Page 65 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 65
I
D E \
PROLETARI DIM'TOATF TARILE JN?JI-VĂ! PENTRU SERBAREA „POMULUI DE IARNĂ"
Şl ORGANIZAREA VACANTEI ELEVILOR Şl STUDENŢILOR
i(% brie 1988 — 3 ianuarie comitetele oamenilor muncii, loroase lucrări realizate
con
sindicale,
în
perioada
decem
28
s fc im s M u ffl 1989 va avea loc serbarea organizaţiile iniţia manifestări rilor tehnico-aplieative cîn-
de copii în cadrul cercu
siliile
—
U.T.C.
şi
de
sculpturi,
picturi,
desene,
pionieri,
comisiile
de
fe
„Pomului de iarnă" în gră
artă grafică —, se vor or
vor
mei
şcoli,
întreprinderi,
diniţe,
politico-educative
pro
şi
agricole,
ganiza
unităţi
concursuri
de
instituţii,
grame
cultural-artistice,
la
tece, poezii, spectacole ar
cooperative,
casele
de
copii, leagăne, unităţi me
tistice
alte
şi
triotic,
militant,
revoluţio
meni
pre
copii,
dicale
pentru
nar.
cum şi la centrele de cul cu un bogat conţinut pa cultural-educative, activităţi
te să contribuie la educa
tură şi creaţie „Cîntarca în Capitală şi în muni rea comunistă a tineretu
C O N S I L I U L U I P O P U I A R J U D E Ţ E A N României". cipii reşedinţă de judeţ lui şcolar, la dezvoltarea
Pentru această tradiţio vor fi organizate „orăşele mîndriei patriotice faţă de
nală serbare, la propune ale copiilor", iar în cen măreţele realizări obţinu
rea tovarăşului Nicolae trele de cultură şi crea te de poporul nostim în
Anul XL, nr. 9 671 MIERCURI, 21 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani Ceauşescu, secretarul ge ţie „Cintarea României", anii construcţiei socialis
neral al partidului, pre la casele pionierilor şi şoi te şi, îndeosebi, după cel
şedintele Republicii, adop milor patriei se vor des de-al IX-lea Congres al
tată de Comitetul Politic făşura carnavaluri. Partidului Comunist Ro
Executiv in şedinţa sa Ca de fiecare dată, or mân.
din 9 decembrie a.c., orga ganizaţiile judeţene de ti
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU nizaţiile de masă şi ob neret şi copii, împreună Măsurile şi acţiunile
şteşti au asigurat din ve cu inspectoratele şcolare, consacrate serbării „Pomu
STRĂLUCIT PROGBSM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ nituri proprii suma de vor asigura, pe plan local, lui de iarnă" reflectă. încă
putere.
o
cu
grija
dată,
265 000 000 lei, cu peste petrecerea utilă şi plăcută deosebită pe care partidul
2 130 000 lei mai mult faţă a vacanţei de iarnă a ele
Folosirea raţională a fondului funciar— cest scop, organizaţiile lo vilor şi studenţilor. Astfel, şi statul, personal tovară o
de anul trecut. Tot in a-
Nicolae
şul
Ceauşescu,
cu sprijinul
consiliilor
cale , ale femeilor şi uni populare, se vor organiza acordă creşterii şi educă
tinerelor
ale
rii
generaţii
obiectiv prioritar, condiţie primordială tăţile UCECOM au rea tabere de odihnă şi in ţării, asigurării unor con
lizat prin muncă volunta
struire, cluburi de vacan
ră articole de îmbrăcă ţă, drumeţii, excursii şi diţii tot mai bune de via
minte, alte obiecte şi da alte activităţi ce vor fi ţă şi învăţătură pentru
pentru creşterea producţiei agricole ruri, în valoare de 6 320 000 îmbinate cu întrecerile toţi copiii patriei. în ve
lei. De toate acestea Vor
beneficia aproape 4 000 000 sportive din cadrul fazei derea formării lor ca oa
înaintaţi
de iarnă a „Daciadei”.
meni
ai
societă
Referindu-se la liniile pămîntu! reprezintă bunul ţării. Datorită perseve copii. în perioada premergă ţii noastre, constructori
directoare ale dezvoltării întregii naţiuni, trebuie să renţei cu care s-a urmă Cu prilejul serbării „Po toare serbării „Pomului de destoinici ai socialismului
economioo-sociale a pa facem totul pentru ca el rit folosirea intensivă a mului de iarnă", organele iarnă", se vor amenaja şi comunismului în Româ
triei, în Expunerea la ma să fie bine lucrat şi folo pămîntului, la C.A.P. Ra şi organizaţiile do partid, expoziţii cu cele mai va nia.
rele forum democratic din sit, pentru ă obţine recol poltu Mare beneficiul în
28—30 noiembrie a.c., se- te cît mai mari. Să nu registrat la fiecare hectar V.'.V.VAVAVVVVAV.V.W.W.V.V.V.W.V.’.V.V.-.VAW.V.W.-.V.V.V.W.V.V/.
