Page 86 - Drumul_socialismului_1989_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1

Povestea codrului (I)

Alături de imensitatea rile reci// Limpegioare, ro­ Codrul constituie tărîmul
mării şi nemîngîierea cerului, titoare,// Avînd glasuri de miraculos din care coboară
“WMi o permanenţă substanţială a drul). neamul, dar, în acelaşi timp ■ 13,01
izvoare". (Muşatin şi co­
universului operei eminescie­
şi fortăreaţa ce l-a adăpos­
ne este codrul, căruia i se Acest codru, pe care-l tit şi l-a sprijinit în lupta La sfîrşi
nâ * Mîi
subsumează : pădurea, crîn- colindă Muşatin — „Ştefan- pentru libertate şi indepen­ la noi *
gul, teiul, lacul, izvoarele - vodă, tinerel" (...) „Drag i-e denţă. în acest sens aflăm, roască *
toată flora şi fauna acestui codrului de el" — este miri­ între altele, că, după ce tru dv. *
„împărat slăvit" cu care, ficul palat al zînei Dochia, Apolodor a durat podul pe­ tco pc Iu
mai înalt baraj din ţară. prin contabilitatea unui e fortăreaţa dacilor de altă ste Danubiu (........un gînd de universul
B a r a j u l Baraj din anrocamente cu vers de-o fascinantă natura­ dată, care aşteaptă sunetul piatră repezit din arc în nu.i> * Ti
simbure de argilă, cum, leţe şi simplitate, poetul - miraculos al cornului pen­ arc"), iar Traian şi-a trecut filmoteca
nu fără urr simbure de dialoghează asupra celor tru a repune ţara în ve­ Două mc
Relaţiile mele alective s-ar putea numi o navă chile şi fireştile ei hotare : legiunile pe pămîntul Daciei, preta n 1
cu universul grandiosului geologică. poezie, zic tehnicienii. Adi­ mai grave şi variate proble­ „Că să ştii, iubite frate,// in faţa mulţimii acvilelor ro­ politică I
că piatră şi lut. Şi una,
Sistem Hidroenergetic de In 1988, tot la Brazi, şi alta sint aduse cu I- me ale existenţei. Că nu-s codru, ci cetate,// mane ce ardeau, în soare", derea pt
pe Riu Mare se întemeia­ avea loc inaugurarea „Lu­ mense basculante. Argila Critica noastră literară a Dar vrăjit eu sint de mult,// „Codri-adînci ■ şi-ntunecoşi // 19,00 Telc
ză pe citeva momente nii cărţii in întreprinderi şi de la 30 de kilometri. Ma­ apreciat în unanimitate că Pină cînd o să ascult// Ră- Clocoteau de lungul frea­ Sub trico
esenţiale dintre care nu instituţii". Sala de specta­ şină cu maşină. Ceas natura codrului eminescian măt şi de-a armelor su­ steag B
voi putea aminti aici decît cole de 250 de locuri' era după ceas şi an după an. nu se reduce nici pe de­ mare" (Memento mori). A- clopedia
două sau trei. Primul s-o plină cu un public atent şi Cînd ajungem aici, sus, parte la elementele ambien­ omului ni
produs in 1978, la Brazi, la receptiv. Dar cel mai sem­ bate un vînt rece, plouă tale ale unui simplu cadru EMINESCIANA ceastă imagine anunţă stră­ tacol lite
trei ani după ce aici se nificativ amănunt mi s-a existenţial. El este învestit lucita şi binecunoscuta ale­ regrafic l
inlipseserâ primii ţăruşi, părut faptul că standul mocăneşte şi in virlurile cu forţa artistică a unor gorie „codru-oaste" (codru- artistic. „
negre ale brazilor de pe
încă de atunci am avut adus cu acel prilej de creste se scâmoşează norii. simboluri încărcate de mul­ cetate) din popularele ver­ arbori" h
şansa să-l cunosc pe Centrul de Librării din In amonte au început să tiple, profunde şi tulbură­ sunînd din deal în deal// suri ale Scrisorii a III -a : nai.
