Page 81 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 81
ORGAN Al CDMITETUIUI JUDEŢEAN. HUINEDOARA AL P.C.R.
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A I N
Anul XLI, nr. 9 803 VINERI, 26 MAI 1989 4 pagini - 50 bani
1989^ an decisiv al cincinalului actual
Aspect din secţia prelucrări mecanice de la Termocentrala Mintia.
Sarcinile de plan-îndeplinite
exemplar, la toţi indicatorii
înnoire şi calitate - repere ale prezent la
* Despre şoferul Nicolao Orăştie - Sibişel, multe Şoaită n-a avut nici un
încălţămintei „Corvin“ \ Şoaită, de la Autobaza din altele. Drumurile erau gre accident, nici abateri de
la regulile de circulaţie.
le, neasfaltate. Nici oame
Orăştie, aflasem multe lu
cruri bune. Cu autobuzul nii nu erau învăţaţi să că - Permisul, cartea de
pe care-l are in grijă am lătorească in autobuze. A muncă îmi slut curate. Eu
— Pe baza realizărilor au fost foarte bine primi branţuri şi ştaifuri se pro fost greu... Dar astăzi silit aşa înţeleg că trebuie să
obţinute de la începutul te, dovadă fiind faptul că duce în atelier, eventualele ij călătorit de nenumărate
acestui an — releva tova la această . dată este asi goluri de aprovizionare de ( ori, constatind că omul a-
răşa Valeria Pop, ingine gurată desfacerea întregii la furnizori fiind practic cesta, caro a împlinit pa La panoul de onoare — oamenii,
rul şef al Fabricii de în producţii prevăzute în eliminate. tru decenii de muncă la
volan, este un meseriaş de
călţăminte Hunedoara —, planul pe anul în curs. clasă, modest, corect, sări faptele lor de muncă,
afirm cu toată convingerea -— Dintre cele mai noi — Pe lingă faptul că a- tor la nevoie, in sprijinul de înalt patriotism
că 1989 va marca în acti modele asimilate în fabri vcm contractată întreaga
vitatea noastră de produc caţie, menţiona maistrul producţie pe acest an, la unul călător vîrstnic, a u-
ţie saltul calitativ aşteptat de schimb Viorica Cturbă, nivelul planului, ne-am nui copil... lericit să spun că am vă lie un om: corect, punc
după acumulările de expe de la linia tras-tălpuit-fi- asigurat şi variante de re — Cînd au trecut 40 de zut multe dintre frumuseţi 1 tual, bun tovarăş, să mear
rienţă din anii care au tre nisat, amintesc încălţămin zervă — remarca tovarăşa ani de cînd minuiesc vola le patriei noastre cu ochi gă acolo unde este nevoie
Aurelia Răşinar, secretarul
de munca şi priceperea
cut de la înfiinţarea uni tea cu feţe textil tubular, comitetului de partid al nul ? — se întreabă mirat, limpezi de la volanul au lui. Adică, la datorie.
intre două curse. Numai
tobuzului mereu încărcat
tăţii. Produsele pe care le a cărei confecţionare a pre fabricii. Mai concret, în pe autobuze. O dată, de de oameni, pe care i-am - Aţi făcut sute de mii
confecţionăm acum poartă supus însuşirea „din mers“ situaţii de neritmicitate în
două ori, cind a fost ne-
amprenta profesionalismu a unei noi tehnologii. Ţin livrarea de către furnizori !voie, am trecut şi la mar dus in excursii prin ţară, de kilometri pe drumurile * J
ţării...
la locurile de muncă, ori
lui pe care l-au dobîndit ea Popescu, Lenuţa Ruiu, a materiilor prime şi ma fă. Cu peste 40 de ani in acasă...
oamenii muncii din aceas Cozac Marieica, Baranga terialelor, apelăm la solu urmă deschideam traseele Şi în toţi aceşti peste GH. I. NEGREA \
tă unitate, înnoirea şi ca Lăcătuşi Gabrieia Artenie, ţii de genul înlocuirii tăl ţ de călători Orăştie - Cos- 40 de ani de cînd se allă
litatea devenind atributele celelalte muncitoare din ( ieşti, Orăştie — Germisara, la volan, şolerul Nicolae (Continuare in pag. o 3-a) |
încălţămintei cu marca fa schimbul pe care-1 conduc pilor din durocol cu mi-
bricii „Corvin". şi din schimbul coordonat eroporos, sau a pielsinului
Despre atributele la ca de maistrul Silvia Uţă cu p.v.c. în cazul feţelor.
