Page 94 - Drumul_socialismului_1988_10
        P. 94
     Pag. 2                                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 62
                                                                                      Sub imperativele majore desprinse din orientările
                                                                                                                                                                        „Teieviziui
                                                                                               şi sarcinile date de secretarul general
                        Toate unităţile trebuie                                              al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu                                20,20  Priorităţi  in
                                                                                                                                                                         •  20,00  T*  jurii
                    să-şi sporească eforturile!                                                                                                                        nomie  •  20,35  C
                                                                                         (Urmare din pog. f)     îndeplinirea   sarcinilor   ce   date  de  t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     ale  epocii  de  aur.
          (Urmoie din pag. 1)    vechi,   care   aşteaptă   de   pedierea  lor  cit  mai  ope                   le   revin   în   exercitarea   Nicolae   Ceauşescu,   a   le  ca  Nicolae  Ceau
                                 multă   vreme   să   fie   re  rativă oţelăriilor.   cheltuielilor   materiale,   în   controlului   muncitoresc   gilor   ţării,   dezvoltarea   •  20,50  Cadran
        La  autobază,  la  coloa  puse   în   circuitul   econo  Consiliul   popular   al   condiţiile   manifestării   u-   asupra   aplicării   legislaţiei   oreaţiei   tehnico-ştiinţifi-   dial   •   21,05
       na   I.J.T.L.,   cooperativa   mic.   Cantităţi   importan  oraşului,   organizaţiile   de   nei  gi'iji  permanente  pen  privind   protecţia   muncii   ce   şi   cullural-artistice   de
       in eş t eşugă r e as c ă „ M o ţ ul",   te  se  găsesc  şi  la  popu  femei  şi  tineret,  O.D.U.S.,   tru   perfecţionarea   pregă  şi   asigurările   sociale,   masă   din   cadrul   Festiva  ştiinţific • 21,25 Irr
       C.E.T.  Gurabarza;  E.G.C.L.,   laţia   oraşului.   Este   mo  sub   conducerea  şi   îndru  tirii   profesionale   a   tu  funcţionarea   cantinelor,   lului   naţional   „Cîntarea   din  Turcia  •
                                                                                              oamenilor
                                                                                                         muncii
       Fabrica   de   producţie   in  mentul   să   subliniem   că   marea   permanentă   a   or  turor  asigurarea   folosirii   cu   grupurilor   sociale,   cămi  României  adunările   şi   Concert  simfonic  i
                                                                                                                                              Totodată,
                                                                                       şi
       dustrială   şi   prestări   ser  şi   lucrătorii   centrului   din   ganelor   şi   organizaţiilor   maximum   de   randament   nelor  muncitoreşti,  a  uni  conferinţele   au   datoria   să   chestrei  Radiotelt
                                                                                                                               aprovizionare
                                                                                                                          de
                                                                                                                 tăţilor
       vicii,  I.  C.  S.  M  i x  t   ă,   Brad   sînt   datori   să-şi   de   partid,   au   îndatorirea       a   populaţiei   şi   prestatoa  examineze   exigent   modul   nii  române  dedici
       C.P.A.D.M.,   la   spital,   în   intensifice   eforturile,   să   patriotică   de   a-şi   înde  a   tehnicii   moderne   din   re   de   servicii,   acţiunile   în   care   organele   sindica
       curţile  unor  şcoli  şi  licee,   acţioneze   cu   mai   multă   plini   exemplar   sarcinile   dotarea   unităţilor   minie  iniţiate   pentru   îmbunătă  le,  membru  acestora  şi-au   lei  Naţiunilor  Un
                                                                            le
                                                                                       re,  siderurgice,  din  indus
                                                                        ce
       îa  gară  etc.,  se  află  în  insistenţă   pentru   colecta  mobilizatoare  recuperării   revin   tria   materialelor   de   con  ţirea   stării   de   sănătate,   îndeplinit   mandatul   în  21,50   Telejurnal
                                                            pe
                                                                linia
                                                                                ma
       semnate cantităţi de fier  rea metalelor vechi şi ex-                                                     organizarea   trimiterii   oa                        22,00  închiderea
                                                            terialelor   refolosibile.   Nu   strucţii,   ramurilor   indus                credinţat,   cum   se   aplică
                                                            numai   anumite   unităţi   e-   triei uşoare etc.   menilor   muncii   la   odihnă   principiile  şi  normele  sta  gramului.