Cornul mîndru triumfal// Al
directorul Sistemului de Deva a desfăcut in mal se acumuleze apele de un toare semnificaţii. craiului Dccebal. // Atunci
şantiere, inginerul Vio- puţin de două ore cărţi verde întunecat ale viito­ într-o primă ipostază, pre­ trunchi-mi s-or desface// „Şi abia plecă bătrînul. Ce
rel Dănilă, a cărui prie­ rului lac. £ o vreme să zentă îndeosebi în poeziile Şi-n palate s-or preface,// mai freamăt, ce mai zbu­ «ac
tenie mă onorează şi L e c ^ tw x A Ă , nu scoţi dinele, dar pe postume (Ed. pt. lit., voi II, (...) Căci la sunetul de cium I" Citadela codrului a-
azi. Se lucra pe vremea baraj munca e in toi. De 1964) şi în poemele origi­ corn// Toate-n viaţă se în- dăpostea armia română a lui
aceea la aducţiunea prin­ fapt, niciodată n-a fost nale de inspiraţie folclori­ torn". Este cornul al cărui Mircea, care-şî apăra „să­ SELECŢI
cipală, treabă de săpat altfel. Maşini bizare, ale că (Ed. pt. lit., voi. III, ecou din Doina va răsuna răcia şi nevoile şi neamul". GRAMUL
kilometri inlregi in stinca de toate .genurile, in vo- căror culori vii sfidează şi peste codrii de la Putna. programul
, codrul apare ca o
1965)
dură, şi, Împreună cu În­ loare de peste 12 000 lei. cenuşiul zilei, aştern şi entitate etnică ce coboară Vizind necontenit la uni­ „Codrul fabulos" al lui Audienţa
B u 1 e t i
treaga sa familie de con­ In urmă cu citeva zile am tasează argila galben-roş- din timpuri imemoriale, din- tatea naţională în vechiul şi Eminescu, cum îl numea 10.05 Din
structori şi mineri, ingi­ revăzut acest tărim al cată centimetru cu centi­ naturalul său cadru geogra­ George Călinescu, este un clorului; 1
nerul Viorel Dănilă aş­ hidroenergeticienilor. Mun­ metru, in timp ce pe dru­ tr-o preistorie situată dincolo fic, Eminescu îi prefigurea­ adevărat personaj miraculos terară ştii radi
tiu
tepta cu febrilitate sosirea ca lor aici se apropie de mul şerpuit urcă, precum de succesiunea neamurilor ză viitoarea configuraţie în un autentic mit autohton ţări oci
a ceea ce dinsul numea sfirşit. Aducţiunea princi­ nişte ciclopici gindaci, alte şi a domeniilor. Din nostal­ este, într-un fel, însuşi sim Muz». de . uşi
Ictin
şt
„maşina lui Jules Verne" ; pală e gata de mult, iar şi alte basculante cu an­ gia pentru codrii de odi­ viziunea Muşatinului, care, pe marca
in zarea arcului albastru al
un agregat de forat in sec­ maşina lui Jules Verne a cestrala lor povară de pia­ bolul poporului ce s-a năs 111.00 De la
ţiune plină, capabil să tră şi lut. Teribilă imagi­ nioară ai ţării se cristalizea­ Dunării : „Vede codrii cum cut, a pătimit, a sîngerat Avanpremi
luat drumul altor şantiere. naţie a tenacităţii şi inge­ ză viziunea ancestrală şi coboară, // Deal cu deal, 15,15 Mu/.lt
Înlocuiască munca a patru Pe valea care se tot strim- niozităţii umane I Iţi vine a îngenunchiat, a luptat ş pretutindei
guri
sute de mineri. In 1982 tează, am urcat pină la să te /descoperi, ca in faţa perenă a acestora : „Nea- scară cu scară,// Răsfirin- a reînviat necontenit în um diojurnal; cui tur
apoi, aveam să asist Prin baraj, pină la cota sa ac­ marilor monumente ale murile-nbătrîneau, // Crăiile du-se pe şes, // Unde riu- bra de veacuri a „Codru ale Epocii
intermediul televiziunii la tuală, foarte apropiată de lumii. De acum ştiu că se treceau,// Numai codrii rile ies (...) // Vede tîrguri, ca N icni a
momentul istoric al primei cea finală, înscrisă cu alb nu mai am scăpare : ima­ tăi creşteau...// Şi in umbra vaduri, sate// Pe cimpie lui Măriei-sale". 17.00 Bulot
străpungeri de pe aducţiu­ pe pieptul muntelui. Ca ginea aceasta mă va ur­ cea de veci// Curgu-mi riu - Prof. DUMITRU SUSAN 17.05 Muzii
dv. ;
18,01
nea principală cu ajutorul să vi-l imaginaţi, încercaţi mări ori de cite ori voi presărate..." 21,Of La
acestui sobol fabulos. So­ să vedeţi secţiunea sa aprinde un bec. Căci 22/' 0 Radio
Sport ; 22,2
lidar cu bucuria acelor oa­ transversală : un trapez cu trudnic şi neînchipuit de fonice de
meni, vedeam atunci pen­ baza mare de 600 m şi lung e drumul luminii... laritatc ;
poetic. Emi
tru prima dată ceea ce înălţimea de 170 m. Cel RADU CIOBANU de tonuri şi culori. Mă Muzică de
Eternitalua romântiască simţeam inveşmintată în 21.00 Buleti
mantia florilor de cimp
CRONICA FILMULUI ţionantă în felul ei, che- care împodobeau costu­
mînd toate vîrstele şi toţi Purtam de multă vreme-n tului hunedorean cu ţesă­ mele, ştergarele şi covoa­
De ce are vulpea coadă oamenii la reîntîlnirea cu mine persistent, obsedant turi, ceramică, obiecte din re. în apropierea ulcioare- C I N E
copilăria.
