Page 70 - Drumul_socialismului_1988_12

Uag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NB

S t î

■ In întreprinderile mi­ netari, lăcătuşi, electri­
niere, experienţa pozitivă Semnificaţiile unui record cienii. Dar şi de ingineri Eficienta activităţii de • 19,00 Tel
în muncă se acumulează, sau maiştri — ca Petrică f t 19,25 Pe drur
în mod deosebit, la nive­ Luca, Ludovic Raduly, tuirii noii r
lul formaţiilor de lucru, cartea vieţii sale consem­ — Cum se poate expli­ Marius Tarcea ş.a. — care invenţii şi inovaţii — grorc • 19,4
al fiecărei brigăzi mine­ nasem cîteva date: • Năs­ ca rezultatul foarte bun au asigurat asistenţa teh­ glorioasă istor
reşti. „Explicaţia acestui cut în comuna Picior de pe care l-aţi obţinut la nică necesară la echipa­ Laureaţi ai f
fenomen — ne-a declarat Munte, judeţul Dîmboviţa înaintare ? rea combinei de înaintare. realizarea sarcinilor de plan n a ţ i o n a l
ing. Arnold Piovarcsek, • Miner în Valea Jiului — Simplu, pe două căi. — De unde a venit ideea României" •
şeful sectorului XI inves­ din 1976 • în anul 1977 Unu : am montat, în spa­ aplicării unei astfel de nereţe, educe
tiţii al I.M. Lupeni — a fost primit în rîndurile tele combinei de înaintare, soluţii tehnice ? întreprinderea pentru 55 tone. Fiind vorba de revoluţionar
comuniştilor • Din 1984 un monorai pentru trans­ piese de schimb şi repa­ o tehnologie nouă de re­
constă în faptul că fie­ i se încredinţează funcţia portul materialelor pînă — Din munca noastră raţii utilaj minier Deva Film serial. „
paraţii,
care loc de acţiune din de şef de brigadă la sec­ la frontul de lucru, prin De pildă, noi, întregul şi-a cîştigat un binemeri- • tea a apărut necesita­ ca". Premieră
subteran are specificul torul investiţii). care se elimină lungirea colectiv, am întîmpinat tat prestigiu în rîndul reducerii efortului fi­ nuvele de Io.
său, iar oamenii ce se — Ce lucrare executaţi fluxului de transport din multe greutăţi la deschi­ unităţilor similare din zic şi — între altele — a Producţie a >.
confruntă cu greutăţile derea preabatajului pen­ ţară. Un recent siucccs îl duratei de reparaţii la Filme Patru. (
respective gnidesc şi gă­ tru complexele 13 şi 14, constituie ocuparea locu­ compresoarele hidraulice. Rebengiuc, , A
sesc soluţiile cele mai po­ I . M . L U P E N I din sectorul IV. Deşi a- lui I în cadrul concursu­ Problema a fost rezolvată tea, Şerban |oiv
trivite, îmbogăţindu-le tunci n-au fost decît 130 lui de invenţii şi inovaţii de maistrul Ilarion Ne­ nuela Hărăb
Doinei
nu
Filip,
continuu atunci cînd în- ml de săpat, în totaâ s-a dintre unităţile de profil grea forma şi unui „Dispo­ nia Ursu,
sub
tîlnesc condiţii asemănă­ în prezent ?, l-am între­ spatele combinei pe o pierdut mult timp cu lun­ pe anul 1987. zitiv rotativ pentru de­ I • 21,50 ,teţej
toare. Aşa se naşte, ceea bat. durată de 3 zile. Deci, girea, prin întreruperea — Aşadar, un colectiv montarea, montarea, re­ 22,00 Închidere
ce numim, experienţa pozi­ — Săpăm o direcţională dacă mai înainte trebuia prea des a ciclului de tă­ tînăr, dintr-o unitate tî- pararea şi recondiţionarea gramului.
tivă în cărbune. Exem­ între galeria de ocol de la să se facă lungirea după iere. nără, aflat cu toate „ari­ convertizoarelor hidrauli­
plul cel mai concludent , puţul n.r. 15 şi puţul au­ fiecare ciclu de tăiere (la — Cînd se încheie să­ pile" întinse spre... nou, ce". Acesta este şi numele
îl constituie recordul pe xiliar sud. în final, a- 2 ore se întrerupea lucrul parea galeriei ? spre modernizarea teh­ inovaţiei care se aplică
Valea Jiului la lucrările eeastă galerie — care are o oră), acum soluţia apli­ — Noi mergem, simultan, nologiilor, a fluxurilor de deja la atelierul de re­
de înaintare obţinut, în un profil de 12,5 mp — cată permite să se facă o cu totul: săparea, arma­ reparaţii. Ce ne puteţi paraţii auto.