                                                            conomice,   toate,   întreaga   în  acelaşi  timp,  adună  şi tratament.       tutare,   să   adopte   măsuri
                                                            populaţie   a   oraşului   tre  rile   şi   conferinţele   tre  Alegerile   trebuie   să   pentru   întărirea   vieţii   de
                                                            buie  să-şi  sporească  efor  buie   să   analizeze   modul   ducă,   de   asemenea,   la   organizaţie,   dezvoltarea   C  i  n  e  m  a     î
                                                            turile  în  vederea  recupe  în  care  organele  şi  orga  intensificarea   activităţii   democ ra ţ iei m un c i to reş t i,
                                                            rării   tuturor   materialelor   nizaţiile   sindicale   partici  de   cunoaştere   şi   însuşire   astfel  incit  să  crească  şi
                                                            refolosibile   şi   reintrodu  pă   la   înfăptuirea   obiec  de   către   membrii   de   mai   mult   rolul   sindica  DEVA  :  Căulătoi
                                                            cerii  lor  în  circuitul  eco  tivelor  şi  măsurilor  adop  sindicat   a   documentelor   lelor   în   înfăptuirea   tu  aur  —  seriile  l-II  (P
                                                                                                                                                                       Regina  cântecelor  (
                                                            nomic.   în   felul   acesta   tate  de  partid  pentru  ri  Congresului   ai   XlII-lea   turor   sarcinilor   econo-   HUNEDOARA:   V
                                                            îşi   îndeplinesc   o   mare   dicarea   nivelului   de   trai   şi   Conferinţei   Naţionale   mico-sociale  ce  revin  ju  la  Roma  (Modern
                                                            îndatorire    cetăţenească,   şi  calitativ  ai  vieţii,  preo  ale   partidului,   a   tezelor,   deţului   nostru   în   etapa   Cel   şapte   samuri
                                                            patriotică.                cupările acestora pentru   oi'ientărilor şi indicaţiilor  actuală.              seriile   I-II   (Mod'
                                                                                                                                                                       B);  Orele  11  (Fii
                                                                                                                                                                       PETROŞANI:   In
                                                            )                                                                                                       1  zi   nii-e   dor   de
                                                                                                                                                                        (Parîng);
                                                                                                                                                                                 Corsaru
                                                                           Rotind gorunul dragostei de ţară                                                             Noiembrie);  (Unirea)
                                                                                                                                                                                  Unde
                                                                                                                                                                        copilărie
                                                                                                                                                                       PENI  :  Cei  şapte
                                                                                                                                                                       vai  —  seriile  1-11
                                                                 La  Ţebea,  la  Baia  de   tot  ceea  ce  este,  a  fost   tători  ai  cravatelor  roşii   al   dragostei   de   ţară   ?
                                                               Criş,  în  Ţara  de  piatră   şi rămîne-va românesc".  cu  tricolor  în  marşul  în  Poate   ascultînd   versurile   turul);  de   vui   4
                                                                                                                                                                       bet
                                                                                                                                                                                    Ei
                                                                                                                                                                               soa.
           Lupenl, cu Imaginea nou Iul şi modernului bulevard   unde   fiecare   brazdă   de   La  Baia  de  Criş  şi  la   sufleţit   de   alămurile   în   întrecerea   recitatori  rul);  LONEA:  „  op
        Tudor Vladimirescu.       Foto ALEXANDRU TAXAU         pămînt   poartă   povara   Ţebea,   prinitr-o   pildui  fanfarei   laureate   a   pio  lor  (16  pionieri)  şi  bucu-   asumă   risctil   (Mi
                                                               identităţii   unei   zbuciu  toare   lecţie   de   istorie,   nierilor  din  Orăştie,  marş   î'îndu-ne   împreună   cu   PETRILA :   Proi
                                                                                                                                                                       (Muncitoresc);
                                                                                                                                                                                    AŞ
                                                               mate   istorii,   am   simţit   desfăşurată   pe   parcursul   care   a   transformat   in  Roxana,  Dorina  şi  Gela   SA  :  Corsarul  (M
                                                               încă  o  dată  suflul  nou  al   a  două  zile,  copiii  ne-au   tr-un   şuvoi   uman   dru  pentru   premiile   cucerite   rcsc):   URICANI:
                                                                                                                          leagă  Baia  de
                                                                                                                       ce
                                                                                                                  mul
                                                                                                                                                               sau
                                                                                                                                                   interpretare,
                                                                                                 cald
                                                                                        transmis,
                                                                                                                                                                                 seriile
          CAMPANIA AGRICOIĂ DE TOAMNA                          flăcării   patriotismului.   ţionant,   iubirea   şi   emo  Criş  de  Ţebea.  Poate  în   pentru   creaţiile   literare   bondul   —   BRAD
                                                                                                                                                                       (Retezat);
                                                               I-au  dat  oxigen,  făcîrtd-o
                                                                                                                                           citind
                                                                                                           ţară.
