Page 90 - Drumul_socialismului_1988_10
        P. 90
     fag. 2                                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
                    Activitatea cultural-educativâ la noi                                                                Ordine şi disciplină —
                             cote de calitate şi eficienţă                                                                      factori esenţiali
              /
          Activitatea    culiural-   deplinit.   Acestea   au   vi  fice,   întâlnirile   brigăzilor   întreprinderile   şi   institu                                   ■  BUNA  AI’
        educativă  şi  artistică  des  zat   cunoaşterea   şi   apro  ştiinţifice cu cetăţenii ş.a.  ţiile   nu   au   făcut   totul   în realizarea sarcinilor!       NAI»;,   BUNA
        făşurată  în  rândul  oameni  fundarea   prevederilor   do  Meritorie  este  şi  activi  pentru   educaţia   multilate                                       Unitatea  *Jc  le
        lor  muncii  de  către  aşeză-   cumentelor   de   partid   şi   tatea  de  creaţie  şi  inter.   rală   a   oamenilor   muncii,   (Urmare din pag. 1)  —   Aveţi  multe  măsuri   fructe  lir.  2,  dil
                                                                                                                                                                         Deva,
                                                                                                                                                                               lucrători
        min.tele  de  cultură,  de  or  de  stat,  cunoaşterea  de  că  preta.ro   artistică   desfăşu  pentru   mobilizarea   aces-'      şi  hotărâri  în  aceste  do  Vasllo   Stoica,
        ganismele   de   specialitate   tre  oamenii  muncii  a  po-   rată   de   instituţiile   cultu  tora   la   realizarea   sarci  aii  a  adus  în  atenţie  fap  menii.   Deocamdată,   însă,   permanentă   bli
        de   la   nivelul   unităţilor   liftierii   interne   şi   externe   rale  din  mediul  urban  —   nilor   de   producţie   —   tul   că   se   înregistrează   o  parte  nu  şi-au  dovedit   zionată  cu  lege
                                                                                                                                                                                 fructe
                                                                                                                                                                         zavaturi,
        economico   şi   instituţiilor   promovate   de   România   Deva,   Hunedoara,   Petro  creşterea   cantităţii   şi   ca  absenţe   nemotivate,   cele   eficienţa.   Ca   dovadă   şi   Gospodinele   ga
        existente  în  oraşele  şi  mu  socialistă,   a   programelor   şani,  Haţeg,  Brad,  Lupeni,   lităţii   cărbunelui   extras,   mai  multe  la  sectoarele  2,   numărul   prea   mare   de   aici  varză  albi
                                                                                                                                                                                 gogo
        nicipiile  judeţului  a  con  de   dezvoltare   economico-   Petrila,   Orăştie   —,   de   de   minereuri,   energie   e-   5  şi  6,  de  altfel  sectoarele   abateri.   Care   sînt   cau  gogoşari,  conopidă
                                                                                                                                                                         pă,
        stituit  tema  unei  exigente   socială   a   ţării,   judeţu  către  unităţi  economice  —   lectrică,   fontă,   oţel   şi   cu   cele   mai   mari   res  zele ?  morcovi,   pătrui
        analize   efectuate   în   ca  lui  şi  localităţii.  Un  loc   C.  S.  şi  Fabrica  de  trico  cocs,   alte   produse   reali  tanţe.  Ce  s-a  hotărît  şi  ce   —  Mai  multe.  îndeobşte,   diferite   corni
                                                                                                                                                                                  l’iu
                                                                                                                                                                         dulceţuri,
        drul   plenarei   Comitetului   aparte  îl  ocupă  în  cadrul   taje  Hunedoara,  I.M.  Lu  zate   de   unităţile   econo  măsuri   s-au   adoptat   în   însă,  ele  ţin  de  faptul  că   o  bună  sorvlr.