.cnetarul general al parti râminâ nici un metru pă cultivat cu sfeclă de za
dului, tovarăşul Nicolae trat din suprafaţa arabilă hăr a depăşit în acest an
Ceauşescu a insistat asu şi agricolă fără a fi lu suma de 10 000 lei, iar la Orăşelul
pra creşterii răspunderii crat, fără a obţine pro ferma nr. 3 a A.E.S.C.H.
şi preocupării organelor şi ducţii mari !“. Deva venitul net la fie
organizaţiilor de partid, Dispunem de numeroa- care hectar cu legume în copiilor
sumează peste 18 000 lei.
Sînt cifre ce demonstrează
Generoasă,
iarna
Teze, idei, orientări din Expunerea cu puterea faptelor că a- fost şi ea prezentă la in a
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU colo unde pămîntul este lu tri ni rea sutelor de pio
crat şi folosit raţional se nieri şi şoimi ai patriei
la şedinţa comună a Plenarei C.C. obţin rezultate superioare, din Deva cu „Orăşelul
al P.C.R., a organismelor democratice cu influenţă favorabilă a- copiilor", deschis ieri in
supra îndeplinirii sarcini parcul de la poalele
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti lor la fondul de stat şi Cetăţii. Bucuriilor iernii
din 28—30 noiembrie 1988 creşterii nivelului retri li s-au alăturat cele pro
buţiei celor ce realizează duse de surprizele cu
producţia agricolă. care i-a intim pin ai în
ale tuturor lucrătorilor din se exemple ce atestă că Compa.rind rezultatele acest an „Orăşelul co
anricultură pentru folosi acolo unde se manifestă dobîndite de unităţile a- piilor" pe micii deveni:
rea raţională, cu randa interes şi răspundere faţă gricole fruntaşe cu cele zeci de panouri care
ment maxim a fiecărui me de avuţia cea mai de preţ ale unităţilor vecine, sau ilustrează „Rapsodiile ae
tru pătrat de pămînt, a a naţiunii noastre — pă- ale celor care înregistrea toamnă" ale lui George
întregului fond funciar, ca mîntul, se obţin an de an ză recolte ce se situează Topirceanu, cu „Anima-
o condiţie hotărîtoare de recolte sigure şi stabile, sub nivelul prevederilor şi /ele din cuşcă", „Livadă",
realizare a unor producţii indiferent de condiţiile cli posibilităţilor, se desprinde Iarna pe uliţă", „Oraşul
superioare, a obiectivelor matice, iar activitatea eco cu uşurinţă concluzia că muzicii" sau „Lumea
noii revoluţii agrare. A- nom ico-financiară se des diferenţele sînt o urma noastră de poveşti" măr
bordînd această problemă, făşoară cu rentabilitate şi re a modului diferit în ginesc aleile parcului.
în cuvîntarea la plenara eficienţă ridicată. Edifica care conducerile acestora Impresia de basm, de
lărgită a Consiliului Na toare în «cast sens şi specialiştii înţeleg să se sărbătoare este sporită
ţional al Agriculturii, In sînt rezultatele dobîndite preocupe de folosirea pă- de podoabele de pom,
dustriei Alimentare, Silvi de C.A.P. Romos, Rapoltu m intui ui, de aplicarea în de iranjurii ca nişte ţur
culturii şi Gospodăririi A- Mare, A.E.S.C.H. Deva şi practică a cuceririlor ştiin ţuri de gheaţă ce împo
pelor, conducătorul parti de alte unităţi agricole din ţei agricole. dobesc copacii, de ma
dului şi statului a accen judeţul nostru care şi-au Este adevărat că în ul iestuosul Moş Gerilă ce
tuat încă o dată grija ce depăşit producţiile plani timii ani, prin ajutorul te intimpină de la intra
trebuie acordată gospo ficate la hectar şi, ca ur material, tehnic şi finan re, de chioşcurile ca
dăririi judicioase a fon mare, aplică cu fermitate ciar acordat de stat, cit Moment din timpul montajului muzlcal-literar „Copi nişte căsuţe din poveşti,
fericită",
lărie
interpretat
dului funciar, arătînd că : principiile autoconducerii, a Casei pionierilor şi şoimilor patriei Deva. de formaţia vocal-instrumcntală care le oferă copiilor
„Pornind de la faptul că autogestiunii şi autofinan (Continuare in pag. a 2-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU dulciuri şi cărţi. Sini fru
museţi dăruite de unită
ţile economice şi comer
ciale, de şcolile din De
Ample eforturi pentru creşterea izvoarelor de cărbune va spre bucuria copiilor.
