Page 80 - Drumul_socialismului_1988_12

Tag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 G74 • SIMBĂTA, 21 DECEMBRIE 1988

Cu privire la convorbirile dintre tovarăşul

ieelae Ceauşescu, secretar general ai Partidului Comunist

Român, preşedintele Republicii Socialiste România, TELECOMUNICAŢIILE tile, a unor plante care să
PE BAZĂ DE crească mai repede, să
şi tovarăşul Rai! Oszdarevici, preşedintele HIPERFRECVENŢĂ lie ma! gustoase şi mal
sănătoase.
După trei ani de studii,
Prezidiului Republicii Socialiste Federative iugoslavia specialiştii francezi au pus UNDITĂ... ELECTRONIZATĂ
la punct un sistem de co­
rn unicaţie pe bază de hi- Computerizarea nu a o-
(Urmare din pag. 1) nea evoluţie au contribuit anna nucleară, renunţării intensificarea colaborării perlrecvenţâ. Astfel, se colit nici pescuitul. Astiel,
eforturile popoarelor," ale la politica de militarizare a tuturor statelor pentru permite realizarea unei o Urmă niponă a realizai
cjar, bancar şi transportu­ tuturor forţelor progresis­ Cosmosului, eliminării ar­ accelerarea creşterii şi comunicări continue, cu o bobină spinning dotată
rilor. te care acţionează în di­ melor chimice şi a altor dezvoltării economice, în­ mare debit de informaţii, cu un microprocesor şi cu
'A fost reafirmată im­ recţia democratizării • an­ •arme de distrugere în deosebi a ţărilor în curs intre un post staţionar a- un... ecran cifrat. Apara­
portanţa construirii şi u- samblului relaţiilor inter­ masă. de dezvoltare. Pornind de Hat la sol şi un tren. tul va permite ca acest
tilizării eficiente ă siste­ naţionale, şi participării S-a subliniat că, în pa­ la situaţia economică Simp.lilicind foarte mult, gen de sport să ciştige noi
melor hidroenergetice şi tuturor ţărilor la soluţio­ ralel cu acţiunile pentru mondială, care continuă sistemul se prezintă sub adepţi, dar şi un plus de
de navigaţie de la Porţile narea problemelor cu care înlăturarea şi lichidarea să fie deosebit de gravă, lorma unui tub de alumi­ precizie. Căci tabloul in­
de Fier, realizate prin e- este confruntată omenirea. armelor nucleare, trebuie de la creşterea decalajelor niu plasat de-a lungul căii dică adincimea unde „muş­
forturiîe comune ale celor Cu toate acestea, nu s-a să se treacă la reducerea dintre, ţările bogate şi ţă­ ferate şi un mic ansam­ că" peştele, precum şi
două ţâri. realizat încă o schimbare armamentelor convenţio­ rile sărace, s-a arătat că blu de antene fixat pe greutatea sa, element im­
De asemenea, a fost ex­ radicală în viaţa interna­ nale, forţelor armate şi este necesar să se acţio­ tren - precizează publica­ portant pentru alegerea
primată hotărîrea celor ţională, ceea ce - face ca cheltuielilor militare. neze mai hotărît pentru ţia ,,Pour la Science". unui mijloc adecvat de
două ţări de a acţiona situaţia mondială să fie în cadrul convorbirilor soluţionarea globală a scoatere din apă a cap­
pentru dezvoltarea colabo­ complexă şi- contradictorie. s-a apreciat că se impune problemelor subdezvoltării UN MĂR SUI GENERIS turii.
rării multilaterale tehnico S-a apreciat că proble­ să so acţioneze hotărît — inclusiv a datoriilor
ştiinţifice romârio-iugosla- ma fundamentală a con­ pentru încheierea cît mai externe extrem de mari Un măr fără frunze, ale G R I P A \
ve. în acest sens, s-a sub­ temporaneităţii este în urgentă a Reuniunii de la ale ţărilor în curs de dez­ cărui fructe cresc din
liniat că este necesar , să continuare oprirea cursei Viena prin adoptarea unui voltare — .şi pentru iif- trunchi, a fost una dintre Medicul olandez J.C. De !
înceapă la timp pregăti­ înarmărilor şi înfăptuirea document de substanţă şi staurarea unei noi ordini atracţiile expoziţiei de bio- Long afirmă că ar fi des- ţ
rile pentru încheierea u- hotărită a dezarmării, în echilibrat, care să ducă la economice internaţionale tehnoiogie ,,Agrobiotica coperit de ce virusul gri- ţ
nui program de lungă du­ primul rînd a dezarmării întărirea încrederii şi se­ juste şi echitabile. '83", găzduită de oraşul pei circulă cu mai mare 1
rată privind dezvoltarea nucleare. De aceea este curităţii pe continent, la In cadrul convorbirilor Bologna. ■ Cu prudenţa frecvenţă iarna decît in J
