Page 90 - Drumul_socialismului_1989_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 80!

m Este necesară unirea tuturor forţelor
încredere şi cutezanţă
si o coordonare eficientă a lucrărilor \
(Urmare din pag. 1) unor oameni de suflet din de peste 20 de ani, in pa- |
afara sa, aici s-au născut glna de ziar; maşiniştii j DL
în cadrul programului o facă mai bine decît con­ Ne amintim că, trecînd nul dintre veteranii unitâ- şi se materializează in ritm Nicu Pădureanu, Petru Fi- ( 28
de modernizare, de dezvol­ siliul popular, unităţile e- de la gară spre comună, ţii, cu 37 de ani de mun­ alert ingenioase idei şi op­ lipescu, Adrian Faur şi I
tare economico-socială a conomice de pe teritoriul pe strada liceului, tot a că Ia activ, ne vorbeşte ţiuni de modernizare a spa­ Leonid Jurca sau brigadie- 1 B 11,3
comunei, la Ilia s-a con­ comunei, care au formaţii treia, a patra casă este despre milioanele de sem­ ţiilor, de perfecţionare a rul Ludovic Otvos îşi supun ţ lor * Tel
struit mult în anii socia­ de muncitori constructori în construcţie. O mîndreţe ne culese numai la ziar, fluxurilor de producţie, de cu ştiinţă şi conştiinţă u- i ghiozdan
lismului. Pentru acest an. şi care vor fi beneficiarele de case, cu grad ridicat de despre mulţumirea de a li îmbunătăţire a condiţiilor neltele muncii; zincograful ) <ri\i Şi cl
comuna are un pian la de drept ale locuinţelor ce complexitate şi de finisare. unul dintre primii cititori sociale ale tipografilor. Ana Balaşli este „mama" ţ Ui Nitul <
construcţia de locuinţe ce trebuie date în folosinţă? N-are comuna meseriaşi ? a tot ce se tipăreşte in Spaţii largi nefolosite au fotografiei in tipografie, i Sub trico
însumează 34 de aparta­ S-a pus problema acestui Ce întreprinde consiliul Tipografia Deva. Aici lu­ devenit moderne şi nece­ harnică şi conştiincioasă, 1 ■ 12,40
mente, destinate specia­ ajutor la Ilia ? popular, care trebuie să crează cam tot de atiţia sare ateliere de producţie, iar colegul ei Dorin Epure ţ ea 13,00
liştilor, cadrelor şi celor­ La C.A.P. discutăm cu asigure coordonarea efor­ ani şi soţia sa Terezia şi unele deja echipate cu preia din mers ştafeta, cu l Album cl
lalţi oameni ai muncii tovarăşul Ioan Cionca, in­ turilor tuturor constructo­ mai de curind, şi fiica lor, maşini şi instalaţii, altele aceleaşi atribute prolesio- 1 concert c
care navetează spre alte ginerul şef al cooperativei. rilor de pe raza comunei Rodica Negru, proaspăt in curs de organizare şi nale. 1 tec iubir
localităţi. — Posibilităţi de a spri­ pentru realizarea numă­ absolventă a facultăţii de dotare sau anexe sociale De dimineaţa pină seara \ Lumini d<
în ce stadiu se află la rului de apartamente pla­ drept, la fără frecvenţă, şl curate, Igienizate. tirziu, ori pină în cealaltă l animate
cîntecului
Oamenii ştiu că tot ceea
ora aceasta apartamentele jini pe constructor noi nu nificat ? Deocamdată prin preşedinte al comitetului ce fac, prin forţele lor, dimineaţă, simfonia mun- / Ilustrate
avem. Cu meseriaşii de
sindicatului din tiprografie.
