Page 78 - Drumul_socialismului_1988_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 674

Ninge poema română...
m Ninge poema română Ning adevăruri eterne ! 4 .

Ning pagini albe şi clare
Ţara se-mbracă mireasă
Grîu românesc, reaşterne
Dintr-o străveche lumină...
Dacia Felix e-acasă !
Roata Unirii, deci Ilora
Ninge domol şi mereu Cugetul nostru cel mare !
HUNEDORENE Ninge păstratul tezaur — neîntreruptă vreodată... • 13,00 Tc-
Iată, in inimi e ora
Vatra poporului meu
Sieşi, de-a pururea, faur Cea din milenii visată ! La sfirşit d
nă * Mindri
mânesc ■*
Ning ghiocei mioritici Ninge carpatic pe Strei, pentru ţară,
Festivalul obiceiurilor laice Sus, la Grădiştea de piatră Ninge la Dunărea — Mamă... pentru noi '
Dorul strămoşilor mei
Munţii statornici, granitici, senului anim
Dăinuie-n doine şi cheamă zbor de pa:
Străjuie patria-vatră
de iarnă hunedorene Ninge din tulnice blînde tră * Imn pi
Ninge de foarte departe... Cuşmele munţii-şi îndeasă blică * Farr
între manifestările Fes­ din acest an a Festivalu­ noastre costume populare. Neaua cu literă groasă Vremea-i pridvor de colinde — cii * A făt
ţării eterne
tivalului naţional „Cînta- lui obiceiurilor laice ie Ca şi in ediţiile prece­ Scrie în dor făr-de moarte Dacia Felix e-acasă ! * Autograf :
rea României" organizate iarnă şi Colindei ţării pen­ dente ale Festivalului obi­ 14,45 Săptăf
în judeţul nostru, Festi­ tru minerii Văii Jiului noi ceiurilor lave de iarnă Dacia Felix e-acasă ! EUGEN EVU că * 15,00
valul. obiceiurilor laice de valori educative. şi Colindei pentru minerii programului
iarnă şi-a cîştiga.t un loo Timp de două zile — în Văii Jiului, alături de Telejurnal •
distinct. Emulaţia spiri­ 26 decembrie — la Deva formaţiile de dubaşi hu­ tricolor, sub
tuală generată de magis­ şi în 27 — la Petroşani — nedorene vor fi prezenţi practică o lectură strict • 19,30 Te'
trala Expunere a tovară­ vom avea bucuria reîntîl- şi invitaţi din şase ju­ Printre cârti selectivă, oprindu-se nu­ dia • 20,0
şului Nicolae Ceauşescu la nirii cu datini şi obiceiuri deţe ale ţării, care vor > mai asupra valorilor sigu­ anului 1988
şedinţa comună a plenarei străvechi, cu cete de du- aduce o dată cu urările re. El ştie să evite şl în­ Film artistic,
C.C. al .P.C.R., a orga­ başi • şi colinzile care a- de belşug pentru anul La liecare sfirşit de de­ sînt cele moi bune cărţi cercarea veleitară şi best- mă iubeşti...
nismelor democratice şi mintesc de ocupaţii şi viitor şi frumuseţea obi­ cembrie încercam să reca­ ale anului ?" — este o în­ seller-ul senza-ţionalo-me-
organizaţiilor de masă şi momente de viaţă din va­ ceiurilor. de iarnă de pe pitulez ce am citii in anul trebare prost pusă, iar 'ăs- lodramatic. Şi e aproape Telejurnal.