colaborării economice şi necesar să se întreprindă impulsionarea cooperăr'i s-a reafirmat hotărîrea ce­ impusă de noutatea do­ timpul verii. In opinia lui, V
tehnico-ştiinţifice, a spe­ totul pentru a se ajunge în toate .domeniile. lor două ţări de a acţiona meniului, specialiştii in in­ cauza ar fi că, fugind de l
cializării şi cooperării în la înţelegeri în direcţia O atenţie deosebită a şi în viitor pentru dez­ ginerie genetică afirmă frig, oamenii sint tentaţi ;
producţie. realizării unui program ' fost acordată, în cadrul voltarea şi amplificarea că, intr-un viilor mai mult să stea mai mult in spaţii ţ
S-a evidenţiat, şi cu a- complex de dezarmare. convorbirilor, întăririi co­ prieteniei şi colaborării sau mai puţin indepă-tat, închise şi uscate. Or, vi- i
cest prilej, că dezvoltarea Apreciindu-se importan­ laborării multilaterale. în­ româno-iugoslave. se va putea oieri o solu­ rusului — care se propagă ,
multilaterală a relaţiilor ţa acordului sovieto-ame- tre ţările balcanice, trans­ ★ ţie la problemele a'men- prin aerosoli — ii prieşte i
româno iugoslave, întări­ rican privind lichidarea formării acestei regiuni Tovarăşul Ioan Ungur, tare ridicate de creşte­ tocmai atmosfera uscată. ţ
rea şi promovarea leu- con­ rachetelor cu rază medie intr-o zonă fără arme nu­ ministrul comerţului ex­ rea populaţiei mondiale. In locurile umede, el de- i
tinuă corespunde interese­ şi mai scurtă de acţiune, cleare şi chimice, consoli* terior şi cooperării econo­ Printre temele lor de vine rapid inactiv. J
lor vitale ale popoarelor s-a subliniat, totodaită, că dării păcii şi securităţii în mice internaţionale, şi to­ cercetare se află produ­ Concluzia : să nu no \
celor două ţări socialiste este necesar să se acţio­ Balcani. S-a subliniat ne­ varăşul Nenad Krekici, cerea unor plante cu re­ temem de curenţi de aer, 1
vecine, colaborării,, păcii neze cu toată hotărîrea cesitatea de a se acţiona secretar federal pentru re­ zistenţă sporită la dăună­ d e temperaturi scăzute şi 1
şi securităţii în Balcani, pentru încheierea cît mai în vederea creării condi­ laţiile economice externe tori, lăcind pesticidele inu­ să evităm aglomeraţia. 1
F,uropa şi în lume. grabnică a acordului pri­ ţiilor pentru convocarea al R.S.F. iugoslavia, au
în cadrul schimbului de vind reducerea cu 50 la conferinţei, ţărilor balca­ semnat, vineri, Protocolul
păreri eu privire la situa­ sută a armelor nucleare nice, la nivel înalt, care privind schimburile co­
ţia internaţională actuală, strategice. De asemenea, să dea noi dimensiuni în­ merciale româno-iugoslave
s-a apreciat că în ultimii s-a arătat că se impune tăririi încrederii şi. coope­ pe anul 1989.
and s-au făcut unii paşi renunţarea cu desăvîrşire rării în această zonă. ★ CENTRUL DE CULTURĂ Şl CREAŢIE
pozitivi pe calea, dezarmă­ la modernizarea şi perfec­ S-a relevat că trebuie Tovarăşul Raif Dizdare-
rii, reducerii încordării şi ţionarea armelor nucleare acţionat cu hotărâre pen­ vici, preşedintele Prezi­ „CiNTAREA ROMÂNIEI" DEVA
trecerii de la politica de existente, precum şi la tru reglementarea pe cale diului Republicii Socialis­
confruntare la cea de producerea de noi arme politică, prin tratative, a te Federative Iugoslavia, UNIVERSITATEA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ
dialog, negocieri şi înţele­ nucleare. tuturor problemelor liti­ a vizitat, vineri, obiecti­
gere, precum şi în direc­ A fost relevată necesita­ gioase dintre state. ve social-edilitare şi car­ A N U N Ţ Ă
ţia soluţionării unor stări tea interzicerii complete a S-a subliniat că situaţia tiere de locuinţe din Ca­
conllictuale. La o aseme- tuturor experienţelor cu actuală din lume reclamă pitală. Deschiderea cursurilor de croitorie femei,
\\VA .W/AWWA‘AWAVr^AW,VV/.VW//AV'AW^VAVVAVAVi\ /AV>VAW«V^.%W<VW.V/iftiW/ apicultura, limba rusă, începînd cu data de
,
,
9 ianuarie 1989.
E E=to: §gj 1 ^ 5 1
m w i m 2b ss S3 înscrierile se fac la centrul de cultură,
începînd cu data de 26 decembrie 1988.
Întreruperea lucrărilor Sesiunii
Adunării Generale a O.N.U, Secretarul general al Or­
ganizaţiei Naţiunilor Uni­
NAŢIUNILE UNITE 23 puto. a făcut o trecere în te, Javier Pere* de Cuci­
