Page 82 - Drumul_socialismului_1989_05

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9;

Filmul — mijloc de modelare

a personalităţii umane

Participare numeroasă, hărnicie şi răspundere Mărturisită deschis, încă tic de film, Natalia Stân­ a se realiza mai multe pe­ ■ 19,0U
din titlu, menirea „Lunii cii, redactor al ziarului licule în scop didactic şi 19,25 Ctit.
irea furajelor! culturii şi educaţiei prin „Scînteia", Mireea Drăgan, în acest sens de a Ie su­ de Aur o
film" este ca prin mijlo­ regizor, Ioana Drăgan, ac­ gera creatorilor noi teme. şi orienta
(Urmare din pag I) sit finul de pe 21 ha, l-au la recoltatul lucernei. Ma­ cirea unei „punţi de suflet triţă şi Ruxandra Aramă, Abordîndu-se relaţiile de tovarc
Ceauşescu
strîns din cîmp şi trans­ ria Berghianu, contabilul între oameni şi artă", să debutantă în vodevilul ci­ dintre film şi literatură,
cîmp. Ca urmare, lucrările portat la adăpost. şef al unităţii, prezentă în sensibilizeze, să informeze, nematografic „Chiriţa în film şi scenariu, personaj de-muncă
voVriionari
de întreţinere a culturilor La C.A.P. Ruşi — subli­ cîmp alături de coopera­ să producă mutaţii în sim­ Iaşi" — a relevat puterea schematic şi erou convin­
s-au realizat în ritmurile nia Letiţia Fonescu, ingi­ tori, preciza că lucerna ţirea şi gîndirea publicului de influenţare a creaţiei gător prin capacitatea sti mânia în
Copiii cînl
prevăzute. La cartofi, de nerul şef al unităţii — este cosită de pe jumătate cinefil. Fidelă scopului cinematografice, rolul său de autodepăşire, s-a evi­ partidul • :
pildă, s-au efectuat două mecanizatorul Ioan Vasi- din suprafaţa cultivată. propus, manifestarea a pri­ modelator ca mijloc de denţiat imperativul prima­ - educaţie
rcbilonări pe toate cele 32 leniuc a efectuat. în con­ Mai aflăm că 500 tone de lejuit acţiuni cu filmul educare cu largă populari­ tului adevărului, indiferent
de ha plantate (mecaniza­ d i ţ i i de calitate, două re- secară ir.asă-verde, recol­ menite să contribuie la tate. de genul abordat. lujionar <
torii Valorică Şchiopu şi bilonări la cartofi. La rîn- tată de pe 20 de ha, au cunoaşterea problematicii Dovedind o bună cu­ vers, maţi
Dezbaterile între oameni
Ioan Snagov), încheindu-se dul lor, cooperatorii din fost însilozatc în condiţii noaştere a filmului româ­ de film şi publicul larg, ca 21,35 Ma
şi prima praşilă manuală, brigăzile conduse de Ro- bune. creaţiei cinematografice ro­ nesc de actualitate, publi­ de altfel toate manifestă­ foiclorice
Festivalulu
unde printre cei mai har­ dica Vulcan şi Maria Co- în „Rotunda", o tarla mâneşti, receptarea mai a- cul — oameni ai muncii, rile organizate de între­ „Cîntarea
nici cooperatori s-au do­ ceag au executat praşila de 10 ha aparţinînd C.A.P. proape de intenţiile crea­ cadre didactice, elevi — prinderea cinematografică 21,50 Telej
vedit a fi Romanuţ Pes­ manuală pe 27 de hectare. Nudăştie, de pe care a fost torilor a mesajului celei judeţeană în general şi în închiderea
car, Nicolae Păclurean, Ro- Şi la soia s-a încheiat pri­ recoltată secara masă-ver- de-a şaptea arte, sondarea şi-a e.xprimat aprecierea speţă în cadrul „Lunii cul­