                                                                                                       de
                                                               să   se   înalţe   în   inimi   O   lecţie   deschisă   pen  panteonul   neamului,   sub   prin   care   Corina,   Iulia-   zervă   la   start   l
                                                               şi-n  cugete,  cei  aproape   tru  copii,  părinţi,  bunici,   istoricii  goruni,  în  clipa   na,   Nicoleta,   Petronela   roşie):   GURAB.
                                                                                                                                                                                   (Mii
                                                                                                                                                                       Subteranul
                 Activitate rodnică                            o  mie  de  copii,  purtători   pedagogi   —   pentru   că   solemnă  a  depunerii  jer  ne-au  dat  frumuseţi  ne  ORAŞT1E  :  Nu  e
                                                                                                                                                               iu
                                                               ai
                                                                                                                                                   adîncindu-ne
                                                                                                                                           bănuite,
                                                                                                                  belor  de  flori  de  către-
                                                                                   cu
                                                                   cravatelor
                                                                             roşii
                                                                                             fost
                                                                                        n-a
                                                                                                  participant
                                                                                                             la
                                                                                                                                                                            bărbaţii
                                                                                                                                                                                    (I
                                                                                                                                                                       cu
                                                               tricolor,  reuniţi,  timp  de   manifestări   care   să   nu   fiecare   unitate   pionie  birea   pentru   neam   şi   Aeroportul  —  seri
            la executarea ogoarelor,                           două  zile,  in  prestigioa  se  fi  simţit  îmbogăţit  su  rească,   în   emoţionantul   pămîntul   românesc.   Poa  (Flacăra);   GEc
                                                               sa   acţiune   „Prieteni   de   fleteşte,  încărcat  de  au  Imn   al   eroilor.   Poate   te   urmărind   creaţiile   BAI   :   Cetatea   s
                                                                                                                                                                                  cultu
                                                                                                                                                                        (Centrul
                                                                                                                                                                               de
         la celelalte lucrări de sezon                         pe  Criş",  aflată,  în  or  ra   demnităţii   neamului   acolo,   în   preajma   tri  de   artă   plastică,   unde   creaţie   „Cîntarea
                                                                                                                                                                       nlei“);  HAŢEG  :
                                                                                                                  bunii or-oroi, ascultînd
                                                                                  ju
                                                                        Consiliului
                                                               ganizarea
                                                                                                                                           tema  istorică  a  fost  atît
                                                                                        românesc. Ne-au confe-
                                                               deţean   al   Organizaţiei                                                  de  generoasă  în  imagini   ranul   stins   (I
          (Urmare din pag. 1)    toni,   care   acordă   mare   pionierilor,   la   cea   de-a                                             şi  care  ne-a  reţinut  în  BRAZI:   Egreta   <
                                                                                                                                                                       deş;  CAL  AN  :
                                 atenţie   acestei   acţiuni,   doua   ediţie.   Şi-au   dat      „PRIETENI DE PE CRIŞ"                    mărmuriţi   lingă   tablou  de   fildeş   (Cent
       de  aproape  coordonaţi  de   preciza  că  au  fost  strînse   mina   întru   prietenie   şi                                        rile   „Linişte,   Iancu    cultură   şl   creaţie
       Pui>u   Mastraghin,   ingine  pietrele  de  pe  o  supra  dragoste   faţă   de   înain-                                           doarme",     „Martirajul",   tarea   României");
      rul   şef   al   unităţii,   se   faţă de 45 ha.      1  taşi,  de  glia  străbună  şi                                               „Mihai  Viteazul"  ş.a.  ce   MERIA  :  Cei  şap
                                                                                                                                                                       murai
                                                                                                                                                                                 seriile
                                                                                                                                                                             —
      străduiau   să   menţină   vi  O  atenţie  mare  se  acor  I   de   cuceririle   prezentu-   rit-o  copiii  ?  Dascălii  lor?   înăilţătoarea   evocare   a   purtau  semnături  de  co  (Mureşul);  ILIA  :
      tezele  de  avansare  plani  dă,  fireşte,  în  această  u-   i lui, pionieri din Buteni,  Istoricii   invitaţi   la   ma  trecutului,   căreia   istori  pii   :   Roxana,   Lucica,   eşti,   copilărie...