obşteşti, imprimă ediţiei tra satului, cu frumoasele plaiurile natale. respectiv. Operaţia nu-ml punsttriie ca-e I se dau dureros de greu să nu­
reuşea niciodată : unele trebuiesc privite cu toată
cărţi le uitam Io ape., iar circumspecţia. Este prost meşti cele mai bune cărţi idiWEfti
altele, citite în anii an­ pusă, pentru că a-i răs­ dintre cele mai bune. E-
teriori, veneau să li se punde presupune să fi ci­ xistâ, sigur, ca pretutin­
substituie. Contuzia era tit sau măcar să li răsfoit deni, şi excepţii. Aşa, DEVA : Ha
lără ieşire. In 1988 insă, toate apariţiile anului res­ bunăoară, cea mai bună dealuri (Patri
mi-am propus să ţin pectiv, performanţă de care carte a anului 1982 a fost negrului cha
o evidenţă strictă a lec­ nimeni nu e capabil. Din de departe „istoria..." lui HUNEDOAR/
de
ril
pene
turilor anului, iar re­ păcate, mulţi dintre cel G. Călinescu, de tapt o A); In arşiţa
zultatul mi se pare sem­ reeditare. In generat însă, dern — B);
g> 1 Cha rl
nificativ. De la 1 ianu­ e imposibil să izolezi un ri PETRO:
:
arie pînă la data aces or Lec i4AA,/i' singur titlu. „Timeo homi- flerul negru.
l
însemnări, am citit 41 de pfQj ll a 0 ] m a nem unium libri", zicea (Parîng); Di
(7
cărţi. Puţin. Nici măcar o Toma d’Aquino - teme-te Ceghcm samui
Cel
7
carte pe sâptămînâ. Puţin, de omul unei singure cărţi. I-II (Unirea
mai ales dacă mă gin- chestionaţi răspund fără Aşa e, şi, intr-adevăr, mă Şarada (Cui
dese că 1988 a fost un an să se tulbure, lăsînd să se tem atit de cel ce a ră­ CAN : Vacai
(Luceafărul)
favorabil lecturii, căci, subinţeleagă că intr-ade­ mas agăţat la Coşbuc, cit Egreta de I
prin forţa împrejurărilor, o văr au citit totul. Ei nu-şi şi de cel ce nu jură decit rul); PETRII,
trebuit să stau mai mult dau seama că, de fapt,- î-n pe BorgeS. Dar - aş pu­ tul — Iii.:
(Muncitoresc
în pat citeva luni, inde- felul acesta nu răspund, tea fi întrebat de cineva SA : Cei 7
letnicindu-mâ, fireşte, cu ci rostesc nişte verdicte abia intrat in vastul im­ sC-Mie l-n
cititul. Aşa stind lucru­ care, intrucit nu iau în periu al lecturii — după narea uric
Sfîr
rile, mă întreb cîte cărţi considerare toate datele ce criterii îşi selectează tezat) ; BRA
citeşte un critic profesionist problemei, sînt fatalmen­ cititorul avizat lectura ? (Steaua roşie
cînt-
care lace şi cronică săp­ te nedrepte. Corect, între­ H călăuzeşte in primul rînd Regina Cuib
iria);
tămânală ? Depinde de barea ar trebu lornulată experienţa. Cu cit e mefl (Flacăra);
!
critic, desigur, de pro­ astlel : „Care sînt cele mare experienţa de lectu­ BAI : Imp
Niehita Stănescu gramul şi sistemul său de citite de dv. in acest an?“ ră, cu atit alegerea sa e bire (Centri
mai bune că-j, dintre cele
ră şl creaţ
lectură şi, nu in ultimul
României");
riad, de conştiinţa sa pro­ Aşa da, ar mai merge, se mai sigură. Sau, ca să Rezervă la
răspund cu vorba unui gas­
prag
în
şi ordinea cuvintelor dubaşii aduc calde u- fesională. Oricum insă, poate răspunde cinstit. tronom : pentru a-ţi da cla); BRA:
An
Nou
tio
fericită; C
râri de împliniri în concluzia ca o mi se im­ Pentru cititorul avizat seama că brinza nu-i de brele soare]
muncă tuturor hunedo- pune este aceea că obiş­ do cultură
Ninge peste ţară a bel­ ne o sărbătoare a cuvîn­ renilor: mineri, siderur- nuita întrebare de prin insă, cu atit mai mult soi, nu e nevoie să mă- „Cîn tarea
şug şi palpită viaţa sub tului, a poeziei româneşti, gişti, encrgeticieni, ni con­ o- bilanţurile de s.l 'sit de an pentru cititorul profesionist nînci toată pu'ir.a... SIMBRIA :
