ceauşescu graf muzi
Săptămîna
trepte,
19,00 Tele
O stîncă monolită.
în Epoca de Aur, pentru împlinire
A unei lumi mai bune şi mai drepte. ION LUCA, Sub tricoli
* într-o lucrare de amploa­ detalii". In multe dintre cînt", „Adevărat îndreptar IRIMIE STRĂUT miner pensionar steag. Vi
re întreprinsă cu migală şi creaţiile sale aflate în volu­ af muncii noastre", „Patria tice, revi
competenţă de-a lungul mai me colective sau personale, — panteonul nestinsei iubiri", 19,40 Te
multor ani. Biblioteca jude­ reportaje publicate în co­ „Partidul", „Ceauşescu", că ea a găzduit atitea in aşa fel incit să depă­ ■ 20,10 '
ţeană ne oferă citeva bi­ loanele ziarelor înfăţişează Casa Cârtii evenimente culturale me­ şească statutul unei libră­ goul în... c
bliografii în ciclul „Fii ai „Corabia cu neputinţă de morabile. O facem insă rii oorecari, dobindind a- Film artist
munca şi viaţa minerilor oprit", „în patria mea", > briei". Pr<
meleagurilor hunedorene" Văii Jiului în mijlocul că­ Corki numea cartea totodată cu bucuria şi tributele unei veritabile diourilor
dedicate unora dintre cei rora trăieşte şi de care s-a „Conştiinţa demnităţii şi „cea mai mare dintre toa­ satisfacţia de a vedea un instituţii de cultură. Cu o 22,20 Tele
mai de seamă scriitori ri­ apropiat întotdeauna cu un demnitatea conştiinţei" ş.a. te minunile create de om". vechi vis împlinit şi cu echipă de librăriţe experi­
dicaţi de pe aceste melea­ devotament rar întîlnit. Re­ — scrieri în proză şi versuri £ firesc, aşadar, ca locul mindria de a ne şti de mentate şi competente,
guri de bogată şi nepieri­ de un vibrant patriotism. in care cartea ajunge in acum beneficiarii unei li­ dispunînd de spaţi. adec­ If AP
velatoare se dovedesc scrie­ brării funcţionale, elegante vate, variate şi luminoase,
toare istorie veche, dar şi rile „Lungul drum al oa­ Un alt scriitor care şi-a miiniie şi sub ochii citito­ şi moderne, în deplin a- Casa Cărţii e in măsură
de neasemuite împliniri alo îndreptat atenţia spre oa­ rului să fie demn de im­
menilor şi cărbunelui spre menii şi aşezările Hunedoa­ cord cu frumuseţea şi să anexeze scopului ei co­ SELECŢI
anilor socialismului. „Docu­ lumină", cuprins în volumul portanţa pe care ea o are prestanţa reşedinţei de mercial şi o mis'une cul­ GRAMUL
mentarele astfel întocmite, rei este Gligor Haşa. Răs­ in viaţa societăţii. Imi a- turală mai comp’exă : lan­ programul
Radiojurno
colectiv „Incursiune în fan­ duc aminte că, in urmă judeţ.