        judeţean   de   cultură   şi   programelor   instituţiilor   peni,   C.S.V.   Călan,   I.M.   mice  hunedorene.  Se  ma  acest  cadru  pentru  îndrep  nu  am  reuşit  încă  să  în  şi-a   îndeplinit
        educaţie   socialistă.   Atît   do   cultură   mobilizarea   Petrila,   I.M.   II   ricana,   nifestă   încă   mult   forma  tarea acestei situaţii ?  tronăm   răspunderea   nece  desfacere,  de  I
        informarea   prezentată   cit   oamenilor   la   realizarea   G.I.G.C.L.  Deva,  T.A.G.C.M.   lism   în   organizarea   unor   —   Analiza  la  care  vă   sară  în  urmărirea  pînă  la   tul   nilului,   in
                                                                                                                                                                         de 109 ia sută
        şi   participanţii   la   dezba  sarcinilor   do   plan,   creş  şi  Mina  Deva,  I.M.  Orăş  activităţi  şi,  în  acest  caz,   referiţi  a  avut  un  carac  finalizare   a   tot   ce   am
        teri   au   evidenţiat   acţiu  terea   productivităţii   mun  tie.           nici   eficienţa   lor   educa  ter  mai  larg.  La  ea  au   stabilit.   Acest   lucru   este
        nile   întreprinse   pentru   cii,   ridicarea   perfecţionă  Pentru  penn  a  n  e  n  l  izarca   ţională   nu   a   fost   cea   participat   activul   nostru   valabil  atît'  la  unele  bi
        transpunerea   în   viaţă   a   rii   pregătirii   profesionale,   mişcării  artistice  s-au  ini  scontată.  Nu  s-au  perma  de  partid,  cadre  de  con  rouri  ale  organizaţiilor  de   T elevi;
        sarcinilor   educaţionale,   de   întărirea   ordinii   şi   disci  ţiat  o  serie  de  festivaluri   nentizat  acţiunile  de  edu  ducere,   şefi   de   sectoare,   bază,  cit  şi  la  o  parte
        formare  a  omului  nou,  cu.   plinei.  Merită  a  fi  evi  şi   săptămîni   cultural-edu-   caţie   tehnico-.ştiinţifică,   de   maiştri,   alţi   oameni   ai   dintre   cei   ce   au   primit
        prinse   în   documentele   denţiate   pentru   modul   în   cafive   locale:   „Zarand"   formare  a  gândirii  econo  muncii.  Din  însăşi  această   sarcina   transpunerii   lor   •  20,00  Tel
        Congresului  al  XlII-lea  şi   care  şi-au  organizat  acti  (Brad),  „Cetate  nouă-n  săr„   mice,  de  însuşire  a  legi  prezenţă   rezultă   atenţia   în  practică,  la  unele  ca  20,25  La  zi  i
        Conferinţei   Naţionale   ale   vitatea  în  acest  sens  cen  bătoare"   (Deva),   „Laudă   lor   ţării,   fapt   întâlnit   la   şi  importanţa  pe  care  o   dre   de   conducere.   Ne   tură  •  20,45
        partidului,   în   expunerea   trele  de  cultură  şi'  crea  omului,  muncii  şi  creaţiei   contrele   de   cultură   şi   acordăm   realizării   inte  preocupă  însă  şi  îmbună  nitate  -  idea