muius Dan şi alţii. Porum­ ma praşilă manuală pe de, mecanizatorii Ioan Cu­ opiniilor şi sugestiilor be­ pentru însemnata încărcă­
bul ocupă aici o suprafaţă rele 20 de ha cultivate. ca şi Dumitru Sima mun­ neficiarilor acesteia. tură de simboluri general turii şi educaţiei prin Epg—qgMLait.:
de 133 ha. Coordonat de La porumb, unde meca­ ceau cu discurile la pre­ întâlnirile spectatorilor umane şi limbajul meta­ film", s-au dovedit bine­ g?AD
Petru Achim, inginerul şef nizatorul Traian Barbu a gătirea terenului ce urma cu realizatori, în cadrul foric care conferă creaţii­ venite pentru viaţa spiri­
al unităţii, mecanizatorul reuşit să prăşească meca­ să fie însămînţat cu a premierelor de gală, dar lor recente efecte educa­ tuală hunedoreană. Ele
Nicolae Pătruţ executa a nic toate cele 111 ha cul­ doua cultură de plante mai ales dezbaterile de la tive deosebite, satisfacţia contribuie, alături de alte
doua praşilă mecanică — tivate, se efectua praşila pentru furaj. La porumb, Petroşani şi Hunedoara pe pentru restituirea unor e- acfiuni culturale, la educa, SELECŢII
gata pînă ieri pe 70 de manuală pe ultimele su­ praşila mecanică s-a în­ roi din istoria naţională rea oamenilor, militînd GHAMUL
hectare — iar cooperatorii prafeţe. în tarlaua „Peste cheiat pe toate cele 70 de tema „Filmul — mijloc de aşa cum au intrat ei în programul
din brigăzile conduse de apă" am văzut miercuri la ha cultivate. Cooperatorii informare, educare şl mo­ memoria poporului. S-a pentru formarea un ud spec­ Răspundem
lor; 10,0
Eudita Pasc şi Viorica Si- muncă, cu sapele la pră­ din brigăzile conduse de delare a personalităţii u- tator avizat, lucid, capabil ştiri ; 10,0!
noi au încheiat praşila ma­ şit, un mare număr de Ilişca Voinea şi Otilia mane" au dovedit recepti­ subliniat, de asemenea, ne_ de o receptare completă a Intr-un gl
nuală pe 115 ha. Printre cooperatori. Mai exact, a- Ciontu erau mobilizaţi la vitatea şi interesul publi­ voia resimţită, mai ales mesajului artistic ce se a- Spre ţării vilto
—
al
cei care şi-au terminat veam să aflăm de la Vic­ praşila manuală. Gheorghe cului pentru această artă de tineri, de a găsi în film Buletin de
primii praşila pe suprafe­ toria Pop. preşedintele u- Chitidean, preşedintele u- eroi ale căror trăsături de dresează deopotrivă sufle­ mânia pit<
ţele preluate în acord glo­ nităţii, praşila manuală a nităţii, preciza că şi aceas­ atît de complexă. Dialogul tului şi minţii. Muzică uş<
bal sc numără Gheorghe mai rămas de executat pe tă lucrare este finalizată purtat de publicul specta­ caracter să fie demne de a lctln de ş
fc
comon-a
Vîjdea, Ana Culcer, Ecn- aproximativ 10 hectare. pe 65 de ha. Tot el men­ tor cu Florian Potra, cri­ fi preluate, necesitatea de VIORICA ROMAN Par» in
ai
terina Deac, Clari Crişan, Şi aici sc acţiona cu ţiona că s-au realizat, pî­ Fon ale . Fes
te
Cornel Marcu şi Ana A- răspundere la recoltarea nă acum 510 tone de siloz cil şi crea
vram. La soia, cultură ca­ furajelor. Astfel, în locul de bună calitate, din se­ ia i la 3;
mieră
re ocupă aici 15 ba. pra­ n u m i t „Nâroaie", o echipă cară masă-verde şi lucer­ La Cooperativa „Drum nou". Preocupare statornică Recitai Rad
de
