Page 77 - Drumul_socialismului_1988_12

ÎNCHEIEREA VIZITEI OFICIALE

DE PRIETENIE ÎN TARA NOASTRA

A TOVARĂŞULUI RAIF DIZDAREVICI

Vineri duipă-amiază s-a Nicolae Ceauşescu, secre­ Raif Dizdarevici, pre­
încheiat vizita oficială de tar general al Partidului şedintele Prezidiului Re­
prietenie pe ca,re a efec­ Comunist Român, pre­ publicii Socialiste Federa­
tuat-o în ţara noastră, şedintele Republicii Socia­
la invitaţia tovarăşului liste România, tovarăşul tive Iugoslavia.

Cu privire

Nicolae Ceauşescu, secretar generai
Anul XL, nr. 9 674 SÎMBĂTĂ. 24 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
al Partidului Comunist Român, preşedintele

Republicii Socialiste -România, şi tovarăşul

Raif Dizdarevici, preşedintele Prezidiului

Dezvoltare intensivă în toate Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

sectoarele productive, pe baza Nicolae invitaţia tovarăşului lor pe multiple planuri că este nevoie să se acţio­
La
neze cu şi mai multă ho-
Ceauşescu,
este expresia aplicării ne­
secre­
tar general al Partidului abătute în raporturile din. tărîre pentru extinderea
Român,
promovării largi Comunist Republicii pre­ tre România şi Iugoslavia şi diversificarea în conti­
deplinei
e-
nuare a colaborării în do­
So­
şedintele
principiilor
a
cialiste România, tovară­ galităţi în drepturi, res­ meniul economic, acordîn-
o
pectului
du-se
a progresului tehnic şul Raif Dizdarevici, pre­ suveranităţii independenţei şi cooperării atenţie deosebită
naţionale,
industriale
şi
şedintele
Re­
Prezidiului
publicii Socialiste Federa­ neamestecului în treburi­ specializării în producţie
tive Iugoslavia, a efectuat le interne şi avantajului pe termen lung. S-au e-
Din 1965 încoace, după nivelului de trai al po­ ce şi organizaţiilor de ma­ o vizită oficială de prie­ reciproc. videnţiat importanţa con­
Congresul al IX-lea, parti­ porului. S-a realizat astfel, să şi obşteşti din 28-30 tenie în Republica Socia­ A fost relevată impor­ venţiilor de cooperare şi
dul nostru a situat cu con­ intr-un timp relativ scurt, noiembrie 1988 — in multe listă România, în zilele tanţa deosebită a întîlni- specializare în producţie,
secvenţă în centrul preo­ pe baza orientărilor, idei­ sectoare am ajuns Ia un de 22 şi 23 decembrie 1988. rilor la nivel înalt pentru în •vigoare, precum şi ne­
cupărilor sale crearea u- lor şi opţiunilor conducă­ nivel bun de dezvoltare, în timpul convorbirilor impulsionarea dezvoltării cesitatea transpunerii lor
nei economii moderne, torului partidului şi statu­ care aşază România în prilejuite de vizită, tova­ raporturilor şi colaborării perseverente în practică,
multilateral dezvoltate, în lui, o economie modernă, rindul ţârilor avansate în răşul Nicolae Ceauşescu dintre cele doua ţări pe a. prelungirii valabilităţii
care să se îmbine armo­ ce priveşte producţia pe şi tovarăşul Raif Dizdare­ plan bilateral şi interna­ lor şi a încheierii altora
nios industria cu agricul­ cu o structură echilibrată, locuitor şi chiar la pro­ vici s-au informat reciproc ţional. S-a apreciat că, în noi, de interes reciproc, în
tura, producţia de bunuri repartizată armonios în ducţia globală, ca atare“. asupra principalelor pro­ ansamblul relaţiilor bila­ scopul ridicării produc­
materialo • cu cea de ser­ toate zonele ţării, capabi­ De altfel, succesele în­ bleme actuale ale dezvol­ terale, un loc important ţiei la un nivel tehnic şi
vicii, pe baza celor mai lă do adaptare la o serie registrate de poporul ro­ tări” interne din cele două revine colaborării econo­ tehnologic superior, atît
mân în anii construcţiei ţări, au examinat evoluţia mice, subliniindu-se nece­ pentru satisfacerea nevoi­
socialiste — şi cu deose­ relaţiilor bilaterale şi au sitatea folosirii Ia maxi­ lor celor două ţări, cit şi
Teze, idei, orientări din Expunerea bire după Congresul al efectuat un schimb de pă­ mum a avantajelor pe ca­ pentru terţe pieţe. 3-3 re­
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU IX-lea ol partidului — in reri cu privire la proble­ re le oferă apropierea geo­ levat, de asemenea că
crearea unei economii cu mele situaţiei internaţio­ grafică. complementarita­ este necesar să se depună
la şedinţa comună a Plenarei C.C. o structură modernă şi di­ nale. tea economiilor celor două eforturi şi mai mari în