      ficate,   să   are   toată   su  nitate   însilozării   în   cele   ’   Hălmagiu,   Vârfurile   (ju-   nifestare?   Ne-a   confe  cul   Nicolae   Edroiu   i-a   Radu,   Flaviu,   Aluniţa,   na).
       prafaţa  la  adîneimea  pre  mai  bune  condiţii  a  car  ) deţul Arad), Vaţa de Jos,  rit-o   panteonul   neamului   potenţat   valorile   educa  Cornelia   din   Baia   de
       văzută  in  tehnologii.  Pînă   tofilor   de   sâmînţă.   Este   |j   Blăjeni,   Buceş,   Bucu-   de  la  Ţebea  ?  Cine  ar   tive,   patriotice.   Poate,   Criş,   Ribiţa,   Blăjeni,
      ieri,  ei  au  executat  ogoa  prevăzut   să   se   însilozeze   ( reşci, Crişci.or, Brad,  putea  răspunde  cînd  fie  tot   acolo,   copleşiţi   de   Hălmagiu,   După-Piatră,   Vremea j
       rele  pe  110  ha  din  cele   în   această   toamnă   457   / Oaia de Criş, Ribiţa,  care   moment   şi-ă   avut   fiorul   cald   izvodit   prin   Brad.   Poate   în   preajma
       152 ha planificate.       tone   de   tuberculi   pentiu   1  Băiţa,  Vălişoara,  Luncoiu   unicitatea   Îmi,   frumuse  limbajul  artei  în  specta-   expoziţiilor  de  artă  plas
        Concomitent   se   trans                           i   de   Jos,  din  16  unităţi   ţea  lui.  Poate  concursul   colul-evocare   „Eroii   stră-   tică   şi  populară  sau  a   Pentru uzi: De?;
                                 sămînţă.   Lucrarea   a   de  I   şcolare.   Acţiunea   „Prie-   gen  „cine  ştie,  răspunde”   mo.şiloi’,   strămoşii   eroi  celor  din  Secţia  de  is
       portă  în  cimp  şi  se  ad  marat  în  timp  util  şi  s-a                     cu  tema  „Oameni,  locuri   lor"   (libret   Eugen   Bur-   torie   Ţebea   a   Muzeului   peratura aerului
                                                                                                                                                                       marca o creştere,
      ministrează    îngrăşămin-   desfăşurat   în   ritmuri   bu  1  teni  de  pe  Criş"  poar-   şi  fapte  din  Ţara  Zaran-   za,   regie   Sică   Chevere-   judeţean,   poate   Ia   de  mea va rămîne
       lele  organice  pe  parcelele                        ţ   tă   „în   însuşi   genericul   dului",  unde  cele  16  echl.   şan),   spectacol   deschis   monstraţiile   de   aeromo-   rece, mai ales r
      destinate   a   fi   plantate   ne.  Ieri,  de  pildă,  coope  i  ei  —  aşa  cum  aprecia   paje   pioniereşti   au   pri  în  sunet  de  tulnic  (tulni-   dele,   automodele,   ra-   şi dimineaţa, iar
      In  primăvară  cu  cartofi  şi   ratorii   din   brigăzile  con  >   Angela   Jurmoni,   pre-                                      chetomodele,     carturi.    va fi mai mult
                                                                                                                                                                       Precipitaţii nu s>
                                 duse  de  Ioan  Moisesc  şi   1   şedinţele   Consiliului   ju-   mit,   în   final,   mulţumi  căresele   din   Blăjeni)   şi
      se   aplică   amencla.men.tele                                                    rile   preşedintelui   juriu  susţinut   în   emoţionantă   Poate,   pretutindeni   în   semnala. Vîntui
      ca.Lcaroase   pe   terenurile   Gabriel   Niculescu   mun  ţ   deţean   al   Organizaţiei   lui   (conf.   uniiv.   dr.   interpretare   de   formaţii  preajma   „Prietenilor   de   fia în general
                                                                                                                                                                       Temperaturile i
      acide.   Mecanizatorii   Leon   ceau   la   însilozarea   ulti  t   pionierilor,   în   cuvîntul   Nicolae   Edroiu,   prorec  le  corale  ale  şcolilor  ge  pe  Criş"  unde  manifes  vor fi cuprinse în
                                 melor  45  tone  de  cartofi   /   de   deschidere   a   mani-                                                                        nus 6 şi plus 4
      Predoni  şi  Nicu  Moisescu,                          )  feslăi-ii  din  preajma  Obe.   tor   al   Universităţii   din   nerale  din  Baia  de  Criş   tările   au   echivalat   —   mai scăzute în
      care   execută   aceste   lu  din cantitatea prevăzută.  t liscului „Avram Iancu"  Cluj-Na.poca)   pentru   te  şi  n,r.  2  Brad,  recitatorii   prin  densitatea  lor  emo  siuni, iar cele i
      crări,   au   administrat   600   Aşadar,   cooperatorii   şi                     meinica   cunoaştere   a   Roxana   Gyarmati,   Cori-   ţională   şi   înălţimea   or  între 6 şi 14 grai
       tone  de  gunoi  de  grajd  în   mecanizatorii   din   Ostrov,   )  de  la  Baia  de  Criş  —  un   istoriei   Apusenilor,   a   na  Drăghiciu,  solista  de   ganizatorică  —  cu  ma  va produce bru