şila manuală este efectua­ de cosaşi muncea cu spor na. colac Ţăra
tă. pînă acum, pe 10 ha. te frumoas
scris;
Bine organizat şi cu te-a 10,15
nai;
spor se acţionează şi la pentru realizarea producţiei de export conomice;
recoltarea furajelor. O for­ mu;’c^i, in
maţie de mecanizatori re­ Intr-o recentă discuţie, muncă pentru femei erau calitate. V-am ruga să nu­ sevj «aiiste ;
colta nutreţurile masă-ver- tovarăşul Carol Gabor, se­ puţine. Organele locale de miţi în acest cadru cîteva patrie; cotelor; 17,4 i
di
de în brigada Ohaba. Eu­ cretarul Comitetului de partid şi de stat ne-au dat dintre cele mai destoinice rii; 22,00 O
gen Lăzărescu, la volanul partid de la Cooperativa sarcina să creăm activităţi lucrătoare de covoare din 2.'?,00 Moine 1
Nocturnă
combinei de recoltat, Şte­ de producţie meşteşugă­ prin care să absorbim o cooperativă. —24,00 Buh
fan Borto.ş, Doinei Oncsc rească „Drum nou" din parte a forţei de muncă — Avem multe lucrătoa­
şi Petru Nicşan, care asi­ Hunedoara, ne spunea : feminine. în prezent, în re destoinice, harnice şi cu
gurau transportul recoltei această activitate sînt an­ multă responsabilitate fa­
în furajerie, se străduiau — Producţia de covoare trenaţi aproape 300 de coo­ ţă de calitatea muncii lor. LI
C INE
să menţină ritmurile de manuale cu care coopera­ peratori, în exclusivitate Se numără între ele Dori­
lucru prevăzute. tiva noastră participă la femei. Bineînţeles, de a-
în brigada Strei, coope­ realizarea sarcinilor de ex­ ana Olah, Maria Tătaru,
ratorii Viorel Crişan, Con­ tunci problema forţei de Aneta Sufaru, Elena Udrea, DEVA :
stantin Cioarec, Irimie O- A.E.C.V.L. Pcştcana. . A în ceput însilozarca secarei şi port ale judeţului s-a „năs­ muncă feminine a fost re­ Maria Turcuman, Catinea Rodos — s
prea, Petru Bordea, Gheor­ tritlcalelor pentru animale. Pri ma celulă de siloz, esle aproa- cut" în urmă cu ani, cînd zolvată în municipiu prin Deceanu, Elena Leon-te şi (rin); HUN
ghe Bordca şi alţii nu co­ Pe (Ie finalizare. în Hunedoara locurile de crearea, din iniţiativa se­ multe altele. Ele se îngri­ nu) dintre
dorn
A);
cretarului general al parti­ jesc nu numai de calitatea mes (Mode
dului, tovarăşul Nicolae produselor pe care le rea­ din T
Ceauşescu, a unor ramuri lizează personal, dar în­ (Flatai
Fapt
Tradiţie si continuitate în pregătirea celor ce industriale noi care folo­ drumă cu tact şi răbdare Cliiriţa div<
în
t t sesc această forţă de mun­ în acelaşi scop şi pe lu­ itmbric);
că. La noi însă nucleul de crătoarele mai tinere sau rea); LUI
înfăptuiesc noua revoluţie agrară artizani cu care am început mai puţin experimentate. ral); la VUI c
de
B:
să producem covoare înno­
La acest punct al discu­
păsările
teafărul);
(Urmare din pag. 1) î n g răşăm i n te, cu lt i v a toar e — întreaga activitate de între învăţumînt-cereeta- date manual s-a dezvoltat ţiei a intervenit tovarăşa tul stranii
etc.) ce stau la dispoziţia educare comunistă a tine­ re-producţie, ca imperativ de la an la an, iar acti­ Halgunde Gorea, conducă­ FETRU.A:
nice, economice, ştiinţifice elevilor în vederea pregăti­ rei generaţii se desfăşoară al învăţămîntului nostru. vitatea respectivă ocupă as­ tor tehnic al cooperativei. ţa mea