        secretarului   general,   tova  ţie   „Cîntarea   României"   sale"   (Petroşani),   „Flori   creaţie   „Cîntarea   Româ  grale  a  planului,  iar,  ca  o   tăţirea   activităţii   de   ela  nite,  măreţe
        răşul'   Nieolae   Ceauşeseu.   din  Brad,  Deva,  Hunedoa  de  mai"  (Lupeni),  „Sub  ar  niei"   din   Călan,   Brad,   condiţie   a   materializării   borare   a   hotărârilor   şi   ve  •  21,05  i
        la  şedinţa  Comitatului  Po  ra,  Orăştie,  Petroşani,  Lu-   curi   de   lumini"   (Călan),   Haţeg,   Hunedoara,   „Con  sarcinilor,   întăririi   ordinii   măsurilor,  care  să  se  facă   tic in serial. ,
        litic  Executiv  al  C.C.  al   peni, Pefcriia.       „Cântecele   Straiului"   (Si-                       şi   disciplinei   la   fiecare   pe  baza  unei  mai  strânse   aur".  Coprod
        P.C.R.  din  29  aprilie  a.c.   Au   cunoscut   o   deose  meria),   „Primăvara   petri-   structorul"   Deva,   Gurabar-   loc   de  muncă.  Una  din   legături   cu   organizaţiile   mâno-polone:
        Au    fost   făcute   referiri   bită   eficienţă   acţiuni   or  leană",   „Orăştie   —   vatră   za.   Neajunsuri   se   înre  concluziile  analizei  este  şi   de   partid   şi   comuniştii,   tâ  de  Casa
        concrete  la  activitatea  cul-   ganizate   sub   genericul   de   cultură   românească",   gistrează   şi   în   activitatea   aceea  a  necesităţii  perfec  cu  cele  do  masă  şi  ob  Cinci  -  Bu
      «  tural-educa.tivă  în  sprijinul   „Judeţul   Hunedoara   —   „Ne   de   ia   vulcăneană",   universităţilor   cultural-   ţionării  stilului  şi  metode  şteşti,  de  fapt  cu  toţi  fac  Profil  Film  -
        realizării   sarcinilor   de   grandioase   înfăptuiri,   lu  „Flori  de  mină"  (Uricani)   ştiinţifică,   brigăzilor   ştiin  lor  de  muncă  a  organelor   torii  cu  atribuţii  (şi  sînt   Premieră tv.
        producţie,  de  educare  re-   minoase  perspective",  „Mo  ş.a.,  care  s-au  adăugat  u-   ţifice,  mişcării  artistice  de   şi  organizaţiilor  de  partid,   destui)   în   afirmarea   unui   Telejurnal  •
        voluţionar-pafriotică,   mo-   dalităţi   de   participare   a   nor   complexe   manifestări   amatori,  mai  ales  la  ni  corespunzător   noii   etape   nou  mod,  mai  responsabil,   chiderea pro
        ral-cetăţenească   şi   mate-   oamenilor  muncii  la  via  judeţene:   „Sarmis",   „Cân  velul  unor  unităţi  econo  şi   problemelor   cu   care   de  a  acţiona  pentru  întă
        rialist-ştiinţifică   a   oame  ţa  economico-socială  a  lo  tecul   adîn   cuiul",   „Omul   mice  caro  nici  la  această   ne   confruntăm.   Şi   acest   rirea   ordinii   şi   discipli
        nilor   muncii,   de   creaţie   calităţii",   „Cuceririle   ştiin  şi   producţia",   „Colinda   oră   nu   posedă   colective   lucru,   începînd   cu   comi  nei.
