Page 98 - Drumul_socialismului_1988_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR- U

„ \
deschisă la Palatul Cul­ de o fragilitate înduioşa
Antichităţi turii, in sălile Secţiei de toare, in care vreo fru
Artă a Muzeului Judeţean, moaşă de acum patru mi ■ angajaţi:
dă posibilitatea oricui - lenii îşi va fi ţinut esenţa TI<JNI EFICIENT
Cu antichităţile romane ocazia fiind, poate, unică de parfum, a ajuns intactă n meile din cadrul
ne-am obişnuit. Ne sini -— să Înţeleagă sau măcar pină ta noi. De la acest lor miiv'" > re dii
(preşedir.. '.'corni*
familiare. Printre ele am să intuiască ceva din spe­ bărbat mumificat ce a lia l’ătrolu) sîi
crescut, printre ele trăim. cificul unei civilizaţii mi­ sfîrşit de moarte năpras­ jato în aceste
Cu alfabetul latin scriem, lenare şi inconlundabile. nică, pină la radiografiile realizarea unoi
limba romanilor o vorbim. Scriam nu demult aici de ultimă oră care îl în­ de recuperare a
vechi şi materia
Tot familiară ne este şi despre modul diferit în soţesc, de la aceste sta­ folosibile, eu dc
Grecia Antică, doar că cure poate li perceput tuete tnlruchipînd mater­ pînă la încheiei
în curs sa rapor
oleacă mai departe, dar Timpul, pentru unii el fiind nitatea, pină la obiectele Uzarea integral;
nu prea foarte, aici, in o noţiune vitală, pe care de podoabă (cu o alură ă\ nulul anual. Se
O perioadă de maximă intensitate vecini : cit ce treci Mun­ alţii pur şi simplu nu o loarte modernă, de altfel!), \ ză prin iiiijiativ.
rit gospodăresc
tele Balcan şi dai peste au. lată, zăbovind acum de la enigmaticii scarabei, dej de la Mina I)c
leagănul spiritului euro­ pină la fragmentele de \ eia codohan (I.P.f
în viata culturală a judeţului pean. Cu vestigiile Egip­ sarcofag in secţiunea că \ şi Leontina Ai
(Oficiul dc calci
tului, in schimb, lucrurile LecîsiAS\Â/ rora se disting limpede au contribuit şi
stau puţin mai altfel. Intii carnea albă a lemnului şi Uzarea fondului
Festivolul culturii şi edu­ teptate şi apreciate au fost tată cu bucurie de pu­ că nu sint mulţi cei care 1WI urma Herăstrăului, totul \ sărbătorirea pm
iarnă.
caţiei socialiste hunedore- şi manifestările artistice blicul cititor. ou avut vreodată ptilejuf
ne „Sarmis", desfăşurat in „Toamna muzicală hunedo- Ediţia recent încheiată a să le vadă aievea, fie şi aici vorbeşte in multiple
cadrul amplei manifestări reană", care a oferit iubi­ Festivalului culturii şi edu­ in muzee. Apoi, chiar şi printre aceste vestigii mute feluri şi inţetesuri despre TELEVIZI
naţionale „Cintarea Româ­ torilor de frumos momen­ caţiei socialiste hunedorene cei care le-au văzut le dar foarte elocvente ale lucrarea Timpului. Cit am
niei", marchează in fiecare te de adevărată desfătare „Sarmis ‘88" a permis unui percep ca pe o realitate Egiptului Antic, expuse aici li de şcoliţi, e imposibil
toamnă o perioadă de ma­ spirituală prin spectacolul public mai larg accesul la stranie, exotică, păstrin- după cele mai moderne să ,nu moi invoţăm cile • 13,00 Telex
ximă intensitate în viaţa „Farmecul muzicii şi poe­ actul de cultură. Prin or­ du-şi încă suficiente ne­ rigori ale ştiinţei muzeo­ ceva ori să nu ne mai pu­ La sfîrşit de să
spirituală a judeţului. Des­ ziei" sau concertul artistu­ ganizarea sa Comitetul ju­ cunoscute pentru o ră­ grafice, e imposibil să nu nem cite o întrebare * Mîndru cintc
făşurat in atmosfera de lui emerit Ştefan Ruha. mine fascinante, dar străi­ simţi suflarea inexorabilă neaşteptată. Cit om fi de rean * Econorr
puternică emulaţie spiritua­ Iar „Zilele instituţiilor pro­ deţean de cultură şi educa­ ne spiritualităţii noastre. a Timpului. Căci e s u f i ­ imperturbabili, e cu ne­ şcoală a spirite
ţie socialistă a reuşit o
lă generată de Tezele din fesioniste de spectacol", sus­ bună cuprindere geografi­ Şi totuşi, civilizaţia Egip­ cient să reflectezi puţin putinţă, ca, plecind dintre podăresc * Tin
aprilie, (( Sarmis ‘88" s-a ţinute do teatrele „L. S. asupra adevărului îndeob­ aceste tăcute, hieratice reaţi ai Festival
constituit intr-un adevărat că, realizarea unor acţiuni tului Antic a contribuit co- şte ignorat că aceste me­ vestigii aureolate de tre­ ţional „Cintarec
eveniment al vieţii cultura­ destinate tuturor virstelor, virşitor ta configurarea ci­ saje de piatră, de lemn, cerea prin milenii, să nu niei” * Gala d
le hunedorene. Peste cea // menite să răspundă unui vilizaţiilor ulterioare, in­ de bronz, de ceramică vin animat * Inse
de-a XlX-a ediţie a sa, „SARMIS '88 larg evantai de preocupări clusiv a celei europene. dintr-o civilizaţie care o simţim tulburarea aceea monumentele ţo
cortina a căzut o dată cu şi unor gusturi variate. Doar că, lii'nd atit de în­ ocupat ca durată, aproape aparte pe care n-o dă compozitor, Gh.