şi de cultură generală. Pen­ rii şi Instruirii practice. pe baza programului uni­ Practica de producţie a e- tăzi un loc de prestigiu în­ — Desigur, colectivul de ANINOAS,
secrete
tru materializarea acestor Despre rezultatele la în­ tar al activităţilor politi- levilor se realizează aproa­ tre cele pe care le orga­ producţie pentru export a URICANI :
cerinţe, liceul nostru dis­ văţătură ale utopiştilor din co-ideologice, tehnico-.ştiin- pe în totalitate pe loturile nizează cooperativa. Aşa avut întotdeauna un nu­ Amsterdar
pune de o bază materială liceu ne-a vorbit Mihaela ţifice, cultural-artistice şi din ferma proprie, precum am ajuns să facem şi ex­ cleu de bază. Dar, firesc, BRAD: Ti
bună: o fermă şcolară di­ ionescu, secretarul comi­ sportive. Alături de învă- şi în cîmpurile experimen­ port. el nu este în permanenţă I—II (Stea
RABARZA
dactică şi de producţie tetului U.T.C. ţămîntui politico-ideologic tale ale Staţiunii de cer­ Cooperativa „Drum nou” alcătuit din aceiaşi oameni. lumea dea
structurată nevoilor de — La sfârşitul trimestru­ a cărui calitate căutăm să cetare şi producţie pomi­ din Hunedoara — după Unele cooperatoare ies la rul) ; Of
pregătire a elevilor şi ne­ lui al 11-lea, din efectivul o ridicăm permanent, au colă, ale Asociaţiei inter- cum ne informează tehni­ pensie, altele mai pleacă dintre de
cesităţilor aprovizionării de 755 uteeişti, au obţinut fost şi sînt iniţiate şi alte cooperatiste sau în com­ cianul principal Maria Dui- spre alte sectoare de acti­ Fapt dive
cantinei (plantaţii de pomi note de promovare peste activităţi. Dintre cele mai plexele de creştere a ani­ nea, care se ocupă în ca­ vitate. Noi trebuie să ne germisa: grăbes
se
şi vie, pepinieră, colecţie 90 la sută, făcîndu-se un recente menţionez simpo­ malelor din zonă. Trecerea drul cooperativei direct de îngrijim permanent de a- cultură ş
ampeiografică, sere şi so­ salt faţă de trimestrul I de zionul „Nicolae Ceauşescu practicii productive din ca­ sigurarea forţei de muncă tarea Ro
larii, cîmp legumicol, fito- 7 la sută. Procentul de — promotor ai politicii de binete şi laboratoare în problemele exportului — a de calificare ridicată. De ŢEG : Tr
tehnic şi floricol) şi o fer­ mediocritate a scăzut cu pace si colaborare între ferma didactică sau pe lo­ început să producă pentru nopţi (Da
Răfuiala;
mă zootehnică, ce cuprin­ 12 la sută. Se remarcă în popoare", spectacolul o- turile experimentale şi de partenerii de peste hotare, aceea, anual, prin coope­ da şeriful
de 17 bovine mari, 241 mod deosebit organizaţiile magial „Nicolae Ceauşescu producţie este în benefi­ acum mai bine de 20 de rativă se califică în dife­ 'Centrul
oi, 66 porci. din clasele a XI-a A, a — ctitor al României mo­ ciul atît al elevilor eît şi ani. rite meserii 30—35 de fe­ c, tfnţic „1
Instruirea teoretică sc XlI-a A, a iX-a D, care derne", masa rotundă al unităţilor respective — — La ora actuală, sarci­ mei. Dintre acestea pe cele nlei“) I—II ; (1 5
—
realizează în 4 cabinete şi au obţinut un procent de „Concepţia tovarăşului realizîndu-se o îmbinare nile pentru export repre­ pe care le depistăm cu Fantomei
