Page 73 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 73
la invitaţia tovarăşului
PROLETA
NICOLAE CEAUŞESCU
VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE IN ŢARA
KJDllUl HUVlODiDC
NOASTRK A TOVARĂŞULUI RAIF DIZDAREVICI,
PREŞEDINTELE PREZIDIULUI R.S.F. IUGOSLAVIA
ORGftM At COlVilTETUlUI JUDETEAM HUNEDOARA Al P.C
SI AL CON S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N SOSIREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ÎN CAPITALĂ La Palatul Consiliului iugoslav la nivel înalt,
de Stat au început, joi, factor de cea mai maro
La invitaţia tovarăşului 22 decembrie, convorbiri însemnătate în întărirea
Anul XL, nr. 9 673 VINERI, 23 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
Nicolae Ceauşescu, secre le oficiale dintre tovarăşul raporturilor de prietenie
tar general al Partidului Nicolae Ceauşescu, secre şi colaborare dintre ţările
Comunist Român, pre tar general al Partidului şi popoarele noastre.
şedintele Republicii Socia Comunist Român, pre La rîndul său, tovarăşul
liste România, joi a sosit şedintele Republicii Socia Raif Dizdarevici a mulţu
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Bucureşti, într-o vizită liste România, şi tovară mit pentru invitaţia de a
oficială de prietenie în şul Raif Dizdarevici, pre vizita România, pentru
ţara noastră, tovarăşul şedintele Prezidiului Re
STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACTjllNE REVOLUŢIONARĂ Raif Dizdarevici, preşedin publicii Socialiste Federa ospitalitatea de care se
tele Prezidiului Republi tive Iugoslavia. bucură în ţara noastră şi
cii Socialiste Federative La convorbiri participă: şi-a manifestat satisfacţia
de a se întâlni cu tovară
Potenţialul zootehnic al judeţului Iugoslavia. Din partea română — şul Nicolae Ceauşescu şi
Noul dialog la nivel tovarăşii Ioan Totu, minis
de a analiza împreună noi
înalt româno-iugoslav se trul afacerilor externe, căi şi posibilităţi pentru
să fie deplin pus în valoare! înscrie tradiţionalelor întâlniri Ioan Ungur, ministrul co dezvoltarea, în continuare,
în
cronica
bogată
a
exterior
coo
dintre conducătorii de merţului economice şi interna a bunelor relaţii iugosla-
perării
Formulînd obiective rea ca în anul viitor să se ducţiei animaliere şi li partid şi de stat ai celor ţionale, preşedintele părţii ve-române.
liste şi clare pentru lucră obţină îmbunătăţirea ge vrărilor la fondul de stat. două ţări, care, de fiecare române în comisia mixtă ' în timpul primei runde
torii din agricultură în ve nerală a întregii activi Realizările dobîndite^sînt dată, au contribuit la dez guvernamentală de cola a convorbirilor s-a proce
derea sporirii contribuţiei tăţi din sectorul zootehnic. nemijlocit legate de modul voltarea relaţiilor de prie borare economică, Eugen dat la un schimb de pă
acestei ramuri de bază a Dispunind de o bază cum conducerile unităţilor tenie şi colaborare dintre Florescu, consilier al pre reri privind dezvoltarea
economiei naţionale la tehnico-materiaiă dezvol şi fermelor respective s-au partidele, ţările şi popoa şedintelui Republicii So raporturilor bilaterale, pe
dezvoltarea economico-so- tată, de condiţii naţurale preocupat de sporirea can rele noastre, în interesul multiple planuri. In acest
cială a patriei, în Expu favorabile şi de tradiţie titativă şi calitativă a reciproc, al socialismului, cialiste România, Dumitru cadru, a fost relevat cursul
nerea la şedinţa comună pentru creşterea animale bazei furajere, de moder păcii şi securităţii, destin Popa, ambasadorul Româ pozitiv al relaţiilor româ-
a Plenarei C. C. al P.C.R., lor, eforturile lucrătorilor nizarea proceselor de pro derii şi înţelegerii în lume. niei la Belgrad, Lucian no-iugoslave, aprecMndu-
a organismelor democrati din agricultura judeţului ducţie şi respectarea teh Ceremonia sosirii dis Petrescu, director, în Mi se că potenţialul economic
ce şi organizaţiilor de nostru au fost orientate, nologiei de creştere a a- tinsului oaspete a avut loc nisterul Afacerilor Exter în creştere al -României şi