al P.C.R., a organismelor democratice namică îşi găsesc expre­ In 'cadrul schimbului de ţări, potenţialul economic direcţia extinderii schim­
sia în creşterea producţiei păreri privind colaborarea şi nivelul lor de dezvolta­
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti industriale, care este azi bilaterală s-a evidenţiat re pentru realizarea volu­ burilor comerciale, a cola­
borării în domeniile finan-
din 28—30 noiembrie 1988 de circa 128 de ori mai că dezvoltarea permanentă mului schimburilor comer­
mare faţă de anul 1945, a relaţiilor dintre cele ciale convenite pentru a-
în dezvoltarea deosebit de două ţări şi a colaborării cest cincinal. S-a arătat (Continuare în pag. a 4-a)
avansata cuceriri tehnico- de cerinţe ale economiei puternică a industriilor ,
ştiinţifice. mondiale. chimică şi constructoare WJmWAVZJV , AVAV.VWV.WZA\W,W.V,.V, , AV,V A’.V.V.'.VV.NWAV.VZ,
de maşini, electronică şl
Cu contribuţia ho ţâri tea - Realitatea, viaţa a de­
re a secretarului genera! monstrat, cu puternica for­ mecanică fină, dar şi a
al partidului, tova-răşul ţă de convingere a fapte­ celorlalte ramuri economi­ IN ZIARUL DE AZI ; ÎN ÎNTIMPiNAREA
Nicolae Ceouşescu, în a- lor, a realizărilor concrete ce, în volumul considera­
ceastă perioadă a fost 9- obţinute, justeţea politicii bil al avuţiei naţionale. RITMURI
taborotă o strategie a partidului, viabilitatea mă­ Prezentînd succint rea­ IIUNEDORENE : 1 ANIVERSARII REPUBLICII
dezvoltării economico-so- suri far adoptate şi a ac­ lizările obţinute de ţara • Festivalul obiceiuri­
ciale caracterizată prin o* ţiunilor întreprinse, reflec­ noastră în artri care au lor laice de iarnă
riginoJitate, rigurozitate tate azi in nivelurile supe­ trecut de la eliberarea pa­ hunedorene Oameni de nădejde
ştiinţifică, realism şi flexi­ rioare atinse în toate do­ triei, şi mai ales din 1963 • Printre cărţi
bilitate, menită să ridice meniile economico-sociale. încoace, tovarăşul Nicolae • Nichiţa Stănescu şi
ţara pe culmi înalte de „Din punct de vedere can­ Ceauşescu, secretarul ge­ ordinea cuvintelor la izvoarele energiei
progres şi civilizaţie. Ac­ titativ _ releva tovarăşul neral al partidului, subR- • Cronică filmului —
centul principal a fast pus Nicolae Ceauşoscu în isto­ m‘a în magistrata Expune­ Hanul dintre dealuri Ora 16,30. O primă le­ _ Avem un stoc de
pe industrializare — ca fac­ rica Expunere prezentată re : „Acum, în centrul în- • Ninge poemă româ­ gătură cu dispecerul do 131 000 tone - ne spune
tor determinant al dezvol­ la Plenara C.C. al P.C.R., nă... serviciu, ' Simian Ghi-ura. tovarăşul loan Bota, şeful
tării economice şi ridicării a organismelor democrati­ (Contkvuaro in pag. a 3-a) şef de tură. secţiei, deşi ar trebui să
— Gt livraţi în sistemul fie de cel puţin 350 000
energetic naţional ? ton-e. Minerii Văii jiului
_ 777,7 MWh. ne livrează, în prezent,
Ora 19,35. ritmic cărbunele. La cali­
—' Am urcat la 800 MWh. tatea lui mai sînt însă
— ...Şi urcăm în conti­ observaţii... ■■
TERMOCENTRALA DEVA
nuare — ne spune tova­ Ora 5,03. j
răşul Ovidiu Florescu, se­ împreună cu maistrul ţ
cretar ai comitetului de principal, şef de tură, Pe- ţ
partid de la I.E. Deva. tre David, urmărim ,,pu- J
La toate grupurile, după terea" cu care „Steaua de \
cum se poate constata, pe Mureş" se înscrie în I
fluxul de producţie se des­ circuitul energetic naţio- /
făşoară în cele mal bune nai. 1
condiţii, în deplină sigu­ Notăm exact : 815 MWh. I
ranţă. în noaptea aceasta, Ora 7,23. {
Termocentrala Deva se va Dispecerul Emeric Ko- l
înscrie cu 790-800 MWh vacs face precizări : i
pulsaţi în' sistemul ener­ — Am urcat la 330 MWh, 1
getic naţional. Termocentrala funcţionează ţ
Ora 0,57. tot mai bine. I
— Producem 830 MWh Revenim ia gospodăria )
— precizează maistrul prin­ de cărbune, pilonul de )
cipal Petre David. Şi sîn- bază în asigurarea puterii l
tem în creştere... energetice a termocentra-
Lăsăm oamenii la lucru, lei. Au sosit navele cu 1
la punctele de mare răs­ cărbune de Valea Jiului ţ
pundere ce li s-au încre­
dinţat, şi ne ducem 'a o GH. I. NEGREA |
altă sursă de... energie :
Aspect din camera de comandă a blocurilor generatoare 5 şi 6 de la Termocentrala Mintia. gospodăria de cărbune. (Continuare în pag. a 3-a) |
Foto NICOLAE GHEORGHIU