                                                                                                                                                                       îngheţ la sol,
                                                            1  sens  de  generoasă  cinsti-
       cîmp,   iar   amendamentele   după   ce   au   efectuat   în   i  re  a  copilăriei,  a  oame-   ţării,   concurs   deschis   muzică   populară   Violeta   rile   sărbători   de   suflet   nord-vest. pe alo
       calcaroase   au   fost   apli  timpul   prevăzut   şi'   în   i  nilor,  locurilor  şi  fapte-   tuturor  celor  ce  au  um  Stefea,   grupul   voca.l-   ale   românilor,   răspun  va semnala cenţi
       cate pe 13 ha.            condiţii   de   calitate   prin  1   lor   din   acest   incompa-   plut  pînă  la  refuz  sala   inslrumental   al   C.P.S.P.   zând   impresionant   cerin  Pentru următoar
                                                                                                                                                  educaţionale
                                                                                                                                                               cu
                                                                                                            de
        Tot  în  aceste  zile,  for  cipalele   lucrări   din   a-   V   rabil   ţinut,   deopotrivă   mare   a  şi   Centrului  „Cirt-   Brad  şi  prestigiosul  „Ca  ţelor   Tezele   din   aprilie   •zile: După un pp
                                                                                                                 non"
                                                                                                                       hune
                                                                                        cultură
                                                                                                   creaţie
                                                                                                                                    care,
                                                                                                                                          care
                                                                                                                             doreau
                                                                                                                                                                       încălzire ce se
      maţii   de   cooperatori,   cu   ceastă   toamnă,   îşi   spo  ţ  de  istorie  trecută  şi  pre-          cu   „Triptic   pentru   A-   ne   îndeamnă   să   acţio  simţi în primele
       atelajele   trase   de   cai,   resc   eforturile   în   conti  i   zentă.   Aşezînd   în   suflet   tarea   României"   din   vram   Iancu",   a   înfiorat   năm   în   rîndul   tinerilor   zile, vremea se
                                                                                        Baia  de  Criş.  Poate  pa
      participă   la   strînsul   pie  nuare   pentru   a   finaliza   I   amintirea   atîtor   martiri-   rada   „Trec   detaşamen  inimi şi cugete.  şi al maturilor.  uşor, începînd d
                                                                                                                                                                       dul ţării, iar cei*
       trelor   de   pe   terenurile   ogoarele,   celelalte   acţiuni   1  eroi,  copiii  înalţă  în  inimi   tele",  cînd  localnicii  s-au   Dar unde n-am fost.    variabil, mai mu
      arabile   ale   unităţii.   Pre  necesare   în   acest   sfîrşit   ţ un ciut de preamărire a  alăturat sutelor de pur-  copleşiţi de fiorul cald  LUCIA UCIU    în prima zi în
                                                                                                                                                                       ic sudice, apoi
      şedintele Cornel Lăpădă-   de campanie.                                                                                                                          produce în nou răi
                                                                                                                                                                       accentuate mai
                                                                                                                                                                       jumătatea de noi
                                                                                                                                                                       rii apoi şi în n
                                                                                                                                                                       ritoriului. Prc