nimalelor. In acelaşi timp, pe aeroportul Otopend, îm ne. Iugoslaviei oferă largi po
trebuie subliniat că facto podobit sărbătoreşte. Din partea iugoslavă — sibilităţi pentru extinderea
Teze, idei, orientări din Expunerea rul decisiv în îndeplinirea tovarăşii Budimir Loncear, ■ cooperării şi specializării
Pe
aerogă
frontispiciul
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU indicatorilor de plan îl rii se aflau portretele tova secretar federal pentru a- în producţie, a conlucrării
reprezintă oamenii, forma facerile externe, Nenad
la şedinţa comună a Plenarei C.C. rea unor colective stabile răşilor Nicolae Ceauşescu Krekici, secretar federal pe tărîm tehmco-şthnţific,
al P.C.R., a organismelor democratice de specialişti şi îngrijitori, şi Raif Dizdarevici, înca pentru relaţiile economice cultural şi în alte dome
drate de drapelele de stat
nii de interes comun, pre
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti care acţionează în spirit ale celor două ţări. externe, preşedintele păr cum şi pentru sporirea şi
de ordine şi disciplină, a- ţii iugoslave în Comisia
din 28—30 noiembrie 1988 plicînd cu consecvenţă La coborârea din avion, mixtă guvernamentală de diversificarea schimburilor
principiile acordului glo tovarăşul Raif Dizdarevici colaborare economică, Bo- comerciale.
bal, ale autoconduceril şi a fost salutat, cu deose ro Denkov, ambasadorul In acest sens. tovarăşii
masă şi obşteşti din 28 — sub conducerea organelor autogestiiunii economico- bită prietenie, de tovară R.S.F. Iugoslavia la Bu Nicolae Ceauşescu şi Raif.
30 noiembrie a.c., secreta şi a organizaţiilor de financiare. Experienţa u- şul Nicolae Ceauşescu. Cei cureşti, Dragomir Vucice- Dizdarevici au hotărît ca
rul general al partidului, partid, spre valorificarea nităţiJor amintite eviden doi preşedinţi şi-au strâns vici consilier al preşedin membrii Comisiei mixte
to va ră ş u I Nicolae mai bună a potenţialului ţiază cu prisosinţă însem mîin'ile cu căldură. guvernamentale de cola
Ceauşescu, arăta că o a- zootehnic, urmărindu-se natele rezerve existente O gardă militară a pre telui Prezidiului R.S.F. Iu borare economică româno-
Kopri-
Bogoliub
goslavia,
tenţie deosebită trebuie sporirea efectivelor şi a pentru ridicarea la cote zentat onorul. Au fost in viţa, director în secreta iugoslavă să examineze
acordată realizării progra producţiei acestora, in u- superioare de producţie şi tonate imnurile de stat riatul Federal pentru Afa modalităţile concrete de
melor privind efectivele de nităţile agricole unde s-a eficienţă a activităţii din ale Republicii Socialiste cerile Externe.
bovine, de ovine şi obţi acţionat cu perseverenţă sectorul zootehnic. Federative Iugoslavia şi dezvoltare şi mai puterni
nerii unor creşteri substan - C.A.P. Rorpos, Silvaş, Obţinerea unor producţii Republicii Socialiste Ro T o v a r ă ş u l Nicolae că a conlucrării şi coope
!
ţiale a producţiei animalie Mărtineşti, A.E.I. Peşteana, de 6000 — 8000 unităţi nu mânia în timp ce, în semn Ceauşescu a salutat viz ta rării economice, în spiritul
re. Referindu-se la aceas Chimindia şi Bărăşti, fer tritive la fiecare hectar de salut, au fost trase 21 oficială de prietenie pe orientărilor şi înţelegerilor
tă importantă sarcină, în mele de stat din Orăştie, destinat producţiei de fu salve de artilerie. care tovarăşul Raif Dizda stabilite la nivel înalt, în
cuvîntarea la recenta: fo-' Rîu Alb şi altele —, în raje constituie un obiectiv Cei doi_ ' preşedinţi au revici o efectuează în ţara interesul popoarelor din
rum al agriculturii, secre acest an s-au înregistrat trecut în "revistă garda de noastră şi a exprimat sa
tarul generai aT pa-rt!du>ui' rezultate superioare în pri onoare. cele două ţări, al cauzei
a indicat să fie făcute vinţa creşterii şi amelioră tisfacţia de' a continua tra- progresului si năcii în
programe speciale pentru rii efectivelor, sporirii pro (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag.