cu termen de predare in unităţile economice din prin truda lor suplimen­ c/7 in tipografie îşi deru- 1 (ară * I
In această frumoasă fa­
1939? Răspunsul este comună, sprijină construc­ milie muncitorească - Ti­ tară, le aparţine, în cali­ leazâ acordurile line, dar ţ ecranului
simplu : la un singur bloc torul cu mijloace de trans­ pografia — activează multe tate de producători, pro­ de amplă reverberaţie, i muzicii
acum se sapă fundaţiile. Construcţia port pentru evacuarea mo­ alte cupluri: Ioan şi Jenico prietari, beneficiari. De Alţi interpreţi de frunte : > „Savoy"
Informaţii mai amănunţ-te lozului şi a surplusului de Drăguş, Nicolae şi Rodica aceea, fiecare este inte­ brigadiera de la legătorie ţ tologice
în această problemă ne de locuinţe pămînt de pe amplasamen­ Maria Popa - femeie mo- 1 romanesc
destâ şi inimoasă, Rodica 1
dă tovarăşul Traian Iuga, la sate te. Matei şi Ana Moldovan' - ) Secvenţa
secretarul adjunct cu pro­ — Cînd se va trece la din acelaşi compartiment l rului E)
bleme de propagandă al construcţia propriu-zisă — final al activităţii din tipo- rea progi
t
comitetului comunal de ne informează în conti­ grafie, tipăritorul olset Mo- ţ Telejurnal
care dispunem abia ne
partid, membru al birou­ descurcăm în lucrările nuare tovarăşul Traian riana Malache şi Gheor- I tarea Ro
lui executiv al consiliului noastre. Iuga, consiliul popular va ghe Kiss — de la pregăti- / giul ţării
popular. Nu este deloc încuraja­ asigura din contribuţia în Matei, Ionel R. şi Lucia resat de buna gospodări­ rea formei ofset, lăcătuşul ) iubit Ei !
— Pentru unul din cele tor ceea ce afirmă ingi­ muncă la Legea 1/1985, Popa, Dorin şi lolanda re a atelierelor şi incintei Mircea Goţiu şi mecanicul ţ tistic. „la
trei blocuri cu 18 aparta­ nerul şef. C.A.P. Ilia, munca necalificată. Avem Epure, Avram şi Maria unităţii, cu toţii răspund la Ion Măcinică, zeţarul An- i nicului C
ducţie a
mente cu termen de pre­ după cum am arătat, este meseriaşi autorizaţi în co­ Popa, cu toţii meseriaşi noile cerinţe de instruire ton Szemcsuk - o mină si > vieticc. P
dare în acest an, după constructor pentru blocul mună. Şi aceştia îşi vor de nădejde, de înaltă pro­ şi educare. Permanent se o minte de aur, ca şi li- ) 21,40 Mc
cum se poate vedea, se de patru apartamente din efectua contribuţia în bitate profesională şi mo­ pregătesc deopotrivă cei tera pe care o poleieşte i fir 21,
el în respectivul metal.
sapă fundaţiile. Construc­ incinta fermei zootehnice. muncă pentru ei şi mem­ rală. de azi, ca şi schimbul de Să le adăugăm pe Iu- ţ
miine — prin şcolile pro­
tor la acesta este G.I.G.C.L. Cu cine-1 va construi ? brii de familie tot la rea­ Cel ce intră în Deva, fesionale şi de maiştri din crătoarele Modo Parlenie l LUNI, I
dinspre Simeria, va ob­
Deva. Cel de al doilea, cu C.A.P. a avut o echipă de lizarea apartamentelor pla­ serva, pe partea dreaptă, Capitală, prin cursurile in­ şi Ana Botici, pe coordo- ,
8 apartamente are ampla­ meseriaşi dar aceştia au nificate, iar o lună pe o clădire de mare întin­ terne de calificare şi poli­ natoarea producţiei de im- 1 ■ 19,01
plecat la Complexul de
samentul liber, în curtea an vor lucra ca încadraţi dere, pe orizontală, cu o calificare. primate tipizate, inginera ţ 19,25 Lor
fermei zootehnice a C.A.P. vaci pentru lapte de la la constructor. frumoasă zonă verde in — Este o cerinţă expresă Nina Privantu - cu opti- t în Anul i
Bacca, unde execută pro­
Acesta a fost repartizat ducţie în cooperare, pen­ Sînt bune măsurile pe faţă şi cu denumirea pe a zilelor noastre, releva mismul ei tonifiant - şi să > H 19,45
spre a fi construit d că­ tru unităţi miniere. poarta solidă de metal: Liviu Braica, directorul u- nu-i uităm pe maistrul 1 toţi tn 20
e
tre C.A.P. Ilia. în perioa­ La C.P.A.D.M. discutăm care le-a stabilit consiliul TIPOGRAFIA DEVA. Ceea nităfii. Pentru că noul, pro­ Ioan Angalito — mereu pe ţ programe
da imediat următoare vom problema convergenţei e- popular. Acestea puteau ce trebuie să-l mai Infor­ gresul pătrund tot mai lază in vastul angrenaj al / 2R50 Tez
1
2 00 Cti
elibera amplasamentul şi forturilor către realizarea fi luate însă şi mai de­ măm pe cititor este mediul mult şi in sectorul poli­ muncii intr-o tipografie şi, > de Aur.