structori,
lucrători
mantia imaculată a iernii. îniţîlnirile cu cititorii îl g oarelor. e greu de răspuns şi aşa. vecin sam
(M- .şui);
E decembrie, iar gîndul apropie tot mai mult pe - „Care consideraţi că Căci acest gen de cititor RADU CIOBANU că e cor
cititorilor se îndreaptă artist de cei cărora le na,
spre două nume de refe­ destinase bucuriile, spe­
rinţă ale poeziei noastre i ranţele, căutările şi însăşi Punct de vîrf în creaţia chis, populat de perso­ tate. El extirpă demnita­ hologice. Dana Dogaru,
Nicolae Labiş şi Niehita viaţa sa. Participarea la Cristianei Nicolae, „Hanul, naje ciudate, solitară a- tea, impune binele şi dă într-un salutar rol prin­
Stănescu, amîndoi deschi­ festivalurile internaţionale dintre dealuri" este o su- şezare aflată la răscruce iubirea pradă flăcărilor cipal este o Mînjoloaie
zători de drumuri în lu­ de poezie îi aduc popu­ praficţiune generată de de drumuri şi destine. în pentru ca totul să intre „frumoasă, voinică şi o-
mea mereu nouă a cuvân­ laritatea pe toate meri­ nuvela lui I. L. .Caragiale această lume miniaturală într-o insipidă şi monotonă chioasă". Remarcabil este Numerele
tului. dianele, unde volumele „Hanul lui Mînjoală". Fan­ Alexandru Repin. El de­ tragerea di
„Primele iubiri" şi sale văd lumina tiparu­ tasticul, parţial abolit, 'se senează în rolul polcov­ brie 1988:
„Lupta eu inerţia" sînt lui. asociază, acum, unui male­ CRONICA FILMULUI nicului un personaj plin Extr. I:
6, 83, 17, 2‘
elocvente pentru creaţia Niehita Stănescu şl poe­ fic laicizat. Rezultatul a- de orgoliul puterii, vorace, Extr. a 1
lui Labiş, poetul care tre­ zia sa devin pentru con­ cestei lecturi „de cineast"? înfricoşător, insidios şi 75, 25, 70, :
Fond tota
ce de la universul copi­ ştiinţa publicului o per­ Un film de dragoste, de' Hanul dintre dealuri perfid, totul sub aparenţe 713 051 lei, c
lăriei, în care cerbii şi manenţă. Căutările, nop­ epocă şi. atmosferă, cu care pot să înşele. lei report !
căprioarele veneau să se ţile de nesomn, geniali­ tensiune şi suspans, reali­ „Hanul dintre dedaluri"
adape la susurul de izvor, tatea expresiei poetice zat într-un limbaj cine­ îşi exercită tiranic, autori­ ispăşire a păcatelor în este un film de dragoste
spre o poezie a esenţelor, sînt răsplătite prin acor­ matografic modern. între tatea „polcovnicul" (per­ cadrul unei false fericiri şi acţiune, o împletire de
devenind exponentul unei darea , de patru ori, a film şi literatura lui Ca­ sonajul, real, a condus familiale. realitate şi fantastic popu­ I VREtv
generaţii dornice să revo­ Premiului Uniunii Scrii­ ragiale legătura este de represiunea ant’revoluţio- Filmul prilejuieşte de­ lar, căruia muzica lui
luţioneze arta cuvîntului. torilor şi a Meritului subtilitate a subtextulud şi nairă de la 1848 în Ţările butul cinematografic al
Labiş a lăsat în poezia Cultural clasa a Il-a. atinge rădăcinile balcanice Române), cel care „nu e actorului Florin Busuioc, Adrian Eneseu îi spo­ Pentru a/.
românească un gol simţit în anul 1975 i se acordă ale acesteia. nebun, e doar umflat de hunedorean de origine, si­ reşte misterul şi forţa fi relativ
această per
cu acuitate de cititori. în Premiul Herder, iar în el însuşi". Aici poftele gur pe mijloacele sale in­ expresivă. lui. Cerul
aceste condiţii, căutînd me­ 1980, la propunerea Aca­ „Hanul" este o curte a sale de mărire, de domina­ tr-un rol greu, plin de GHEORGHE POGAN cipitaţii m.