luna noiembrie a,c„ de va măsura 640 ml. Va singură lungire a trans­ rea şi echiparea galeriei. DEVA : Hanul
către brigada condusă de folosi, pentru aeraj, eva­ portului după 3 zile de Cel mai tîrziu la 1 fe­ dealuri (Patria);
Sandu Geaeăr din cadrul cuarea cărbunelui şi trans­ tăiere neîntreruptă (stag­ bruarie 1989 va fi dată în I.P.S.R.U.M. D E V A negrului Char
sectorului nostru, care a portul unor materiale. narea lucrului atinge circa exploatare. Dorinţa brigă­ HUNEDOARA:
de
ril
penă
„bătut" recordul deţinut • — Cum este cu recordul 4 ore). Doi : oamenii zii noastre este să ne de­ A); In arşiţa : ;
de o brigadă do la mina din luna noiembrie ? noştri, luaţi împreună, păşim propriul record şi, spune despre astfel de Am continuat discuţia dern — I»); £■
Charle
Paroşeni". — în noiembrie am rea­ sînt, de fapt, autorii suc­ „arderi" şi căutări ale despre nou cu ing. Sorin gru’ " ETROŞ.
ra)
Am vrut să-l cunoaştem lizat 285 ml, depăşindu-ne cesului. Este vorba de în final, să lucrăm cu o oamenilor, tovarăşe ingi­ NieuLa, şeful atelierului flct negrulu
tăiere
inte­
pe autorul acestui record planul cu 31 la sută. Re­ Alexandru Tyelu. Petru combină tip cu „Demag", aflată ner Ioan Avram, director proiectare şi ing. Ma­ (Parîng); Dct
grală
şi l-am aşteptat la gura feri ndu-ne la norme, după Isaincu, Marin Cocioabă, ai întreprinderii ? riana Szoloşi, din cadrul Ceghem (7 1
Cei 7 sa mura
minei Lupeni Sud. La cum calculăm noi, în loc Adrian Benchea, Gheorghe în construcţie, în coo­ — în primul rînd. sub­ aceluiaşi atelier. „în pe­ I-II (Unirea)
ora potrivită a apărut din de 4,05 mc/post, cît este Toderică, Gheorghe Cre- perare cu noi. la între­ liniez că activitatea de rioada care a trecut din Şarada (Culta
adînouri un bărbat tînăr, planificat să săpăm pe ţu, Cristian ' Albert, A- prinderea „1 Mai" Ploieşti. invenţii şi inovaţii din acest an — ne-au infor­ CAN : VacarP
cu manile şi faţa înne­ schimb a*m realizat 5,3 drian Trofin, Sergiu Didi unitatea noastră a cu­ mat interlocutorii — au (Luceafărtîl);
grite de cărbune. (Din mc'post. şi mulţi alţi mineri, vago- MARIN NEGOIŢĂ prins, încă de la început, fost înregistrate o invenţie Trei scriso*
zeci de oameni — mun­ şi mai multe inovaţii, iar
citori, tehnicieni, ingineri, pentru 5 inovaţii s-au (Minerul) ;
proiectanţi ş.a. — care sînt eliberat deja certifica­ Să te mâri
Interesul pentru nou — deziderat permanent, mereu preocupaţi tehnice des­ tele de autor. Desigur, în pitan (Retez;
să
Alexandr Ne:
cit
soluţii
copere
cadrul
de
subunităţilor
mai simple pentru desfă­ producţie şi reparaţii sînt ua -o-jle); GE
al întregului colectiv şurarea în condiţii optime mai multe aspecte de or­ (Minerul) ;
Falit " cu oci
a
A-
activităţi.
ganizare judicioasă a mun­
întregii
ceastă mişcare complexă cii, de înnoiri, raţionali­ Regina . cînţet
tria); Cuibu
„înfăptuirea prevederilor al XlII-lea al partidului pării unui loc fruntaş pe Eftimie Andrei şi Vladi- spre noul productiv a fă­ zări etc., însă nu toate (Flacăra);
actualului cincinal este —- a presupus, ca pe o ţară. mir Şutea, lăcătuşi, Ioan cut posibilă înregistrarea se înregistrează. Ele se
posibilă numai pe baza condiţie indispensabilă, în acţiunea de creaţie Furdui, Luca Lazăr, maiş­ şi aplicarea multor idei regăsesc, pozitiv, în bi­ BAI : Zbor
(Centrul de
celor mai noi cuceriri ale intensificarea muncii de tehnido-ştiinţifică pe 1988, tri, Simion Spătar, Ştefan tehnice, înaintate şi, impli­ lanţul final al întreprin­ creaţie „Clnt.