nu in ultimul rînd, pe ţ
pentru cel de al treilea locuinţelor planificate pe vreme. La ele trebuie să ambiant, creator din inte­ grafic. Noi insine, aici, la subinginerul Octavian Sa- ţ 21,15 Dii
bloc, cu 12 apartamente. sc „cupleze" mai bine şi rior, spiritul de angajare Deva, acţionăm pentru îm­
acest an cu tovarăşul Ioa-
Au trecut 5 luni din a- chim Roşea, preşedintele mai convingător cu efor­ şi de iniţiativă al oameni­ bunătăţirea tiparului plan, bău, mecanicul şef şi „Iaci- / talului K
doresc
lot-umu!" unităţii, oricind ţ
cest an şi stadiul de con­ cooperativei. turile celor de la C.A.P. lor de aici. Din ambiţiile vom trece, încă din acest şi oriunde este necesar. i Românie,
strucţie a apartamentelor sănătoase ale tinărului di­ an, la fotoculegere, la Şi este necesar pretutin- ' ticc, re
planificate pe 1939 la Ilia — Noi, afirmă dînsul, şi C.P.A.D.M. şi chiar de rector al unităţii, care o descompunerea automată deni... Mai ales intr-un co- ţ 21,50 Te
avem posibilitatea să pre­
este înlîrziat mult. Con­ luăm o parte din finisaje la complexul de vaci pen­ imprimat colectivului senti­ in culori, vom lărgi gama Icdiv in care oamenii au |j
structorul, care pentru co­ şi chiar construcţiile me­ tru lapte. Iar coordonarea mentul încrederii in pro­ tipăriturilor olset. Oamenii, învăţat, de o vreme, ce in- i
muna Ilia ca şi pentru talice de care este nevoie. trebuie s-o asigure în mai priile forţe şi cutezanţă in in majoritatea lor, sint in­ seamnă cu adevărat râs- 1
altele este brigada de an­ Echipele noastre însă nu bune condiţii consiliul nou şi progres — cu spi­ teresaţi de propria activi­ punderea - in ei şi laţă \
trepriză construcţii montaj sînt .în măsură să preia popular. jinul activ, dezinteresat al tate, vor să muncească mai de ei —, au învăţat ce in- ţ
bine, mai uşor. Şi se zbat
întregului colectiv şi al
a G.I.G.C.L,., trebuie spri­ o lucrare de la fundaţie pentru asta. Pun serios seamnă increderea şi cu- ? DEVA :
tezanţa in mai binele lor ţ
jinit. Şi cine ar putea să şi s-o predea la cheie. ION CIOCLEI umărul la treabă şi min­ de miine, pe care ştiu că ţ Rode® —
tea la contribuţie. pot să şi-l asigure prin 1 trk. : t
nul
A'.V.'.V.V.V.VZ.V.V. ,V,V.VAV.V/.V/.V.V.W.V.V.*AWW ^VW.W/W’.VAV.’.WW.V.W/.WV/.ŞV. | Cu mulţi dintre ei lu­ propriile lor lorţe, lorţe J dorn a)
mes
(Mo
crăm zile şi nopţi intregi. care se numesc dăruire şi ) din Ten
li cunoaştem bine. Lino- pasiune, hărnicie şi modes ţ (Flacăra)
1 tipiştii Remus Trif şi Gheor- tie, echilibru şi speranţă, i Sfirşitul
ghe Kaşler culeg aproape Numai aşa vor dobîndi noi ! ring):
(7 Noi
fără greşeală texte lungi, succese, intru bunăstarea ) II (Unii
Cel 13
pretenţioase, pe care, apoi, lor, a fiecăruia, întru slu- ţ (Cultura
losil Daradics şi Ionel R. jirea patriei dragi, ai că- î Sosesc ]