chiar, gîndul de a scrie
lemn şi costume de pe
întregul film este domi­ despre frumuseţea nepieri­ Valea Mureşului pină la lor şi blidelor simţeam
Privind lumea prin ochii bunici, basme, oi, dulăi, oră­ nat, dincolo de imagine, de parcă arşiţa zilelor de
copilăriei, cu „agasanta" mi­ tănii şi pisici, îşi răsuceşte suculenţa umorului replicilor toare a creaţiei populare, pădureni, din zona Orăş- vară. Rodos — s< •
DEVA :
rare continuă a acestei vîrste, meandrele rîul ascuns al şi situaţiilor, de dialogul ac­ chintesenţă a spiritualităţii tiei pină-n Ţara Haţe­ tria); HUN
Cornel Diaconu a realizat psihologiilor personajelor a- toricesc dintre Octavian He- noastre. Eram chemată spre gului. Toată această bogăţie - nul dintre
un film fabulă, liniştit la su­ junse în zona platitudinii şi rescu — probabil cel mai izvoare, spre tainiţele în Frapante prin autentici­ expresie a geniului crea­ dern A
e
prafaţă şi grav in adîncuri. superficialităţii, care şi-au înzestrat dintre marii actori care se păstrează „lăzile tate şi poezia culorilor, tor al oamenilor acestor incs (a Teiuic:
din
Verva satirică a scenaristu­ pierdut copilăria, a bătrîni- mici ai cinematografiei noas­ de zestre" ale simţirii şi prin meşteşug, sobrietate locuri — vine pină astăzi (Flacăra);
lui Ion Băieşu i-a oferit din lor fără senectutea bătrî- tre - şi Valentin Uritescu, talentului atîlor generaţii, şi eleganţă, exponatele de foarte demult. E semn Sfîr.şitul 1<
ring);
C
belşug situaţii şi personaje, neţiî. Morala acestei „vulpi un bunic sfătos, un bunic pe care se ridică astăzi, copleşesc, iar cuvintele, că aici, pe pămîntul româ­ (7 Noieu
pretextul epic pentru desfă­ cu coadă", ţîşnind din toa­ adevărat, coborît parcă din maiestuoasa, coloanele de­ oricare ar fi ele, nu pot nesc, dintotdeauna a trăit, 11 (Unirea
şurarea nestînjenită a ima­ te scenele, din toate unghe­ lumea poveştilor lui Creangă. venirii noastre socialiste. spune decît foarte puţin a muncit, a iubit şi a creat Cei 13 c
(Cultural);
ginii care, performanţă regi­ rele universului văzut mereu „De ce are vulpea coa­ Acest gînd a devenit cîn- din prea plinul sentimen­ un neam care are vîrsta Sosesc păs
zorală, dar şi de operatorie de la înălţimea nasului cîrn, dă" este un film care ac­ tec şi fremătare interioară telor ce-şi făceau loc : ad­ codrilor şi a apelor, iar (Luccafâru
(Florin Tolaş), izbuteşte să prin ochelarii mereu reali şi ţionează asemenea unei vi­ în momentul cînd am tre­ miraţie, mirare, bucurie, Agentul st
PETI
prezinte „viaţa la ţară" nici mereu imaginari ai copilăriei, tamine. Nu era o întîmpla- cut pragul Secţiei de artă mindrie că exist, că sint noi cei de acum sîntem rul); mea
viaţa
chiar aşa cum o ştim că este, este limpede : pierzîndu-ne re că într-o sală de cinema, a Muzeului judeţean, în omul acestor locuri încăr­ urmaşii, dor şi continua­ ANI NO AS.'
nici in chip idilizat. Redes­ natura mamă, ne pierdem înainte de proiecţia filmu­ sălile căreia ne-a întîm- cate de istorie şi frumu­ torii lui. secrete
coperirea satului prin ochii insăşi natura noastră uma­ lui, copiii strigau: „In-ce-pe ! pinat, tulburătoare, unică seţe ! URICÂN1 :
Amsterdan
unui copil de la oraş, cu nă. vi - ta - mi - na Ce !“ prin specificitate lumea sa­ Privirea mi s-a umplut VERGHELIA CHIFOR BRAD: Tâ
părinţi prea orăşeni uneori, Povestirea, uneori duioa­ GHEORGHE POGAN seriile I-1I
O
este o stratagemă. Dincolo să, uneori comică, alteori dintre R A de; Ş
de etapele parcurgerii micu­ ironică, se strînge în ghe­ Fapt dive
lui scenariu iniţiatic de că­ mul unei comedii lirice cu GERM IS AI
tre micul descoperitor de tentă idilico-parodică, emo­ sc grăbes<
cultură şi
tarea Roi
NOTE DE LECTURA ŢEG : No;
lor — :
BRAZI
„Castelul de calcar" LAN : Tcnn
Le
din
de cui tu
O fascinantă poveste—călă­ Dar aventura propriu-zisă „Clntarca
torie pentru cei mici a publi­ începe precum în basme prin SIMBRIA:
cat recent la Editura „Ion sorbirea apel de izvor în care (Mureşul)
creangă 4 * poetul şi criticul ti­ fuseseră strivite plante ador­ tom ele se
mişorean Eugen Dorcescu. mitoare. Odată adormit piticul mina).
