Page 89 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 89
D F;
L E C T U R
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNtŢI-VĂ
I? % j Se finalizează strîngerea roadelor ogoarelor, sporeşte
ritmul la efectuarea arăturilor adinei
S O C M U S M U L peratorii, mecanizatorii coo şi însămînţat cu orz şi griu tivei a luat măsuri pen
zile,
în
ultimele
cu cartofi s-a pregătit şi
tru
capacităţii
sporirea
specialiştii
la
—
mo
Simeria
un
două zile şi această lucra
nivel
înalt
calitativ
Bir fll. COMITETULUI JUDETtftlil HUMEPOflBft flPKC de do puternic C.A.P. lucrările executîndu-se la de transport, aşa că în
şi
bilizaţi
îndemnurile
S-a finalizat, zilele trecu
re se va finaliza. Se a-
orientările tovarăşului te, şi recoltarea sfeclei propie de sfîrşit şi trans
Nicolae Ceauşescu, secre portul coletelor în baza
tarul general al partidu de nutreţuri â fermei
lui — se străduiesc să C.A.P. SIMERIA zootehnice astfel că, în
Anul XL, nr. 9 624 JOI, 27 OCTOMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani efectueze lucrările ce mai cel mai scurt 'timp, te
trebuie împlinite pe ogoa renul ocupat cu sfeclă —
re în timpul cel mai scurt 50 de ha — va. deveni
şi la cel mai înalt nivel de zahăr, mal precis dislo complet liber, creîndu-se
calitativ. carea acesteia şi tăierea cîmp de acţiune pentru
şjh întreagactetiyijtcite economic o-soci ala Recoltarea cartofilor do coletelor. O mare canti pluguri în vederea efec
pe cele 50 de ha s-a în tate a producţiei obţinu tuării arăturilor adinei
cheiat cu mai multă vre te a fost trimisă (cu mij de toamnă.
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL me în urmă. O parte din loace de transport ale C.A.P. Simeria a avut
producţia obţinută a fost cooperativei, ale I.T.S.A.I.A ocupată cu porumb o su
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII reţinută în unitate pen sau de la unităţi indus la strîngerea recoltei au
prafaţă de 30 de ha. La
tru sămînţă, o altă canti
triale
din
Simeria)
constituit
în
§1 FAPTEI REVOLUŢIONARE tate s-a retribuţie pen baza de preluare. Trans muncit cu hărnicie şi cu
grijă pentru a evita orice
fondul
de
portul însă n-a ţinut pa
tru membrii cooperator', sul cu recoltatul, astfel pionieri alît cooperatori,
iar ceilalţi cartofi au fost că în cîmp se mai află cit şi lucrători ai unitâ-
Exportul — în prim-planul livraţi la fondul centra încă o mare cantitate — TRAIAN BONDOR
lizat al statului. O mare
circa 300 tone — de sfe
parte a terenului ocupat clă. Conducerea coopera (Continuare in dog o 2-o)
preocupărilor noastre
Aşa cum rezultă din tivul unităţii noastre acor riitar în preocupările con ORGANIZAŢIILE DE PARTID DIN VALEA JIULUI. IMPLICARE,
ideile, tezele şi orientările dă atenţie deosebită atlt ducerii colective a între
stabilite de secretarul ge calităţii cimentului, cit prinderii noastre, iar oa RĂSPUNDERE, ACŢIUNE HOTĂRiTA, EFICIENTA IN ÎNFĂPTUIREA
neral al partidului, tova şi ambalajului şi vagoa menii muncii care au PROGRAMULUI DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE
răşul Nicolae Ccaiuşescu, nelor folosite la încărca nominalizate sarcini de
la şedinţa Comitetului Po re, modului de ambalare export desfăşoară o ac
litic Executiv al C. C. al ş.a. pentru a se asigura tivitate corespunzătoare.