        şi    interpretare   artistică   ţei  şi  tehnicii  în  sprijinul   ţării   pentru   minerii   Văii   artistice.  tetul  de  partid  din  între  —   în  prezent,  la  între  I^INEM,
        desfăşurată   în   cadrul   ac  creşterii   productivităţii   Jiului".           Sini   aspecte   care   vor   prindere.             prinderea   minieră   Petrila
        tualei   ediţii   a   Festivalu  muncii",   „Apărarea   şi   Atît   materialul   pre  trebui  să  stea  mai  mult   •—  Mal  concret,  despre   se  formează  o  nouă  ge
        lui   naţional   „Cîntarea   buna   gospodărire   a   avu  zentat   în   cadrul   plenarei   în   atenţia   aşezămintelor   ce este vorba ?  neraţie   de   mineri.   Intre   DEVA   ’clu
        României".   A   fost   abor  ţiei  socialiste,  sarcină  prio  cit  şi  vorbitorii  au  eviden  şi   organismelor   de   cul  —   In  primul  rînd  ac  multiplele   probleme   care   Regina   ,.cee
        dată,   în   acelaşi   timp.   ritară  a  fiecărui  cetăţean",   ţiat,  în  acelaşi  timp,  per  tură   hunedorene   în   pe  ţionăm,  şi  va  trebui  ca  pe   presupun   închegarea   unui   HUNEDOARA:
                                                                                                                                                                         la  Roma  (Mod
        preocuparea   factorilor   cui.   „Dezvoltarea  bazei  de  ma  sistenţa   unor   neajunsuri   rioada  următoare.  O  soli  viitor  să  intensificăm  acti.   detaşament'   muncitoresc   Cel   şapte   sa
        turali,   sindicali,   organiza  terii  prime,  energetice  —   în   activitatea   educaţio  cită   actuala   perioadă   do   vitatea,   pentru   întărirea   matur   şi   competent,   in  seriile 1-11   (
        ţiilor   de   tineret   pent.ru   sarcină  de  o  deosebită  im.   nală   desfăşurată,   în   pri  dezvoltare  a  patriei,  Teze  răspunderii   în   mutică   a   tegrat  în  cerinţele  şi  exi  B);  Orele  11
        petrecerea   în   mod   plăcut   portanţă   pentru   progresul   mul  rînd  insuficienta  preo  le   din   aprilie,   importan  cadrelor   noastre   de   bază   genţele  actuale  sînt  ordi  PETROŞANI:  do
                                                                                                                                                                         zi
                                                                                                                                                                             ini-c
        a timpului liber.          patriei",   „Tehnologii   mo  cupare   a   comitetelor   de   tele   obiective   educaţiona  de  la  nivelul  tuturor  ce  nea  şi  disciplina.  Ce  se   (Parîtig);   Coi
          Acţionând   intr-un   cli  derne  de  prelucrare  a  ma  cultură   din   teritoriu   în   le   stabilite   de   secretarul   lor   26   -organizaţii   de   face în acest sens ?  Noiembrie);   1
                                                                                                                                                                                 (Un
                                                                                                                                                                         copilărie
        mat  de  exigenţă  şi  res  terialelor"   —   iniţiate   de   coordonarea  unitară  a  în  general  al  partidului,  tova  partid,   a   specialiştilor   şi   —   Avem  în  vedere  de   PEN T   "  ,  Cei  ş;
        ponsabilitate,   factorii   edu  aşezăm  in  tale  culturale  din   tregii   activităţi   cultural-   răşul Nieolae Ceauşeseu.  conducătorilor   proceselor   mai   multă   vreme   acest   rai  —  seriile
        caţionali   din   mediul   ur  Deva,   Petroşani,   Haţeg,   educalive.   Nici   aşeză-                   de   producţie.   Aceasta,   în   lucru.   Tocmai   de   aceea,   tural);   VUEC
        ban,   sub   conducerea   şi   Brad,   Orăştie,   Petrila,   mIntele de cultură şi nici  MINEL BODEA       contextul   sporirii   sub  o  bună  parte  dintre  ac  bot   de   soare
                                                                                                                                                                         rul);  EON  EA
        îndrumarea   organelor   şi   Lupeni,   Vulcan,   „Siderur-                                                stanţiale   a   exigenţei   faţă   ţiunile  organelor  şi  orga  tio   mesteceni
        organizaţiilor   de   partid,   gistul"   Hunedoara,   de                                                  de  felul  în  care  îşi  reali  nizaţiilor  de  partid  urmă  URICANI  :  Ui
        au  obţinut  o  serie  de  re  consiliile  de  educaţie  po                                              zează  sarcinile  fiecare  m>.   resc   întărirea   muncii   de   cat   (Retezat)  a
                                                                                                                                                                         Uimitoarele