(Agerpres). — Încheind revistă a progreselor în­ lor, a salutat semnarea a- UZINA DE UTILAJ MINfER Şl REPARAŢII
dezbaterile asupra majori­ făptuite în cursul acestui cârdurilor dintre Angola,
tăţii punctelor înscrise pe an. în acelaşi timp,'Vorbi­ B MOSCOVA. - Mihoil Cuba şi R.S.A. privind re­ CRIŞCIOR,
ordinea de zi a celei de-a torul a atras atenţia că, Gorbociov, secretar gene­ glementarea situaţiei din
■43-a sesiuni, Adunarea atîta timp cît nu se vor ral al C. C. ol P.C.U.S., sud-restul Africii. El şi-o
Generală a O.N.U. şi-a în­ adopta măsuri pentru co­ preşedintele Prezidiului exprimat speranţa că a- aparţinînd de CENTRALA MINEREURILOR
trerupt lucrările. Ea ur­ rectarea actualei situaţii Sovietului S u p r e m af ces-te acorduri vor fi tra­ D E V A
mează să se reunească la economice şi sociale inter- U.R.S.S., a trimis condu­ duse cu succes în viaţă,
începutul lui februarie 1989 -naţionale,- - oare ■ afectează cătorilor Angolei, Cubei şi ceea ce va duce Io rea­
pentru dezbaterea ţ .unor două. treimi din întreaga ^preşedintelui Organizaţiei lizarea păcii liv'Africa 'de c: \ ORGANIZEAZĂ CONCURS
aspecte privind problema omenire, orice progres in Poporului' din Africa do sud-vest şi la accesul Na­
cipriotă, negocierile de pa­ domeniul securităţii inter- Sud-Vest mesaje in core mibiei la' independenţă. pentru ocuparea «următoarelor posturi
ce dintre Iran'şi Irak, dia­ - naţionale va continua să relevă însemnătatea sem­ B TUNIS. - Preşedinte­
logul Nord-Sud, situaţia fie precar. în ultimul timp, nării acordurilor privind le tunisian, Zinc El Abi- • şef birou personal-învăţămînt-retri-
economică a ţărilor in reglementarea situaţiei din dine Ben Aii s-a intîlnit cu
curs de dezvoltare şi alte a spus el, a devenit şi mai sud-vestul continentului a- Yasser Arafot, preşedinte­ btiire
ipuncte de pe ordinea clară hotărîrea ţărilor în frican. le Comitetului Executiv al
de zi. curs de dezvoltare de a se O.E.P. Potrivit agenţiei • şef secţie pe schimb la secţia I
Luând cuvântul în ca­ adopta norme de coopera­ B WASHINGTON. - In­ A.P.S., au fost discutate ul­
drul ultimei şedinţe, pre­ re economică - internaţio­ tr-o declaraţie dată publi­ timele evoluţii pe plan pa­
şedintele sesiunii Adună­ nală corespunzător noilor cităţii de Casa Albă, şi lestinian şi din actualita­ • şef secţie pe schimb la secţia a ll-a
rii Generale. Dante Ca- circumstanţe. _ _ citată de agenţia TASS, tea internaţională.
preşedintele Ronald Rea- Condiţiile de participare la concurs sînt
gan a apreciat că, prin
Pentru pace şi dezarmare B DAKAR. - Biroul Po­
semnarea acordurilor pri­ litic al C.C. al Partidului cele prevăzute de Legea nr. 12/1971.
vind reglementarea situa­
HAGA 23 (Agerpres). — într-un interviu acordat Socialist Senegalez (P.S.S.
Necesitatea unei a treia presei, citat de agenţia ţiei din sud-vestul Africii, — de guvernămint) a a- Concursul va avea loc în ziua de 30 de­
„opţiuni zero" prin care • ADN. Totodată, el a rele­ s-au creat premise pentru nunţat că, în zilele de 4 cembrie 1988, ora 10, la sediul U.U.M.R.
să fie lichidate şi rache­ vat că 'partidul său res­ a se pune capăt violenţei şi 5 martie 1989, va avea
tele nucleare, cu rază pinge ideea.. legărîi even­ care a devastat peste 13 loc un Congres extraordi­ Crişcior, str. Uzinei nr. 1.
scurtă de acţiune, după tualelor negocieri asupra ani regiunile de la graniţa nar al partidului. Con­
eliminarea celor cu rază eliminării armelor nuclea- dintre Angola şi Namibia, gresele P.S.S. au o perio­ Relaţii suplimentare la biroul personal-
medie şi mai scurtă, a ' re cu rază scurtă de ac­ provocînd mari suferinţe dicitate de patru ani, ul­
fost subliniată de Relus ţiune de tratativele asu­ omeneşti şi pagube mate­ timul, al Xl-lea, desfăşu- învăţămînt-retribuire, telefon 51407 sau
Ter Beek expert în pro­ pra reducerii forţelor ar­ riale. rîndu-se în decembrie
blemele apărării al Parti­ mate şi armelor conven­ Si NAŢIUNILE UNITE. - 1986. 51408.
dului Muncii din Olanda. ţionale.

COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu Ion Cioclei, Dumitru Ghecnea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolaa Tîrcob. | -14065 I

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.