ultimele acorduri ale „Festi­ „Sarmis '88" s-a distins în depărtată in timp, căile trei sferturi din istoria decit conştiinţa locului pe rian, propune c
valului dansului de societa­ peisajul cultural al judeţu­ prin care şi-a Îndeplinit omenirii, ca să te încer­ care-l ocupi in eternitate. die in primă a
te", răminind în conştiinţa Bulandra", do comedie, „C. lucrarea ei de inriurire ce frisonul unei obscure Ca de fiecare dotă, Sec­ Ca un zbor de
publicului prin manifestări Nottara” din Bucureşti, „Va­ lui ca un moment de sea­ mai sint perceptibile doar nelinişti. S-au năruit de ţia de Artă a Muzeului măiastră * Cint
notabile. lea Jiului" din Petroşani şi mă, cu implicaţii profunde pentru specialist. De a- atunci in pulbere imperii, Judeţean şi-a atins şi a- vintelor * Noi
Aşteptate cu interes, ac­ de estradă din Deva, au în conştiinţa beneficiarilor, ce-ea, vizitarea unei expo­ puteri, orgolii sinistre şi cuffl scopul de o ne instrui trări din festivi
ţiunile cultural-educative şi prilejuit spectatorilor din datorită valenţelor sale e- ziţii cum este cea de civilizaţii superbe, dar a- şi a ne da de gindit. ternaţionale *
artistice cu tradiţie in fes­ oraşele hunedorene plăcute ducative. Antichităţi egiptene in ceasta minusculă sticluţă * Autoo--* mu
clipe de destindere.
tival s-au impus şi de a- c o l e c ţ i i l e din România, de o limpezime uluitoare, RADU CIOBANU 14,45 ! “ „tîr
ceastă dată atenţiei publ - in conştiinţa publicului VIORICA ROMAN liticâ o u,00
cului. S-au remarcat prin vor rămine alături de ma­ rea programulu
nifestările de tradiţie şi Telejurnal • 19
organizare şi printr-o parti­ enciclopedia
cipare prestigioasă simpo­ noutăţile care au completat Toamnă rome
zioanele „Judeţul Hunedoa­ programul actualei ediţii a Un scenariu inspirat dată o altă lume, în care roşii, cucerind oraşul, vor montajului şi cuprinderea Spectacol lite
ra - permanenţă şi conti­ festivalului : expoziţia „An­ şi curajos a făcut ca lu­ oamenii trăiesc altfel, şi să intre in această lume în angrenajul, cinefil a cal • 20,45 Fi
nuitate în istoria Româ­ tichităţi egiptene in colec­ mea şi miturile westernu­ inimile lor încep a tînji cerând două bilete la personajelor tipice genu-.
ţiile din România", „Coloc­ lui să întîlnească cinema­ spre „mai mare, mai înăl­ matineu. tic. „Cazul
niei", „Orăştie — vatră de tograful în acest film exo­ ţător, mai luminos", nos­ Finalul, înlr-o altă cheie, lui, de la pistolari înrăiţi * 22,70 Teleju
cultură şi civilizaţie româ­ viul artelor", expoziţia repu­ tic şi parodic, nostalgic, talgia îi învăluie, whiskyuî revelaţie amară a posibi- şi blonde fatale, la piei 22,30 r.lchiderc
nească. 100 de ani de la blicană de grafică mică, aşa cum se-ntîmplă cu mai roşii şi barmani obloino- gramului.