        zultate   pozitive   în   pro  litică   şi   activitate   eultu-                                          ner  în  parte.  Avem  urne  îndrumare   şi   sprijin   a   muşchetarilor
        gramarea   muncii,   eficienţa   ral-sportivă   din   majorita                                            le  rezultate  bune  în  aceas  celor  de  tineret.  Problema   roşie)  ;  ORAŞ’
        acţiunilor   întreprinse,   care   tea   unităţilor   economice.                                           tă   direcţie,   mulţi   dintre   care   se   pune   cu   mare   uşor  cu  bărl
                                                                                                                                                                               Aeropo
                                                                                                                                                                         iria);
        au  răspuns  în  mai  mare   La   acestea   se   adaugă                                                    cei  care  nu  au  reuşit  să   acuitate  este  aceea  a  îm  riile  I-H  (*'h>
        măsură   specificului  judeţu  cursurile   şi   cercurile   cu                                            se    adapteze   cerinţelor   bunătăţirii   activităţii   po-   OA'CJIU-BAI :
        lui,  al  colectivităţilor  mun  caracter   tehnic-apTicatâv                                              fiind  nevoiţi  să  plece  din   lilico-ideologice   şi   edu  umbra  şi   (Cenţi
                                                                                                                                                                                 crea
                                                                                                                                                                         tură
        citoreşti   şi   sarcinilor   pe   organizate   de   către   uni                                          colectivul   nostru.   Milităm   cative,  dar  şi  a  unei  mai   rea   Românit
        care acestea le au de în-  versităţile cu 11 u r a.l-şt i inţi -                                           ferm  pentru  creşterea  ro  atente   apropieri   a   mem  TEC. :   Corn
                                                                                                                   lului  conducător  al  orga  brilor  do  partid  cu  expe  Vadul Vechi
                                                                                                                   nelor   şi   organizaţiilor   de   rienţă  şi,  prin  aceasta,  a   BRAZI: Prin
                                                                                                                                                                         bocii or: Si Ml
                                                                                                                   partid  în  tot  co  înseam  organizaţiilor   de   partid,   dar mul «i jar
                                                                                                                   nă    activitate   productivă,   faţă   de   problemele   spe  (Mureş
                                   Stăncel   şi   a   interpreţi                                                  pentru  implicarea  mai  ho.   cifice   şi   concrete   ale   eşti, < Ari*
                                   lor  la  flaut  şi  vioară  —                                                   tărîtă  şi  cu  eficienţă  mai   tinerilor   mineri.   Avem   na).
                                   elevii   Helga   Iienrich,                                                      mare  a  acestora  în  preve  unele   rezultate   bune   în
                                   Waltraut   Henrich,   Brigite                                                   nirea  şi  eliminarea  abate  această   direcţie,   dar   tre
                                   Miiler, Iîaluca StănceL                                                         rilor.   De   asemenea,   am   buie  să  acţionăm  cu  mai   Vreme
                                     Luni  şi  marţi,  acţiuni                                                                                multă  eficienţă.  Pentru  că
             •  „Orăştie  —  vatră  de  de  reală  valoare  educa                                                 ajuns  la  concluzia  că  tre  este   o   muncă   de   mare
           cultură  românească".  Du  tivă  au  marcat  zilele  săp                                              buie  să  facem  mult  mai   răspundere,   de   care   de
                                                                                                                                                                          Pentru azi:
           minică   s-a   deschis,   la  tămânii   culturale   de   la                                             mult   în   privinţa   cuprin  pinde  în  bună  măsură  fe  fi predomina
           Orăştie,   săptămâna   cul-  Orăştie:   simpozionul    Cariera   minieră   Mintia-Veţel,   brigada   de   producţie   derii   şi  a   soluţionării   ope  lul  în  care  vom  reuşi  să   să şi rece.