ştiinţei, a angajării ferme cercetare aplicativă. In la faza de masă, desfă­ Costea, Dumitru Geampa- cit, obţinerea unor re­ derii şi, credem, acesta nie!“);
a întregii activităţi de ceea ce ne priveşte, dato­ şurată sub egida Festiva­ nă, Tania Teodorescu, Ioan zultate economice valo­ este elementul esenţial al
cercetare în realizarea tu­ Bencovici, ingineri, sînt roase. De' pildă, ne-am tuturor căutărilor între­ sentirrr
B 1 '
turor obiectivelor". Acest doar cîţiva dintre cei ca.re realizat planul la produc­ prinse pentru introducerea
concept, subliniat din nou I.M. HUNEDOARA au elaborat, în acest an, ţia marfă industrială pe noului în producţie. Aşa
de secretarul general al 52 de lucrări de inginerie 1988 încă din prima de­ ne învaţă mereu să ac­ (M
partidului, t o v a r ă ş u 1 tehnologică, prin. care se cadă a lunii decembrie. ţionăm secretarul general căi
Nicolae Ceauş eseu, în cu­ rită . preocupărilor exis­ lului naţional „Cîntarea vizează şi se reuş.eşte creş­ — Vă rugăm să ne al partidului, tovarăşul
prinsul magistralei Ex­ tente * în consiliul oame­ României", sînt angrenaţi terea producţiei fizice, a vorbiţi despre o inovaţie Nicolae Ceauşescu, acest
puneri la şedinţa comună nilor muncii şi comitetul 279 de oameni ai muncii vitezelor de înaintare, eco­ concretă, inspirată d’n îndemn fiind formulat cu
a plenarei C.C. al P.C.R., sindicatului, cu sprijinul de la I. M. Hunedoara — nomisirea de materiale, realitatea productivă a u- deosebită pregnanţă şi în B»k.
a celorlalte organisme, ale permanent al comitetului combustibil şi energie e- niităţii pe care o conduceţi. recenta Expunere făcută
democraţiei muncitoreşti- de partid al întreprinderii, 49 muncitori, 16 maiştri, lectrică, sporirea produc­ — La noi, la I.P.S.R.U.M.. la şedinţa comună a Ple­
revoluţionare, stă la baza am trecut, încă din 1986, 203 ingineri şi tehnicieni, tivităţii muncii şi a be­ au început să fie repa­ narei C. G. al P.C.R., a N umerelo
activităţii oamenilor mun­ 11 economişti. Octavian neficiilor. rate — în premieră na­ organismelor democratice tragerea din
cii din întreprinderea mi­ la organizarea pe baze Nistor, strungar, Traian ţională — autobasculante­ şi organizaţiilor de masă brio 198S :
nieră Hunedoara, se regă­ ştiinţifice a acestor acti­ Ro.şcan, conducător auto, MIRCEA D1ACONU le gigant, tip „DAC", de şi obşteşti".
seşte în toate realizările vităţi. Intensa muncă de Extr. I: 2!
obţinute în primii trei ani propagandă tehnico-eco- 27, 18.
ai cincinalului 1986—1990 nomică, în care s-au or­ Extr. a II-
ganizat dezbateri, mese ro­ Pe drumul muncii, spre titlul de... fruntaşi!
îndeplinirea ritmică, in­ 44, 34, 20.
tegrală a sarcinilor de plan tunde, expuneri, schim­ Fond total
este, în acest context, strâns buri de expei'ienţă, a avut Colectivul de la Auto­ întregul colectiv. Am reu­ fă, cît şi la călători, la ritate transportului de 532 445 lei, di
legată de creşterea conti­ ca prim efect creşterea baza de transporturi auto şit să facem opinie sănă­ atelierul de întreţinere. mărfuri şi călători în con­ lei report. Îs
nuă a aportului muncito­ considerabilă a numărului Orăştie a fost multă vre­ toasă împotriva celor Am reuşit să întărim con­ diţii sporite de rentabili­ 2-a.
rilor, maiştrilor şi ingine­ celor dornici să-şi pună în me criticat pentru activi­ care săvârşeau abateri, iar trolul şi autocontrolul, să tate, de beneficii. Printr-o
rilor din întreprindere la valoare experienţa, cunoş­ tatea slabă şi rezultatele pe cei care nu au înţeles îmbinăm exigenţa cu auto­ corelare optimă a trans­
rezolvarea problemelor tinţele teoretice. spiritul obţinute. Cu atît mai plă­ să-şi schimbe atitudinea, exigenţă la fiecare loc de portului reuşim să res­
progresului tehnic, promo­ de adevăraţi revoluţionari cută a fost deci surpriza colectivul i-a scos din rân­ muncă. pectăm regula plin-plin, Vremi
varea celor mai noi şi efi­ care îi caracterizează. ca la adunarea oamenilor durile sale; într-un fel — Şi înainte urmăream evitînd cursele în gol,
ciente soluţii de îmbună­ Am consemnat, în con­ muncii pe întreprindere, s-au autoexclus. pe fiecare autovehicul to­ deci cheltuielile fără rost.