Iar bucuria numeroşi
lor participanţi la festivi
„Este necesar să acţionăm cu toată liotărîrea multe ori să sporească neţi chiar producţii su să ştie ce are de făcut. tatea deschiderii orăşe
pentru n realiza în cele mai bune condiţii planul pe izvoarele de cărbune ale plimentare?" — îl între Cunoaşterea în amănunt lului a fost deplină, ei
acest an şi planurile pe 1989—1990, astfel îneît să patriei. Un exemplu con băm. a sarcinilor şi a desfă trăind alături de forma
asigurăm înfăptuirea integrală a prevederilor ac cret în această privinţă îl — Pînă la sfîrşitul lunii şurării activităţii sînt foar ţia vocal-instrumentcrlă a
tualului cincinal, a hotărârilor Congresului al XIII- constituie sectorul I al trecute — ne răspunde in- te importanţe. Aşa ne-a Casei pionierilor şi şoi
lea şi ale Conferinţei Naţionale". I.M. Lupeni, care şi-a telriocutorul — am extras învăţat să muncim, să ac milor patriei Deva emo
realizat lună do lună sar cărbune din abatajul ca ţionăm, secretarul gene
NICOLAE CEAUSESCU cinile de plan, acumulînd meră nr. 8, stratul 3, blo ral al partidului, tovară ţia reuşitului montaj de
muzică şi poezie „Copi
în bilanţ şi o producţie cul 2. A fost un abataj şul Nicolae Ceauşescu, lărie fericită", in jurul
Se ştie că întreprinderea economia naţională. Prin suplimentară, deşi aici bun pentru că aşa ni l-am care, prin noile idei, teze scenei ridicate in mijlo
minieră Lupeni este cea urmare, pentru creşterea cărbunele se exploatează pregătit şi am reuşit să şi orientări din recenta cul orăşelului, inimile mi
mai mare producătoare de „debitului" acestui izvor, în sistem clasic, cu aba obţinem, zilnic, depăşiri de Expunere făcută la şedin cilor spectatori au vibrat
cărbune cocsificabil din I.M. Lupeni a beneficiat taje cameră". plan. împreună cu şefii ţa comună a Plenarei C.C. in ritmurile cîntecelor
ţară. „Acestui fapt — de importante ionduri alo Am poposit la secto de schimb Ioan Zabaria. al P.C.R., a organismelor „Vis pentru Univers" şi
sublinia tovarăşul Ştefan cate de statul nostru pen rul I. îl întîlnim pe unul Constantin Mantea, An democratice şi organiza
Popa, preşedintele comi tru mecanizarea lucruri dintre fruntaşi — minerul drei Munteanu, Octavian ţiilor de masă şi obşteşti, „Frumoasă eşti copilă
tetului sindicatului — i lor în abataje, moderni şef de brigadă Visile Iu- Moldo van şi Ion Chiorca- a dat un puternic impuls rie", dăruite de colegii
s-a alăturat, în ultimul zarea şi optimizarea trans şan. împreună cu ortarii, nu, cu ceilalţi ortaci, ne întregii noastre activităţi. lor, sau ascultind versu
timp, un argument la fel portului din subteran. el a reuşit să extragă, în străduim mereu să scoa — în această lună, de rile „Ne-am născut sub
de important: mecani Dac, dincolo de aceste mă primele 11 luni ale anu tem cît mai mult căr cembrie, cum merge ac cer de vise/ Intr-o ţară
numai zori,/ Cu pridvoa-
zarea. După cum a accen suri de ordin material, lui, o producţie suplimen bune pentru ţâră. tivitatea ? rele deschise/ Către anii
tuat de nenumărate ori tehnic, trebuie si remar tară de 10 852 tone de — Deci, oamenii rămîn — Acum, brigada noas viitori". Cu vocea ei deo
secretarul general al parti căm faptul că la baza cărbune. Prin aceasta şi-a factorul nr. 1 la produc tră lucrează la un prea-
dului, tovarăşul Nicolae creşterii continue a pro adus o contribuţie impor ţiile mari ? bataj pentru o nouă felie sebiri de caldă, Di an a
Ceauşescu, este necesar ducţiei se află minerii, tantă la clasarea sectoru — Da, oamenii, organi Bauman şi-a înclntat co
să se acorde permanent oamenii care acţionează lui pe primul loc în în zarea muncii şi unitatea MARIN NEGOIJĂ legii, olerindu-le cinte-
o atenţie sporită extrac direct în cărbune şi care, trecerea socialistă pe în brigăzii sînt condiţii pen VIORICA ROMAN
ţiei cărbunelui — ca prin prin voinţă, eforturi şi treprindere în acest an. tru rezultate bune. Adică,
cipal izvor de materii pri înaltă dăruire muncito „Cum reuşiţi să vă înde toţi ortacii trebuie să ac (Continuare în pag. a 2-a)
me şl energetice pentru rească, reuşesc de cele mai pliniţi planul şi să obţi ţioneze la unison, fiecare (Continuare in pag. a 2-a)