(l.ucenf;
Popa le aşază matematic, rei fii sînt cu toţii. Agentul
Specialistul — primul răspunzător de calitatea lucrărilor rul); PE
viaţa m
ANINOZ
(Urmore din pag. 1) hectare, ocupată cu grîu, tea mecanizatorilor în vedeşte şi faptul că aici secrete
rapiţa a crescut în voie, cîmp, la toate lucrările se constată întârzieri în Investiţiile -r realizate la termen! URICAN
Ams terci
viaţă asemenea deziderate năpădind cultura şi dij- programate, să nu îngăduie efectuarea pra.şilei la po­ BRAD:
la C.A.P. din satul centru muind serios producţia, din sub nici un motiv abateri rumb, că mai există une­ seriile I
de comună Traian ? cauză că erbicidarea s-a de la tehnologiile stabilite. le suprafeţe de teren ce GURAB,
lumea
Răspunsul cel mai con­ făcut necorespunzător. De O asemenea cerinţă a fost puteau fi mai bine puse Ritmurile intense de lucru apropie seriile
ORA
vingător la această între­ asemenea, într-o tarla cu ignorată insă la C.A.P. în valoare prin însămînţa- dintre
bare poate fi dat prin mo­ porumb, „La plopi" —, Traian, consecinţele evi- rea cu plante furajere, Fapt di
dul cum au răsărit şi se unde inginerul şef ne spu­ denţiindu-se prin dimi­ mai ales dacă se are în obiectivul de cota finală GERMI!
prezintă la această dată nea că şeful de fermă a nuarea producţiilor pe so­ vedere că, an de an, uni­ so grăt
cultură
culturile unităţii respecti­ "supravegheat semănatul, lele unde s-au făcut lu­ tatea înregistrează un în­ (Urmare din pag. 1) nă de preparare a mine­ tarea
ve. Pe majoritatea supra­ dar el nu a mai controlat crări de slabă calitate, semnat deficit de nutre­ reurilor de la Boiţa — ŢEG :
feţelor ocupate cu cereale calitatea lucrării (!) —, ceea ce impune ca cei ţuri. vestiţii al Carierei miniere Haţeg este unul din obiec­ lor
păioase şi cu plante pră- plantele au răsărit neuni­ vinovaţi să fie traşi la răs­ Din această situaţie into. Micia—Mintia, diriginte pe tivele noastre importante, BRAZI ;
LAN
x
şitoare, culturile sînt cu­ form, e ‘stînd goluri mari pundere şi să suporte pa­ lerabilă se impune să fie şantierul noii uzine de cu termen de predare în ţiu T(
rate de buruieni, au o bună în cultură, ceea ce impu­ gubele aduse avuţiei ob­ trase maximum de învă­ preparare de la Boiţa — acest an. Am concentrat de cb
densitate şi dezvoltare ne reînsămînţarea unei în­ şteşti. ţăminte, specialiştii din Haţeg, care ne-a spus : aici forţe puternice, se „Cîntar
SIMER
uniformă. Există însă şi semnate suprafeţe. Evi­ Fireşte, nu este scutit fiecare unitate avînd da­ „Ne-am asumat răspunde­ ating zilnic ritmuri înalte (Mureş
unele suprafeţe unde sta­ dent, rezultă că într-o ast­ de răspundere nici ingi­ toria să se afle perma­ rea executării în regie pro­ de execuţie şi sperăm să-l tontele
nerul şef al Consiliului
mina).