tăţire a proceselor de pro­ tinuare, cîteva repere ale din toamna acestui an, să — Dacă anual acordam najul transportat, kilome­ In funcţie de cerinţele Pentru azi
ducţie. dinamicii pe care o cu­ aflăm că Autobaza din zeci de sancţiuni admi­ trii parcurşi, consumul, beneficiarilor facem pro­ fi rece. Cer
Izolt
— Interesul pentru nou, noaşte, în- anii actualului Orăştie se situează pe lo­ nistrative, penalizări etc., uzura etc. Dar erau multe gramarea fiecărei curse, riabil. zilei se
şitul
exprimat prin rezultatele cincinal, mişcarea de in­ cul I in întrecerea socia­ inclusiv antecalculul veni­ la precipitaţ
activităţii de invenţii şi venţii şi inovaţii de la listă. turilor pe care le va ales în Criş
inovaţii nu reprezintă o I.M. Hunedoara. în 1986, — Cum a fost parcurs A.T.A. O R Ă Ş T I E aduce. va sufla d s
moderat
problemă de campanie, ci întreprinderea a fost dis­ acest drum, deloc uşor, de — După 11 lund şi două Temperaturi'
o continuare, pe baze su­ la codaşi la fruntaşi ? decade care au trecut din vor fl cupri
perioare, a unor preocu­ tinsă cu Diploma de onoa­ — Se statornicise o at­ anul acesta nu am dat nici omisiuni, treceri cu vede­ acest an sîntem în măsură nus 9 şl ini
tr
cele
iar
pări de ani şi ani de zile re a Ministerului • Minelor mosferă de automulţumire. una. Dimpotrivă, ne-a fost rea — continuă şeful să raportăm depăşiri în­ minus l şl
ale celor " mai buni mun­ şi Uniunii sindicatelor pe de nepăsare, presărată cu destul de greu să stabi­ autobazei, tovarăşul Sil­ semnate la toţi indicatorii Pe alocuri ;
citori şi specialişti din ramură, pentru activitatea abateri de la ordinea şi lim fruntaşii în întrece­ viu Thirtheu. Am introdus — releva tovarăşa Mioara la ceaţă, asi
c"'-ra.
întreprinderea noastră — de cercetare şi creaţie disciplina muncii de fie­ rea socialistă, deoarece o urmărire riguroasă, cu
menţiona ing. Ciprian tehnico-ştiinţifică. Un an care zi — ne spunea teh­ punctajele erau foarte a- semnătură de luare la cu­ Sturza, tehnician la com­ La mume
Sârbu, responsabil al ca­ mai tîrziu, în 1987, per­ propiate. în mod deosebit noştinţă, pentru fiecare ki­ partimentul plan. Pro­ Cer tempor;
tul va suf]
binetului de i/ivenţii-ino- formanţa este egalată, gra­ nicianul Aron Popa, se­ s-au impus şoferii Petru logram de combustibil, an. ducţia netă — 117,4 la la moderat
vaţii de la I.M. Hunedoa­ ţie celor patru cereri de cretarul organizaţiei de Giura şi Gheorghe Gridan. velopă, piesă de schimb, sută, venituri — 114,6 la nordic. Loc
ra. La începutul actualu­ brevete de invenţii înain­ bază. Am dezbătut la mecanicul Carol Birk —■ sută, tone transportate — se va semi
sociată cu
lui cincinal, unitatea noas­ tate la O.S.I.M. şi 13 pro­ concret toate aceste as­ preciza mecanicul Ioan ulei, baterie de acumula­ 112,8 • la sută, producti­
tră era titulara a nouă bre. puneri de inovaţii. în a- pecte în adunările gene­ Mustea, preşedintele co­ tori etc. Avem in felul vitatea muncii 114,6 la
vete de invenţii. Dezvol­ rale ale organizaţiilor de mitetului sindicatului po acesta o evidenţă striotă sută, în condiţiile reduce­
tarea intensivă a întregii cest an, alte, trei cereri partid şi U.T.C., în gru­ autobază. Avem un cli­ a fiecărui kilometru par­ rii cheltuielilor la o mie
economii româneşti — o- de brevete de invenţii şi pele sindicale. Vinovaţii" mat de lucru bun, desfă­ curs, a eficienţei pe roate lei venit cu 46,7 lei.
biectiv fundamentat de 20 propuneri de inovaţii şi-au primit pedepsele, a- şurat în ordine şi disci­ care se învîrte, să mă ex­
documentele Congresului întăresc certitudinea ocu- probate în unanimitate de plină, atît Ia coloana mar­ prim aşa. Acordăm prio­ GH. I. NEGREA