precizează prof. Maria Raz- tastica realitate" apărut la foind paginile sale de re­ sări şi prezentări de carte, presei ; 8,1
ba, sînt în măsură să con­ Editura Eminescu (1982), portaj cuprinse în ciclul cu vreun sfert de veac, intilniri cu autoă şi edi­ lodiilor ;
radio ; 10,1
cind foarte puţini abia îşi
tureze o imagine oarecum „Intre adevăr şi legendă" puteau imagina cum va tori, expoziţii, mese rotun­ ştiri ; io,05
globală a personalităţii, dar (volumul „Incursiune in arăta Deva de azi, avea de, reuniuni de muzică şi folclorului
mai ales a creaţiei artis­ Creaţia artistică fantastica realitate" - Edi­ loc prima lansare de car­ poezie şi, bineînţeles, orice literara ra­
tările soci
tice a unor scriitori care hunedoreană — tura Eminescu - 1982), te la librăria „Mihai Emi­ alte manifestări menite să Mii'-Wi uş<
faciliteze dinamica şi viaţa
I<
le ş
s-au impus în literatura „Schimbare, evoluţie, pro­ nescu" de pe strada Dr. „Cultura poporului fără cărţilor, drumul lor spre !>1. io ;
română contemporană şi nu mărturie fascinantă gres" (volumul „Planeta căr­ Petru Groza. Publicul care cărţi pentru dînsul nu se conştiinţa oamenilor. Avind marea sc
în ultimă instanţă a mo­ a anilor luminoşi bunelui" - Editura Eminescu asista atunci la eveniment poate, scria Nicolae lorga. ca (bine inspirată) emble­ n,oo r»e \f
Avanpreml
dului in care aceştia s-au ai socialismului se putea număra pe de­ Şi fără cultura poporului, mă bufniţa - vechi •simbol ir»,l!> Muzi
— 1984), „Fabrica de sănă­ getele unei singure miini. pretutlmlei
făcut ecoul sentimentelor orice alcătuire economică, al înţelepciunii - Casa loguri cui
ce-i animă pe locuitorii ju­ tate şi elixirul tinereţii", Lumea s-a obişnuit apoi cu orice formă politică Cărţii este cea mai tină- Radio juma
„Scurtă istorie a oraşului aceste mici ceremonii cul­ n-au nici o valoare". ale F.pocii
deţului, au oglindit pro­ Lupeni de la origini pînă în „Grădinile suspendate ale turale, iar, cu anii, obi­ ră stea din constelaţia ca Ni col;
fundele transformări pe prezent scrisă de un locui­ Mureşului", — „Revelaţii pe ceiul a devenit o frumoa­ Dar pentru ca poporul prestigioaselor instituţii de 17 ^ Buh
să-şi dea seama intr-ade­
dv. : !8.0
care această parte de ţară Cîmpul Pîinîi", „Reportaj cu să tradiţie, indispensabilă văr de importanţa culturii, cultură devene şi o nouă !7,o. Mu/.l»
le-a cunoscut, mai cu sea­ tor al său în anul 1979“ miroznă de mere" (Volumul de acum pentru viaţa spi­ izbindă a acestor am. 20.00 Radi
(volumul colectiv „La lu­ centrele ei de iradiere In ambianţa ei calmă, de
mă în perioada deschisă mina zilei" apărut pe plan „Cartea Mureşului" — Edi­ rituală a municipiului. In trebuie să impună printr-o elevată intelectualitate, li­ Tai sugesti
Radiojurn?
de Congresul al IX-lea de tura Eminescu, 1986), avem acelaşi timp insă, bătrina ambianţă prielnică şi o ţi­ brarii, editorii, scriitorii, 2?.‘>n l*a ?
cînd în fruntea partidului local) ş.a. revelaţia unei trăiri intense, şi cam întunecoasa libră­ nută de p eslg:u. Casa do mare
:
r
20.no Moi
şi statului nostru a fost ales La rîndul său, poetul şi a unei neasemuite simţiri rie „Eminescu" se dovedea Cărţii este astfel expresia dar in primul rind citito­ 20,10 Muzi
rii, miile de cititori trebuie
cel mai iubit şi stimat fiu prozatorul Necuîai Chirica, a creatorului pentru oame­ tot mai neincăpătoare pen­ concretă a unei politici să se simtă — şi nu ne 20.- r >—21,00
al naţiunii noastre, tova­ desăvîrşit traducător al lui nii şi împlinirile lor, pen­ tru iubitorii, din ce in ce culturale înţelepte şi rea­ îndoim că se vor simţi sflr».
răşul Nicolae Ceauşescu. Shakespeare şi Villon în mai mulţi, ai cărţii. Şi, iată, liste. E meritul Centrului — întotdeauna acasă. E o S9 p ’"*VSB£E9f
Scrierile acestora, cuprinse limba română, membru al tru oamenii în mijlocul că­ a venit ziua in care ne de Librării de a fi înţeles realitate care onorează şi INE
rora trăiesc şi muncesc.
in paginile volumelor apă­ Uniunii Scriitorilor, ne-a o- despărţim de vechea libră­ foarte exact acest lucru şi obligă.