Acţiuni ferme pentru încadrarea în normele
de consum, pentru reducerea acestora
„Trebuie să acţionăm cu mai multă hotărîre' In volum de materii prime şi pe această cale la toate
direcţia respectării neabătute a normelor de con materiale, de consum ener locurile de muncă.
sum, materiale şi energetice, pentru reducerea con getic, dar prin valorifica — Cum se prezintă si
tinuă a acestor consumuri pe baza perfecţionării rea lor superioară, va tre tuaţia „la zi" la aceşti in
tehnologiilor, a bunei organizări a întregii activităţi bui să se asigure o creş dicatori, tovarăşe socie
de producţie". tere de circa 40—50 la sută tar ?
NICOLAE CEAUSESCU a valorii producţiei mar — La metal, sarcina de
fă, iar în unele sectoare reducere a consumului a-
întreprinderea mecanică s-a adaptat din mers, a chiar şi mai mult. nual cu 250 tone este în
din Orăştie a cunoscut- o realizat an de an creş — încadrarea strictă în deplinită în procent de 115
puternică dezvoltare în teri calitative în munca limitele planificate, redu la sută. La energie elec
anii socialismului, cu sa. Bineînţeles, grija pen cerea consumurilor speci trică am economisit peste
deosebire de la Congresul tru ridicarea gradului de fice materiale şi energe 5100 MWh, cantitate cu
al IX-lea al partidului pregătire profesională, de tice sînt teme permanen care întreprinderea noas
încoace, devenind o uni specializare şi policalifi te pe agenda de. lucru a tră poate funcţiona cu
tate de frunte în ramura randamente maxime a-
construcţiei de maşini. proape două luni de zile.
— Extinderea, diversifi întreprinderea mecanică Orăştie Fac precizarea că aceste
carea, modernizarea şi economii s-au obţinut în
înnoirea întregului proces condiţiile îndeplinirii pla
de producţie ar fi princi care a lucrătorilor noşţri comitetului de partid, a nului la producţia marfă
palele căi pe care s-a ac a fost mereu în atenţie. consiliului oamenilor mun industrială, pe 11 luni şi
ţionat, în paralel cu gri Numai cu oameni cu o te cii, a conducerilor din jumătate, în procent de
ja necontenită pentru - ri meinică pregătire tehni secţii şi ateliere, a specia 101,8 la sută. precum şi a
dicarea gradului de calita că se pot realiza produse liştilor, a fiecărui om al celorlalţi indicatori de
te al produselor noastre de mare valoare. muncii — ne spunea mais bază — producţia netă,
fizică,
producţia
— sublinia tovarăşul ingi — în magistrala Expu trul Ioan Bărbulescu, se vitatea muncii. producti
ner Mircea Rotea, directo nere a secretarului ge cretarul comitetului de Am trecut 'prin princi
rul întreprinderii. Recep neral al partidului, tova partid al întreprinderii. palele secţii şi ateliere
tiv la noile cerinţe şi exi răşul Nicolae Ceauşescu, Deşi am obţinut anul a- mari consumatoare de me-‘
genţe puse de secretarul la. forumul democraţiei cesta o serie de rezultate tal, căutînd răspuns la
şef
inginerul
David
cen
general al partidului, tova muncitoreşti — revoluţio bune în reducerea consu aceeaşi întrebare: Cum se trală, Maistrul Petru Kovacs, în şi camera centrală tură de pe comandă,
Emeric
răşul Nicolae Ceauşescu, nare de la sfîrşitul lunii de unde termocentrala Mintia „pulsează" în sistemul na(io-
în faţa celor care mun noiembrie a.c., se sublinia mului de metal şi energie GH. I. NEGREA nal energia electrică.
cesc în construcţia de faptul că, în viitorul cin electrică pe fiecare produs Foto NICOLAE GHEORGHIU
maşini, colectivul nostru cinal, pe baza aceluiaşi finit, mai sînt posibilităţi (Continuare în pag. a 3-a)