re se referea interlocutoa s-au familiarizat uşor cu Noua atitudine a oame Tradiţie şi continuitate in pregătirea ceior ce
rea noastră am aflat amă tehnologia respectivă, do nilor muncii din Fabrica
nunte pe fluxul de fabrica- ■ vedind buna lor pregătire de încălţăminte Hunedoa
ţie. Prin specificul activi profesională. ra faţă de necesitatea în înfăptuiesc noua revoluţie agrară
tăţii desfăşurate în aceas Referitor la tehnologia deplinirii ritmice, exempla
tă unitate, tonul înnoirilor de confecţionare a tălpii re a planului de producţie Un scurt popas la Li liceul numără aproximativ La şedinţa Comitetului
îl dă colectivul atelierului fixe se ştiau prea puţine — dovedite şi de realiza ceul agroindustrial din Ger- 1 000 de elevi, care se pre Politic Executiv al C.C. al
de creaţie, condus de ing. lucruri în fabrică pînă a-. rea principalilor indicatori misara ne-a oferit prilejul gătesc în meseriile de hor- P.C.R. din 5 mai a.c., în
Ioana Boehiş. Prin imagi cum cîteva luni. In ate pe patru lunii şi jumătate de a cunoaşte o seamă, de ticultpr-tnecani.zator, zoo faţa şcolii au fost puse noi
naţie şi bun gust, Aurica lierul de ştanţe, maistrul din acest an — ilustrează aspecte ale activităţii des tehnist -m eca n i z a t o r, veteşi importante cerinţe, sar
Atanasoaie, Arabcla Bilei, Margareta Nanău ne spu hotărîrea nestrămutată a făşurate aici pentru forma rinar şi contabii-planifica- cini, exigenţe sporite în
Behuţa Bătăiosu, Mina nea că astăzi, aplicîndu- întreg'ului colectiv de a rea viitorilor lucrători ai tor-statjstician. Este unul pregătirea forţei de. mun
Ghiuzelia, Elena Pojar, ce se noua metodă, nu mai ogoarelor. Primul interlo din multiplele argumente că pentru diferite sectoare
care atestă dezvoltarea în-
lelalte lucrătoare din crea este nevoie de interven întîmpina cu rezultate de cutor ne-a fost tovarăşul văţămîntului românesc, gri al economiei naţionale. în
e
lărgirea orizontului de cu
prof. Casian Jidavu, direc
ţie au ridicat la 99 la sută ţii suplimentare (frezări), prestigiu a 45-a aniversa torul liceului. ja deosebită pe care parti noştinţe profesionale, teh-
gradul de înnoire al pro pe li mia de tras-tălpuit- re a actului istoric de la — Invăţămîntul agricol dul şi statul nostru, per
duselor confecţionate în finisat. Aceasta înseamnă 23 August 1944 şi Congre din Germisara datează de sonal secretarul general al V. NEAGU,
perioada care a trecut de economii de timp şi ma sul al XlV-lea al partidu aproape o sută de ani. Da partidului, t o v a r ă ş u l I. VLAD,
la începutul anului. Mo noperă, deci eficienţă spo lui. că la început, numărul Nicolae Ceauşescu, o acor corespondent
delele prezentate în vede rită. De altfel, la această mediu anual de elevi se dă pregătirii şi educării ti
rea perfectării contractelor dată, întregul necesar de MIRCEA DIACONU ridica Ia circa 50, astăzi nerei generaţii a patriei. (Continuare în pag a 2-a)
VWAW\V%W.VVVV.V. , .VA , AVW.WA’A\V.V/.W. , .V.V.V.VA'JAW , .VAW.W.V, , .%WA , AV AVW.WW/.W.'.W.'.V.W.VAW.W.'.V.W.VAW.VA'.W.V.W
Participare numeroasă, hărnicie
şi răspundere la praşilă şi la
recoltarea furajelor!
Mai mult de 100 mem hărnicie pentru a asigura
bri cooperatori se aflau recolte cit mai mari. Pină
miercuri la prăşitul po la această dată, praşilele
rumbului înlr-una din tar mecanice şi manuale la
lalele C.A.P. Strei. Pe nu toate culturile sînt în sta
meroşi alţii i-am găsit la diile prevăzute, starea cul
strînsul finului de pe o turilor este bună, iar la
parcelă din preajma fer recoltatul şi depozitarea
mei zootehnice. „Ne bucu furajelor se lucrează din
răm, într-adevăr de o bu plin. Membrii comitetului
nă participare la muncă comunal de partid ne a-
— arăta Floarea Boldea, flăm permanent în mijlo
secretarul comitetului co cul oamenilor în unităţi,
munal de partid, primarul sprijinind conducerile co
■comunei. în toate cele trei lective în organizarea acti
unităţi agricole din comu vităţii şi mobilizarea tutu
nă oamenii, stimulaţi de ror locuitorilor satelor ia
măsurile de majorare a muncă".
cantităţilor de cereale şi La C.A.P. Strei, cum a-
legume repartizate pentru rătam, se înregistrează în
retribuirea în natură a ţă această primăvară o bună
ranilor cooperatori, parti participare la lucru în
cipă zilnic în număr mare
C.A.P. Boşorod. Cooperatorii de Ia brigada Cliltld au finalizat praştia manuală la culturile de sfeclă şl car la praşilă, la celelalte lu MIRCEA LEPĂDATU
tofi, Iar în prezent efectuează praşila la porumb. Vicepreşedinta cooperativei. Victoria. Dosa ne spuneu cu mhulrio crări aferente perioadei,
că membrii cooperatori din Cllltid sini mereu printre pri mii lu asemenea lucrări agricole.
muncesc cu răspundere şi (Continuare in pag. a 2-a)