laboratoare pentru discipli­ promovabilitate de 100 la Nicolae Ceauşescu privind organică a triadei îiwă- zintă în jurul a 20 la sută aptitudini către munca dc (lumina)
nele de specialitate si 13 sută. Şi în cadrul concur­ rolul şi locul tineretului, ţămînt-cercetare-producţie. din producţia marfă indus­ artizanat Ie orientăm că­
laboratoare şi cabinete surilor pe meserii desfăşu­ al organizaţiilor sale în Organizarea activităţii trială realizată de coope­ tre activitatea de confec­
pentru disciplinele de ba­ rate în acest an şcolar, ampla operă de transfor­ practice de producţie sub rativă. ţionat covoare manuale şi
ză, toate f i i n d dotate cu uteciştii din liceul nostru mare revoluţionară şi edi­ această formă permite e- — Rezultă din cele ee astfel avem aici în perma­ - J Ţ M
aparatura necesară, truse au obţinut rezultate bune. ficare a societăţii socialis­ levilor cunoaşterea nemij­ ne-aţi spus că pentru pro­ nenţă un colectiv de nă­
pentru fiecare disciplină La toate meseriile, locurile te româneşti". locită a specificului pro­ dejde.
de învăţămîni, retropro- I la faza judeţeană au fost — Educarea prin şi pen­ priei meserii, dobîndirea dusele dumneavoastră des­ Experienţa Cooperativei
iectoare, epidiascoape, as- câştigate de elevii noştri. tru muncă ocupă un loc a- deprinderilor de muncă. tinate exportului aveţi „Drum nou", rezultatele l’entru
pectomate, televizoare etc. S-au remarcat Daniel Pop, parte în pregătirea tineri­ Tot în vederea realizării parteneri siguri, desfacere obţinute de-a lungul anilor va IncSlz
Amenajarea cabinetelor şi Petru Necş, Damian Căsă- lor. Cum se realizează ea acestei laturi a educaţiei asigurată. în activitatea de export fi sînt parţial
pos
laboratoarelor s-a făcut în­ lean şi Mircla Barb. în liceu ? organizaţiile U.T.C. pe cla­ — Problema desfacerii dovedesc că şi unităţile e- Vintul v:
deosebi prin autodotare, La Liceul ‘agroindustrial — Buna pregătire a vii­ se iniţiază frecvent acţiuni nu s-a pus la noi. Am a- ral slab.
asigurîndu-se o bună func­ din Germisara organizaţii­ torilor lucrători din agri­ de muncă patriotică, de cordat şi acordăm maximă conomiei locale pot să fie minime 8 !
intre
ţionalitate a acestora. Pc le U.T.C. desfăşoară şi o cultură presupune nu nu­ recuperare a materialelor atenţie calităţii produselor — şi chiar sînt multe din­ cele mai
lîngă ferma şcolară, cabi­ susţinută activitate politi- mai o solidă bază de cu­ destinate exportului şi am tre ele —* participante ac­ 25 grade,
nete şi laboratoare, liceul co-cducativă. Cîteva ele­ noştinţe teoretice, ci şi u- rcfolosibile, redare în cir­ reuşit astfel să ne menţi­ tive la realizarea sarcini­ La mu
mai dispune şi de un parc mente legate de aceasta cuitul agricol a unor su­ nem ani la rînd aceiaşi tiv frum
porar
m
de maşini (tractoare, plu­ ne-au fost date de Rcmus na practică. Din acest mo­ prafeţe agricole sau de în­ parteneri. lor de export ale judeţului. rat din
guri, maşini de frezat, se­ Zaharia, director a d j u n c t tiv, căutăm să păstrăm frumuseţare, atît a liceului
mănat, plantat, împrăştiat cu probleme educative. permanent un echilibru cit şi a localităţii. — Ne-aţi vorbit despre ION CIOCLEI