rea actuală de întreţinere fel de situaţie producţia unic agroindustrial Haţeg, nent în cîmp, alături de prie a patru obiective din terminăm, aşa cum ne-am
este mult diminuată ca
atestă faptul că nu s-a a- urmare a neurmăririi cu Teodor Pătescu, care avea cooperatori şi mecaniza­ cadrul uzinei, respectiv angajat cu 15 zile mai
cordat atenţia cuvenită res­ răspundere a modului cum datoria să sesizeze aseme­ tori, să urmărească nemij­ alimentările cu apă indus­ devreme, respectiv, la sfîr-
pectării normelor prevăzu­ mecanizatorii şi-au făcut nea abateri de la teh­ locit respectarea tehnolo­ trială .şi potabilă. Deşi a- şitul semestrului I a.c. în
te în tehnologii, că ingi­ datoria, a superficialităţii nologii, să controleze în giilor şi să manifeste exi­ vem cam puţine forţe, ne acest fel ne vom aduce şi
nerul şef Viorel Ilian şi în muncă şi lipsei de exi­ cîmp starea culturilor şi genţă faţă de modul cum străduim să urgentăm şi noi o părticică de con­
şeful de fermă Veroniea genţă a specialiştilor din modul cum cadrele tehni­ tribuţie ia realizarea sar­ Peni;
Semna nu şi-au îndeplinit unitate. Cumulate, aceste ce îşi îndeplinesc atribu­ sînt executate lucrările a- noi respectivele lucrări, să cinilor din industria mi­ contirv
cu răspunderea cuvenită neajunsuri grevează asu­ ţiile încredinţate. In ace­ gricole, condiţie decisivă conferim obiectivului, în nieră, la dezvoltarea ba­ ca. ci
cu îm
pentru creşterea producţiei
sarcinile ce le revin în pra soartei recoltei şi re­ laşi timp, o mare vină o final, deplină funcţiona­ zei de materii prime • a după-s
calitate de specialişti, care zultatelor economico-finan. poartă şi organizaţia de la hectar. Acţionînd în litate, să poată produce ţării. Va fi doar unui locuri,
în scurt timp la parame­
deluro
aveau datoria să urmăreas­ ciare de ansamblu ale partid din C.A.P., comite­ acest mod, ei trebuie să-şi trii proiectaţi". dintre succesele noastre, verso
că pe fiecare solă modul cooperativei agricole. tul comunal d partid şi dovedească în fapte com­ căruia îi vom adăuga al­ de de
c
cum s-au efectuat însămîn- Se ştie bine că specia­ consiliul popular, care nu petenţa profesională, care De fapt, finalul obiecti­ tele, dedicate marilor Vîntul
ţările şi lucrările de în­ listul din unitate este pri­ s-au implicat cu întreaga să se regăsească în reali­ vului este aproape. Ni l-a evenimente politice ale nă la
rul st
treţinere. Numai aşa se mul răspunzător de cali­ răspundere în buna orga­ zarea în acest an a celor reconfirmat Victor Pascu, anului: a 45-a aniversare Tem pi
mai mari producţii agri­
şeful Brigăzii de construc­
fi
poate explica de ce -In­ tatea lucrărilor efectuate, nizare şi coordonare a lu­ ţii şi montaji miniere De­ a actului istoric de la vor gra
12
tr-o tarla, numită de lo­ inginerii avînd obligaţia să crărilor din campania agri­ cole, în înfăptuirea nea­ va. 23 August 1944 şi Con­ mo în
calnici „La meteor", în organizeze şi să suprave­ colă de primăvară. Că lu­ bătută a obiectivelor noii gresul al XlV-lca al
suprafaţă de cîteva zeci de gheze permanent activita­ crurile stau astfel o do­ revoluţii agrare. . ■— Intr-udea tu, noua uzi­ partidului. ________ ___