ros. Se vor
reu ordinea cuvintelor, a- demiei suedeze candidează miracolelor, un spaţiu în-. re şi putere sînt nelimi­ capcane şi meandre psi­ formă de
pare Niehita Stănescu, pentru Premiul Nobel, a- frecvente
creator al unei poezii ce lături de alţi scriitori noi. Vînttil
frapează prin îndrăzneala contemporani. CĂRŢI NOI IN LIBRĂRII COIINDĂ DIN STRĂBUNI general niu
tcnsificări
expresiei, prin noutate şi Poetul, pregâtindu-se sectorul vv
mai ales prin acea „mută, parcă pentru o lungă că­ • „Avram lancu", autor • „Lumea Intre realita­ Săptâmîna cultural-edu- în această perioadă s-eu râturile ir-
seculară căutare" cum lătorie, îşi adună poeziile Silviu Dragomir, apărută te şi speranţă", Ion Roşu cativă „Colindă din stră­ impus, prin ţinuta lor, cuprinse în
şi plus 1 f
a numit-o >3 la ga. înlr-o antologie sub titlul în colecţia „Biblioteca Hamzescu, Editura Alba­ buni", organizată în Zam, colocviul de istorie „70 maxime Im
Au fost izvodite, astfel, „Ordinea cuvintelor", su- pentru toţi". la Editura tros. s-a deschis, la a.şezămîn- de ani de la Mai ea Unire", de.
La mun:
poeme de o frumuseţe gerînd că, dintotdeaun3, Minerva. • „Dreptul internaţional tul de cultură al satului (realizat la Zam) şi Tri­ mai conţin
inegalabilă, adunate în el a fost urmărit de sen­ • „Muflonul", voi. II, şi interzicerea armelor de Micăneşti, cu dezbaterea buna democraţiei (Tămă- i zească u
mai multe volume, confe­ sul acestora, că un artist de Paul Eugen Banciu, nimicire în masă", Ionel „Sarcini ce revin comu­ şeşti). V> temporal
vor semnal
ri ndu-i lui Ni chila Stâ- adevărat se zideşte in Editura Facla. Cloşcă, Editura Militară. nei noastre în lumina ma­ în încheierea săptămînii ales in a
nescu statutul de clasio propria-i operă pînă la • „Profil pierdut" de • „Monolog asimetric", gistralei Expuneri a tova­ cultuiral-educative „Colin­ intervalului
al poeziei româneşti, in- identificare perfectă şi ar­ Victoria Dragu, Editura Ion Vlasiu, ' Editura Emi­ răşului Nicolae Geauşescu dă din străbuni", forma­ rat cu inie
trînd definitiv în . con­ dere totală. Niehita Stâ- Eminescu. nescu. la şedinţa comună a Ple­ ţiile artistice ale comu­ pînă la 80-
sectorul ve
ştiinţa publicului. nescu este exponentul ge­ • „Elemente mitologice • „Cine eşti tu primă­ narei G. G. al P.G.R., a nei Zam, promovate pen­ ţa, posibil
A debutat în 1960 cu niului unui popor stator­ in creaţia populară româ­ vară ?" de Natalia Poşa şl organismelor democratice tru faza pe G.U.A.S.G. a asociată cu
„Sensul poeziei", volum nicit aici unde, după cum nească", de Gheorghe Niţu. „Porumbeii Semiramidei" şi organizaţiilor de masă Festivalului naţional .,Gîn-
urmat de „Dreptul la spunea poetul Editura. Albatros. şi obşteşti", urmată de un tarea României", au pre­
timp", „Elegii", „Necuvin- „De două mii do ani • „Momente din epopeea de Ion Acsan, la Editura frumos program artistic.
tele", „Un părnînt numit acest pămint făuririi statului naţional Ion Creangă. între manifestările or­ gătit un reuşit spectacol,
România", „Laus Ptole- din imnurile noastre unitar român", Luchian • „Schi alpin modern", ganizate de Consiliul co­ susţinut pe scena aşe-
mei", „Epica marna" A- face Darte" Deaeoou. Editura Scrisul Ion Matei, Editura Sport - munal de educaţie politică zămîntului de cultură din
pariţia cărţilor sale devi­ VERGUELIA CHSFOR românesc. şi cultură soAa'istă Zam Alma.ş-Sălişte.