rute la edituri sau în presa ferit tulburătoare mărturii MINEL BODEA rie. O facem nu fără o de a-i ti conceput organi­ RADU CIOBANU DEVA :
zarea şi funcţionalitatea
undă de nostalgie, pentru
de specialitate, in coloanele despre viaţa şi faptele oa­ tria); HUN
ziarului „Drumul socialismu­ menilor Hunedoarei siderur­ aterizează s
lui" au devenit mărturii de gice, ale cetăţii de foc a- wmmm Un colectiv artistic prestigios dorn — A);
(M«
creţ
suflet ale crezului lor ar­ flate pe Cerna. O dovadă Loana (F
TROŞANJ:
tistic, expresia unei reali­ grăitoare o constituie pre­ Ror (P
tăţi incontestabile, intre a- zenţa sa cu mai multe re­ Binecunoscut spectatori-, Ce stă la baza acestor ca. fată
bă <7 No
ceşti oameni cu totul a- portaje în volumul „Incursiu­ lor deveni şi din judeţ, succese ? Desigur munca, şitul legen
ansamblul
„Sil-
folcloric
dragostea şi respectul pen­
parte pe care îi cuprind ne în fantastica realitate", vana" al Centrului de cul­ tru comorile folclorului LUPENI :
mori
(Cu
bibliografiile noastre se nu­ dar mai ales monografia tură şi creaţie „Cîntarea nostru, eforiul de a le CAN : Sfîr
mără scriitorii Francisc Mun- semnată împreună cu Vio- României" din Deva s-a descoperi şi valorifica sce­ (Lueeafâru
teanu, Radu Ciobanu, Ne- rel Răceanu - „Sub cerul constituit în 1976 din for­ nic, păstrîndu-le nealte­ Simon Ter
;
(Minerul)
culai Chirica, Corneliu Ră- maţia de dansuri popu­ Un gentlei
purpuriu al Hunedoarei" în rată frumuseţea şi auten­
dulescu, George Timcu, Gli- care sînt oferite cititorului lare a fostului club al ticitatea. Efort la care se sălbatic
ANI NO AS/
gor Haşa, Eugen Evu". sindicatelor. De atunci îşi fac părtaşi deopotrivă — seriile
izbutite file din istoria de
Cîteva referiri asupra trăieşte intens viaţa artis­ membrii formaţiei şi men­ toresc); UI
tea
genera
creaţiei unora dintre ei, cre­ ieri şi de azi a municipiu­ tică, încîntîndu-ne prin torul acesteia, coregraful I-IJ (Retez
dem, sînt extrem de edifi­ lui cu acelaşi nume în care măiestria şi eleganţa exe­ Titus Burducea. Şi încă Zorro —
catoare. Corneliu Rădules- şi-a petrecut cea mai mare cuţiei, prin firescul. şi ceva. Acel liant sufle­ ORAŞTIE:
(Putrla)
II
cu, membru al Uniunii parte din viaţă. Autentice graţia fiecărei apariţii sce­ tesc care dă stabilitate Ia Amstei
Scriitorilor, aşa după cum secvenţe de viaţă, senti­ nice. Pentru noi, specta­ formaţiei, făcîndu-i pe ra); HAŢK
membrii săi să se simtă
il caracterizează scriitorul mente luminoase de dra­ torii, rămîn necunoscute ca într-o familie. O „fami­ Colombo (I
Să-ţi vorb<
Radu Ciobanu, „este un obositoarele ore de repeti­ lie" simbolică în sînul că­ ne: CALAI
goste faţă de patria socia­ ţii în care se şlefuieşte fie­ tre denlur
scriitor laborios, cu vînă listă şi partid, ne oferă la care mişcare, se sincroni­ reia s-au constituit, de-a eultură şi
epică viguroasă, cu un fond lungul anilor, familii pen­ tarea Ron
rîndul lor şi alte creaţii zează evoluţia tuturor MERI A ! A
ideatic bogat şi generos... membrilor formaţiei pen­ tru viaţă. S-au cunoscut, şui) : ILI/1
Un virtuoz al compoziţiilor semnate de-a lungul anilor tru a da acea impresie, de activînd în cadrul forma­ si -ă^nlatf
rafinate, cu un stil preg­ - „Lîngă furnal", „8 Mai", Bartok Csaba „Furnalist" (U/P). o inegalabilă frumuseţe ţiei, s-au căsătorit şi au
nant, supravegheat pînă la „August", „Te laud şi te artistică, a unui singur or­ rămas statornici dansatori,
onorînd ansamblul cu evo­
ganism pulsînd în bătăile