                                                                                                                             problemelor
                                                                                                                   rative
                                                                                                                                        care
                                                                                                                                                                         mai mult st
           tural-educativă   „Orăştie  „Epoca  Nieolae  Ceauşeseu,   Mintia.  în  hala  filtrelor  afla  tă  în  reparaţii,  echipa  de  me  favorizează   încălcarea   dis  no  ducem  la  bun  sfîrşit   slab la modei
          —  vatră  de  cultură  româ  epoca   măreţelor   reali  canici   condusă   de   loan   Săvan   finalizează   lucrările   la   un   ciplinei   tehnologice   şi   de   sarcinile   şi   angajamentele   torul estic,
           nească",   ajunsă   la   cea  zări  socialiste  şi  a  lumi  filtru cu tambur.                                                    stabilite.                 se va semna
           de-a  XlII-a  ediţie.  Mani.  noaselor   perspective   ale                                              muncă.                                                brumă, ceaţ;
           testarea,   desfăşurată   în  patriei.   înfăptuiri   şi                                                                                                      la sol. Tc
                                                                                                                                                                         minime vor
           centrul  oraşului,  a  atras  perspective   în   oraşul                                                                                                       între minus
          un  numeros  public,  dor  Orăştie"  şi  dezbaterea  cu                                                                                 CURSURI DE            grade, iar o
           nic  de  a  fi  părtaş  la  filmul   „Adolescenţa   —                                                                                    PREGĂTIRE            între 5 şi 10
          frumuseţile   spirituale   ale  treaptă   a   definirii   apti                                                                                                 Ea munte,
          aşezării   în   care   trăiesc  tudinilor   şi   certitudini                                                                         Ca  în  fiecare  an,  Insti  cu cerul var
           şi   muncesc.   Programul  lor",   găzduită,   în   pre                                                                           tutul   de   Mi.no   Petroşani   precipitaţii
                                                                                                                                                                         formă de nii
          artistic,  susţinut  de  fan  zenţa   a  numeroşi  tineri,                                                                         organizează,   începînd   din   slab la mod'
          fara   întreprinderii   meca  de   cinematograful   „Pa                                                                           30   octombrie   a.c.,   dumi  tensificări i
           nice  şi  ansamblul  „Doi  tria".                     Se finalizează stringerea roadelor ogoarelor                                nica,  între  orele  9—12—13,   pînă la 55
                                                                                                                                                                         nord-est. Dim
          na  Mureşului"  al  Centru  ®  înlîlnire  cu  brigada                                                                              cursuri   de   pregătire   pen  ţă şl izolat t
          lui  de  cultură  şi  creaţie'  ştiinţifică.   Locuitorii   sa  (Urmate din pog 1)  proape  tot  ce  au  produs   stantin   Simedrea,   TLberiu   tru   candidaţii   la   admite  chiciură.
           „Cîntarea   României"   O-  tului  Crăguiş,  comuna  U-                      ogoarele  —  sublinia  Petru   Panti.ş  şi  alţii  —  străduin-   re   în   învăţămînlul   supe  Pentru urnii
          ră.ştie,   a   înfrumuseţat,  nirea,   s-au   întâlnit   la   (iilor  industriale  din  oraş,   Maleevici,   inginerul   şef   du-se  să  atingă  un  ritm   rior.  zile:   Deşi  j
                                                                                                                                                                               va
                                                                                                                                                                         aerului
                                                        - \ -
          prin   limbajul   inconfun-  aşezământul   de   cultură  a 1  elevi   ai   şcolilor   generale   al   cooperativei.   Singura   înalt   de   înaintare   zilnic   Prima   etapă   a   acestor   şoarfi   creşte
          dabil   al   artei,   manifes  din  localitate  cu  brigada   şi  ai  liceului  din  locali  lucrare  ce  o  mai  avem  de   şi  să  efectueze  o  lucrare   cursuri   se   desfăşoară   în  va   rămîne   i
          tarea.                  ştiinţifică.   Dialogul   pe   tate  —  mobilizaţi  şi  or  efectuat   sini   arăturile   a-   de  cea  mai  bună  calitate.   tre  30  octombrie  a.c.  şi   această  peri  o
                                                                                                                                                                             Cerul
                                                                                                                                                                                  v
                                                                                                                                                                         lui.