P.C.R. din 29 aprilie a.c., păstrarea integrităţii măr Se evidenţiază în mod Ordine şi disciplină — factori
un accent deosebit — în fii pînă în port şi, mai deosebit activitatea to
activitatea fiecărui colec departe, în transportul varăşilor din compar
tiv' de irftMcâ —.trebuie- să naval, conform exigenţe timentul C. T. C., con esenţiali în realizarea sarcinilor!
fie pus pe creşterea coi}- lor partenerilor externi. dus de chimistul A-
tinuă a calităţii produse Acţionîn-d în acest mod driana Stratulat. La ace
lor, pe ridicarea gradului am reuşit să satisfacem leaşi cote înalte se si — Unul dintre neajun de cărbune dată econo nent în atenţie faptul că
lor de competitivitate. t&j ;; .--"izile pentru tuează şi munca atelieru surile caro îşi fac loc în miei naţionale, de aici, de în acest an am rămas,
Materializând aceste învă producţia destinată. ex lui expediţie condus de activitatea colectivului în la Pctrila. Ială de ce, to cel puţin pînă acum, da
ţăminte preţioase, cimen- portului, înregistrând o Andrei Szabo. De aici se treprinderii miniere Pe- varăşe Traian Chel ha, se tori economiei naţionale
tiştii deveni se pot mîn- depăşire „la zi“ de 2,3 la remarcă mai ales forma trila este menţinerea unei cretar al comitetului de cu însemnate cantităţi do
dri cu obţinerea unor ţia condusă de maistrul ordini n ecorespunzătoare. partid din unitate, dis- cărbune, că avem abateri
sută. Do asemenea, au a unei discipline tehnolo
rezultate bune pe linie fost onorate acceptele por Ioan Florea, din care îi gice şi de muncă necon de la calitatea cărbune
de export. Pentru că în tuare pentru livrare ci cităm pe Vasile Dandiş, forme cu cerinţele şi exi I. M. PETRILA lui. De fapt, pe fondLil aces
tre calitate şi export e- ment însăcuit şi au fost Constantin Moacă, Euge genţele actuale. De fapt, tei indiscipline care mai
persistă se ivesc alte şi alte
nia Gulie, Viorica Balov-
xislă o legătură indisolu încărcate cu ciment vrac sclu şi mulţi alţii. acestea sînt considerate şi probleme legate de utili
bilă. Şi nu este vorba toate navetele asigurate. printre principalele cauze cuţia noastră îşi propune zarea n cc o respiri zăt o a r e a
doar de calitatea produ x Se poate concluziona, ELICONIDA ANTONIE, care afectează producţia să releve''felul în care or maşinilor şi utilajelor, a-
sului propriu-zis. — care, deci, că problemele de şeful biroului desfacere, ganele şi organizaţiile, do sigurarea asistenţei teh
desigur, primează. Colec export ocupă un loc prio* I. L. Deva partid acţionează pentru nice pe toate schimburile,
eliminarea acestora. plasarea judicioasă a pos
— Aşa este, şi nu este turilor în cărbune şi al
Ritmuri intense de lucru, rezultate drie. Dimpotrivă, este o tele.
deloc un motiv de mîn-
— O recentă analiză a
pată, mai veche de altfel, comitetului de partid şi
pe măsura efortului depus pe însemnele unităţii, o consiliului oamenilor mu-n-
pentru
înlătu
meteahnă
rarea căreia' în prezent VALENTIN NEAGU
Peisajul industrial al muncitoresc. Ritmurile zil brlgada nr. G2 montaj- maistrul Nicolae Arseni. depunem mari eforturi. (Continuare în pag. a 2-o)
locului pe care se edifică nice de lucru ne permit inSitalaţii. Şeful punctului Realitatea este că am Am avut şi avem perma
noul furnal de 1 000 mc depăşirea constantă a sar de lucru, sing. Cornel putea obţine avansări şi
do la Hunedoara cunoaş cinilor, apropiindu-ine în Boca, maiştrii Nicolae mai mari, dar ne confrun
te, do la o zi Ia alta, acest fel de atingerea o- Arseni şi Istvan SzOlcs tăm cu lipsa unor mate
schimbări esenţiale. La biectivulul propus: pre s-au referit pe larg la riale. Este vorba de ţevi
hala do turnare s-a ter darea în avans, în cursul „probele de vrednicie” pe cu diametre de 1G8, 219.