După cum ne avertizează încă Barbă-Cot este dus în împre­
din Prologul în versuri : jurări misterioase în una din
„ ...Se reîntorc in candida po­ încăperile superioare ale Cc-
veste/ Din nou cu ei dueîn- tăţuii părăsite. Trezindu-se din mamuţi
du-ne. căci toţi/ Un vis sîn- somnul greu, începe cerceta­
tem : părinţi, copii, nepoţi.../ rea locului, desigur îl regretă IVRE
Povestea doar (şi ochiul tan­ pe prietenii Dodoacă şl Bi-
dru) cstc“, scriitorul reia o ciuşcă şi la urmă face cu­
parte din personajele primu­ noştinţă cu înfricoşătorul Pentru
lui său volum dedicat copii­ Matrac, locuitor al Cctăţuli continua
lor — DODOACA ŞI BICIUŞ­ părăsite. Iscusinţa piticului că şi va
CA. Barbă-Cot face să se poată frumoasă,
Astfel, acţiunea se petrece în afla din timp limitele puterii schimbate
zona păduroasă dinspre munte magice a vrăjitorului Merlin, bil, in cu
a celor trei rîuri : Rîul-cu- respectiv în zona Castelului zii, avei
Plopi, Kîul-cu-Sălcii şi Rîul- de calcar... ploaie, m
cu-Anini, zonă mirifică unde Desigur, basmul despre Cas­ le de c
trăiesc prietenii : Barbă Cot, telul de Calcar, piticii şl prie­ Vînt in
Labă-dc-Fier şi Vcsclaş. Cu tenii tinerilor cititori, nu poa­ Temperat
măiestrie, scriitorul ii poartă te fi rezumat în citeva rîn- vor fi cu
pe micii cititori înspre preo­ duri. Apropiindu-se cu marc 13 grade,
cupările celor trei personaje, dragoste de sufletele celor mc intre
precum ar fi tăiatul nuielilor mici, scriitorul a compus un
de salcie pe care le duc prie­ basm modern, cu aluzii la T.a mui
tenilor lor Duduială şi Piţl- literatura copiilor de pretu­ Sub genericul „Ctitorii ale VIZITĂ DE DOCUMENTARE Vuleria Stoian, directorul va încălz
gane, vestiţi împletitori de co­ tindeni, la marea literatură Epocii Nicolae Ceauşescu“, A- Bibliotecii judeţene şi scriito­ fl parţial
şuri şi pescari cu leasa. Ne care ne-a îneîntat copilăria sociaţia scriitorilor din Ti­ rul asociaţiei, Aurel Cil. Popovicl, C'orina Victoria Sein, rul Radu Ciobanu. posibil s
de
slabe
sînt prezentate apoi şi alte tresărind şi bucurîndu-ne a- mişoara a organizat o vizită Ardeleanu, Lnurenţlu Ccrneţ, Mircca Şcrbănescu, Aurei In cadrul vizitei-de iucru a şi de des*
personaje — Sanda, Genie Şi tunci cînd, după îndelungi pe­ de documentare de două zile Alexandru Peni, Octavian Do- Turcuş. Din partea Comitetului avut loc o întîlnirc cu oameni După air
Mltu, după care începe să se ripeţii, eroii cei buni şl dragi pe Amenajarea hidroenerge­ clin, Slavomlr Gvozdenovlcl, judeţean de cultură şi edu­ ui muncii de pe amenajare şi ia moder
depene cu adevărat firul po­ ii înving pe cei uriţi şi răi... tică Rîu Mare-Retezat. Ne-au Antoânela C. Iordache, Ale­ caţie socialistă al Judeţului o şezătoare literară în cadrul
veştii alternînd rememorarea fost oaspeţi scriitorii : An­ xandra Indrieş, Marian Odan- căreia cei prezenţi au citit
cu acţiunea palpitantă. DAVID RUSU gliei Dumbrăveanu — secreta- Biu, Marja Pongrăcz, Nebolsa Hunedoara au (ost însoţiţi de din creaţia lor.