aceleiaşi inimi. luţiile lor, de la început
Pentru a
Mesageri de suflet ai cîntecului liunedorean strălucire fiecărui dans pînă azi, Gheorghe şi Car­ fi râcoroas
Strădaniile de a-i da
men Bulac, Mircea şi Mo-
interpretat sînt deopotrivă nica Resiga, Ovidiu şi noaptea şi
rul va fi
De o bună perioadă de pieacă cu multă dragos­ tate de doi solişti de s-au apropiat de cîntecul recunoscute de puhlicul Gina Miheţ. Intenţionează totul izolai
timp, Televiziunea Româ­ te spre cîntecul popular excepţie — Mariana An­ liunedorean, cu aceeaşi spectator şi de specia­ să le urmeze exemplul şi vor cădea
nă ne oferă cu multă autentic care ne-a înso­ gliei şi Drăgan Muntean, dragoste, cei doi inter­ lişti. Au fost răsplătite în tinerii Ioviţă Luncan şi avea şi car
să, însoţite
generozitate emisiuni săp- ţit dintotdeauna istoria, aflaţi, aşa după cum în­ preţi etalează costumul timp, ansamblul obţ'nînd Mihaela Săicean. Ei sînt electrice. 1
tămînale în care cînte- a însoţit generaţie după săşi . prestigiosul realiza­ popular autentic ce-şi titlul de laureat la toate oameni de bază ai forma­ fia slab Îs
cul popular românesc generaţie, oameni, în di­ tor al emisiuni’ menţio­ are corespondentul în ediţiile Festivalului naţio­ ţiei, buni şi ca dansatori unele în
SP'*
este pus la mare preţ. pe verse momente ale vie­ na, între interpreţii de muzeele de etnografie, nali „Cîntarea României", dar şi profesional, la lo­ _
măsura neasemuitei sale ţii lor, la muncă, la bine vîrf ai artei profesioniste dar, mai ales, în lăzile curile lor de muncă, dor­ torul no»
bogăţii ideatice, a mesa­ şi la greu, cîntece care şi amatoare româneşti. de zestre ale salului de generoasă ctitorie de spi­ nici să se perfecţioneze le minime
jului său. a une' linii laolaltă alcătuiesc un Pe zi ce trece, reperto­ aici. ritualitate a „Epocii Nicolae în arta coregrafică, abor- se Intre fl
iar cele m;
melodice diverse şi deo­ tezaur de creaţie ce vor­ riul lor devine mai bo­ Ne bucurăm cu fiecare Ceauşescu". La ultima edi­ dînd şi alte genuri ca, şi 25 grade
potrivă de o mare stră­ beşte elocvent despre o gat, mai complex, cuprin- apariţie a lor în emi­ ţie a festivalului, desfă­ de pildă, dansul de socie­ dimineaţa.
La munţi
lucire. Ne referim în spe­ spiritualitate definitorie zînd doine, balade, cîn­ siunile TV şi de radio, şurată la Arad, cunoscu­ tate. Sînt cei care prin menţine r
cial la emisiunea .Tezaur pentru poporul nostru. tece de leagăn şi o mare îi salutăm cu stimă. Ast­ tul ansamblu a stîrnit din experienţă şi seriozitate, cerul var
folcloric" sau ..Tezaur Intre piesele îe rezis­ varietate de cîntece de fel de oameni merită tot nou admiraţia juriului. De prin întreaga lor muncă amiază, iz<
folcloric în concert" rea­ tenţă şi rafinată frumu­ joc — învîrtite, haţegane. respectul pentru genero­ aprecieri elogioase s-a bu­ şi viată oferă tinerilor cu bile averse
soţite de d-
lizată de omul de mare seţe ale .Tezaurului fol­ line. pădureneşti, rao- zitatea şi frumuseţea lor curat ansamblul folcloric care formaţia se împrospă­ trice. Vînti
competenţă profesională cloric" sînt tot mai mult mîrlăneşti, de pe Valea sufletească. „Silvana" şi în turneele tează mereu un model de moderat, c
— muzicologul Marioara cuprinse creaţiile hune Mureşului şi a Strciului. sale in Elveţia, Franţa, urmat. de 60—70 1<
torul nord.
Murăresou — care se a- dorene mi lese şi interpre Cu dragostea cu care M. B. Glanda. Italia, Iugoslavia ceaţă.
şi U.R.S.S. , _ i VIORICA ROMAN