         (Urmate din pag 1)                                                                                                                 tea   perfecţionării   stilului   sub formă de pic
                                   Ştacheta calităţii şi eficienţei urcă mereu                                                              şi  metodelor  de  lucru  ale   cădea pe alocuri
       niciei   şi   dăruirii   revolu                                                                                                     consiliului  oamenilor  mun  joritatea regi un
       ţionare   ale  oamenilor  —,                                                                                                         cii,   activizării   în   mai   în nord-est vor 1
                                                                                                                                                                       formă cie lapoviţi
       dar   au   accentuat   mai   ca  fiecare  lucrător,  la  lo  masei   lemnoase,   sporirii   calitative,   respectiv   sub   XlV-lea   al   partidului   şi   mare  măsură  a  comisiilor   soare. Vîntui va
      ales  asupra  hotărârii  una  cul  său  de  muncă,  să  a-   în  mai  mare  măsură,  pe   raportul   valorificării   in  cea  de  a  45-a  aniversare   de  pe  lingă  organul  co  slab, pînă , la
      nime   de   a   recupera   în   corde   mai   mare   atenţie   toate   căile,   a   eficienţei   tegrale,  superioare  a  ma  a   eliberării   patriei   cu   lectiv   de   conducere   al   cu in t e  n  .  s ă  r i
                                                                                                                                                                       ma zi în estul i
      cei  mai  scurt  timp  res  calităţii   produselor   reali  întregii   activităţi   a   în  sei   lemnoase   exploatate,   realizări   deosebite   în   întreprinderii.  sectorul nordic,
       tanţele   la   masa   lemnoa  zate   şi   livrate   beneficia  treprinderii.  al   diminuării   considerabi  muncă.   In   acelaşi   timp,   Participanţii   la   adunare   râturile minime
      să  şi  la  sortimentele  din   rilor,   creşterii   productivi  De  altfel  —  constatau  în   le   a   cheltuielilor   mate  evaluîndu-şi   realist   condi  au   adoptat   un   cuprinză  cuprinse între
                                                                                                                                                                       şl plus G grad«
      plan,  de  a  pregăti  temei  tăţii  muncii  —  prin  mai   intervenţiile   lor   Marcel   riale   şi   totale   de   pro  ţiile   şi   posibilităţile   de   tor   program   de   măsuri   scăzute în depre
      nic   stocurile   pentru   pe  buna  organizare  a  produc  Zbârcea,  şeful  S.I.L.  Vaţa,   ducţie,   al   creşterii   renta  care  dispun,  ei  au  solici  organizatorice   şi   tehnico-   prima şi ultima
      rioada  de  iarnă  şi  condi  ţiei,   modernizarea   anumi  Sabin   Faur,   şeful   S.F.L.   bilităţii   fiecărei   subuni  tat  mai  mult  sprijin  din   economice,   care   vizează   iar maximele în
      ţiile   realizării   integrale   tor   fluxuri  tehnologice  şi   Ilia,  Ioan  Răduţoiu,  de  la   tăţi,   a   întreprinderii.   Gu   partea   centralei   şi   minis  deopotrivă   condiţiile   în  16 grade. Loca
                                                                                                                                                                       produce brumă ?
      a  planului  pe  anul  viitor.   mecanizarea   anumitor   lu  S.F.E.  Baru,  Marin  Baltă-   toţii   au   exprimat   dorin  terului  de  resort  în  pri  deplinirii  integrale  a  pla  la sol, mai ales
      Vorbind   în   tripla   lor   crări,   promovarea   unor   ţeanu,  directorul  U.M.T.C.F.   ţa  şi  angajamentul  colec  vinţa   asigurării   cantită  nului'   pe   anul   în   curs,   ma şi ultima noa
      calitate   de   producători,   metode   înaintate   de   ex  Deva   —   sarcinile   anului   tivelor   în   care   muncesc   ţilor   necesare   de   carbu  cit  şi  pe  cele  ale  pregă  cal, în nord-ve
                                                                                                                                                                       centrul ţării, d
      proprietari   şi   beneficiari,   ploatare   şi,   prin   toate   viitor  nu  sînt  sporite  ca   de   a   îndeplini   exemplar   ranţi,   piese   de   schimb,   tirii  temeinice  şi  .  reali  se va semnala
      participanţii   la   dezbateri   acestea   —   ridicării   gra  nivel  cantitativ,  însă  pre  sarcinile   anului   viitor,   de   materiale   şi   utilaje,   au   zării   exemplare   a   pro
      au subliniat necesitatea   dului de valorificare a    zintă importante creşteri  a întîmpina Congresul al  făcut referiri la necesita  ducţiei anului viitor.