minat structura de rezis anului viilor, a furna care le. dau zi de zi mun 1400, 1500 şi 1G00 mm, pe
tenţă din beton monolit lului nr. 4 de la Hune citorii din echipele con care le-am comandat la
pînă la cota -j-9,50 m, doara. duse de Mihai Ţurcanu, furnizori încă din luna
s-au finalizat lucrările la — Despre dinamica mun Teof.il Rotn.ru, Geza To- iunie a.c. La apelul făcut
planşeul cauperelor şi la cii noastre şi produclivita- folvi, Aurel Negriei, Gaş- prin intermediul ziarului
tunelul hidro dintre sta „Drumul socialismului" ni
ţia de pompe şi furnalul s-a trimis ţeava de 108
propriu-zis, dccanloarele mm şi acuim. lucrăm in
şi staţia de pompe au fost Reporter pe şantier tens la instalaţia de abur
„scoase” pînă la cota zero, condens recuperat. De a-
a început înzidirea caupe semenea, ne aflăm spre
relor nr. 1 şi 2. Am enu FURNAir nr, 4 HUNEDOARA finalizare cu lucrările şi
merat doar o pante din la circuitul de apă fier
tre lucrările prevăzute a binte, care va intra în
fi executate conform gra
ficului centralizat într-un OBIECTIVELE DE INVESTIŢII — REALIZATE probe tehnologice la 1
interval de nouă luni şi EXEMPLAR, ÎNAINTE DE TERMEN! noiembrie a.c. şi va asigu
care, iată, au fost finali ra agentul termic pentru
zate în numai cinci luni secţia de blănărie „Vi
de zile ! dra", vestiarele barăci din
— în organizarea şi des tea la care am ajuns se par Link, Ion Ban. Ast şantier şi pemfcru direcţia
făşurarea întregii noastre poate vorbi pe baza fap fel, din punct de vedere generală a I.A.C.R.S. Hu
aotivităţi de producţie — telor concrete — menţio al reţelelor hidro a fost nedoara. Comuniştii, cei
remarca tovarăşul Mircca na şeful echipei de beto- finalizată staţia de r.e- lalţi oameni ai muncii
Bârsan, inginerul şef co nişti Iakab Mozeş. Nu circuilare a apei pentru din brigada noastră am
ordonator al lucrărilor mai astăzi (20 octombrie răcirea furnalului, în înţeles că nu trebuie să
la acest important obiec a.c. — n.n.), în radierul prezent, acţionîndu-se cu ne lamentăm şi să rămî-
tiv — pornim de la subli turnului de răcire de 900 forţe sporite la încheie nem neputincioşi în faţa
nierea făcută de secreta mp vom turna 300 mc de rea lucrărilor aferente unor necazuri. Am căutat
rul general al partidului, beton, ceea ce, valoric, staţiei de pompe pentru soluţii şi, cu ajutorul An
t o v a r ă ş u l Nicolae echivalează cu planul do recirculare şi la montarea treprizei de montaj şi re
Ceauşescu, la şedinţa Co producţie pe care întrea pompelor de Ia dccan- paraţii cazane termice
mitetului Politic Executiv ga brigadă nr. G1 îl avea torui furnalului. Nord-Hunedoara, în pre
al C. C. al P.C.R. dim 3 îmtr-o lună în urmă cu — Sîntem în grafic cu zent avem condiţiile ma
Termocentrala
Floarea
a-
ncltoaroa
Mu
Croitorii
Mintia.
octombrie a.c., anume a- 10—12 ani. toate obiectivele şi scon teriale necesare continuă plleă izoiafia termică pe in stala|lilo clin componenta tur
ceea că prevederile din Productivităţi sporite şî tăm pe depăşirea cu 10— rii lucrărilor în ritmuri binei A, aflată în reparaţie capitală.
plan trebuie să constituie rezultate pe măsura efor 15 la sută a sarcinilor do accelerate.
limita minimă a realiză turilor depuse înregistrea. plan prevăzute pentru a- Foto NICOLAE GHEORGHIU
rilor oricărui colectiv ză şi cei ce muncesc în ceastă lună — preciza MIRCEA DIACONU