            Vernisajul   expoziţiei  teme  politice,  de  legis  ganizaţi  de  comitetul  oră  dinei de toamnă.  Plugurile   sînt   dotaite   cu   12  februarie  1989,  cu  o   bil.  vînt  sla
          de  artă  plastică  —  cu  laţie   şi   ştiinţifice,   cu   şenesc  de  partid  şi  consi  —   Cum  este  organizată   scormonitori,   pămîntul   afi  pauză   între   19   decembrie   rat  di/i  seci*
          lucrări   semnate   de   Ni-  membrii   brigăzii   ştiinţi  liul   popular.   Astfel   cule.   şi  cum  se  desfăşoară  â-   nând   u-se   pînă   la   mare   1988  —  7  ianuarie  1989,  şi   Pc  u.  c'euri
                                                                                                                                                                               brunii
                                                                                                                                                                         rteaţa,
          colae  Adatn,  .  Valentin  fice   Mania   Pop,   Clara   sud  a  mers  foarte  repede,   ceastă activitate ?  adîn ciule.          asigură,   prin   intermediul   Ia  sol.  Tempo
          Lădaru,   Elena   Bianai,  Băcălete,   Aurica   Zepa,   iar   producţia   obţinută   —   —   Se  află  în  brazdă   în   această   toamnă   la   cadrelor   didactice   uni  nlme  vor  fl
          Xenia  Bursan,  Ana  Fur-  Dorina   Annioni,   Rodica   după  ce  s-a  reţinut  partea   toate   tractoarele   de   care   unitatea   agricolă   din   Si  versitare   proprii,   pregă  tre  minus  5
          dui,  Galu  Boldor,  Petre  Sibişan   şi   Simion   Cos-   pentru   retribuirea   coope  dispune  secţia  de  mecani  meria   au   fost   însămân  tirea  la  disciplinele  ’.  al  do,  iar  cele
                                                                                                                                                                         tre
                                                                                                                                                                                 şi
                                                                                                                                                                              6
          Zdren.ghea  —  a  continuat  tescu,  a  fost  urmat  de   ratorilor  —  a  fost  livrată   zare  din  Simeria.  Se  lu  ţate  100  ha  cu  orz  şi  175   gebră,   geometric,   trigo  do.   (Mctooro
          cu  un  educativ  şi  apre  un   reuşit   program   de   la   fondul   centralizat   al   crează   de   dimineaţa   de  ha   cu   grâu.   în   prezent   nometrie şi fizică.  viciu: A. Te
          ciat  dialog  al  artelor  —  cîntece  şi  poezii  patrio  statului.   Recent   s-a   în  vreme  pînă  noaptea  târziu,   se  face  amplasarea  cultu  Cursurile   au   loc   în
          muzică  şi  pictură  —  rea  tice,   susţinut   de   tineri   cheiat   tăierea   şi   trans  în   schimburi,   prelungite,   rilor  ce  vor  fi  însămân  amfiteatrul  101  din  corpul
          lizat  cu  participarea  Iu-  şi   elevi   ai   şcolii   din   portul   cocenilor,   aşa   că   mecanizatorii   angrenaţi   în   ţate  în  primăvara  viitoare,   nou  de  învăţământ.  Infor
          lianei Măntoiu. Soniei  localitate.                şi    suprafaţa   respectivă   această   activitate   dintre   căuitîndu-se   premergătoa  maţii   suplimentare   —   la
                                                          ţ  este complet liberă.       care  se  evidenţiază  Nieolae   rele   cele   mai   potrivite   telefonul   957   —   42580,
                                                               —  Am  strîns,  deci,  a-  Bălţatu, Viorel Crişu, Gon_  fiecărei culturi.      42581, interior 179.