înfiinţarea Tipografiei Mi- premiera de gală a fil­ toate filmele slave, muzi­ vieni, prin alternanţa sur­
nerva", colocviul „Romanul mului regizat de Francisc- cal şi plin de haz, de mare CRONICA FILMULUI
românesc contemporan", Munteanu „Duminică în fa­ succes la public. prinzătoare a efectelor şi ClNEM/
Atelierul de creaţie „Rit­ milie", concertul fanfarelor detaliilor fermecătoare,
muri", „Săptămîna filmu­ „Armonii de toamnă". „Sa­ Povestirea este simplă Omul de pe bulevardul Capucinilor „Omul de pe bulevardul di:va : caut
lui documentar" în Valea lonul hunedorean al cărţii", şi, ca toate lucrurile sim­ Capucin ilor “, păs trî n du-se aur — seriile 1-11
ple, plină do idei. în plin
Jiului, Tîrgul meşterilor popu­ deşi manifestare de tradi­ în matricea stilistică spe­ Regina cînteceJc
HUNEDOARA:
lari, Festivalul poeţilor popu­ ţie, prin modul de organi­ Vest sălbatic, înlr-un oră­ este înlocuit cu lapte, iar li.tăţii ea „raza fermecată" la Roma (Mode
lari „Din toată inima", „Tro­ zare — cu trei variante des­ şel inundat de cow-boy, patronul localului eşu­ să semene nu numai iu­ cifică, relevă vitalitatea Cei şapte sau
feul micului cititor" ş.a. violenţă şi valuri de ează într-un paradisiac bire, ci şi ură, a catas­ creatoare a unei regizoa seriile 1-11 (>
Pentru ţînuta lor ele­ chise în cele trei municipii re (Alia Surikova) şi for­ H); Orele 11 (
: whisky, aterizează un vi­ faliment. In cinefilia uni­ trofelor la care poate PETROŞANI: 1
vată, care leAn consacrat ale judeţului - a consti­ versală instaurată Inegali­ duce „energia cinemato­ ţa de impact emoţional şi 71 mi-e dor
din ediţiile precedente, aş­ tuit şi el o noutate, salu- sător cu aparatul' de pro­ cultural al şcolii sovie­ (Pnrîng); Cors
U
iecţie sub braţ şi cîteva tăţile se dizolvă, iar' ega­ grafică" rău folosită, răs­ Noiembrie);
litatea tuturor în * faţa toarnă sensurile metaforei tice de film. copilărie (Unii
role drept pistol. Durii PENI :
ecranului este proclamată liniştii universale. rai —
saloonului văd dintr-o ca lege. Pînă şi pieile Memorabil prin verva GHEORGHE POGAN tu ral); v ULC.
Scena şi oamenii ei rul); CON EA: •
bot de soare
s- asumă riscul
PETRII-A : 1
Ti nară, ca existenţă ş/' taţi in formaţie unii au (Muncitoresc);
prin virsta componenţilor continuitate, activind ina- IN EDITURA „FACLA" SA : Corsarul
URICA:
săi, formaţia de dans de inte in alte formaţii de resc); — se
bondul
societate a Centrului de gen ale elevilor sau stu­ (Retezat); Bl
cultură şi creaţie „Cinta­ denţilor, conduse de ace­ „Călătorie spre dragoste" „Scrisori către mama" zervă la start
rea României" Petroşani laşi Nicolae Zăblău, ini­ roşie); GUR (
Subteranul
se adresează mai ales ti­ ţiatorul unei adevărate I n-t re prozatorii timişo­ chise, cu privirile Îndrep­ Cartea Ta lianei Pion dor mulţumită de înălţimea ORAŞTIR : Nu
nerilor. Apariţia sa a în­ şcoli de coregrafic in reni care s-au impus în tate spre viaţă, spre timp, Arieşanu, „Scrisori către zborului acelei păsări şi cu bărbaţii
semnat pentru viaţa cultu­ municipiu. ultima vreme prin cărţi spre tinereţe, dîndu-ne mama" (Editura „Facla", de frumuseţea cintecului Aeroportul — -
(I!a căra);
(
rală petroşăneană mai Pe aripi de vals, in ritm bine primite de cititori se să înţelegem că iubirea 1988) are temperatura ar­ din fluier, in aceeaşi poe­ BAI : Cetatea
mult decit înscrierea prin- de tango sau boston, in numără şi Ion Jurca Ro­ porneşte din iubire, că dentă a spaţiului dintre zie spune : „Mamă, dc ce (Centrul de ci
tre lormaţiile centrului a dansuri greceşti sau la- vina. Dacă ne amintim poetâ şi cuibul de ciocîr- numai prin frînturi mî-e creaţie „tintar
nlci“); JlATEt
unui gen nou, ea răspun- tino-americane interpreţii de volumul anterior „Noua se desfăşoară în sufletul lie în care copilăria, pa­ dat să văd ţărmuri în­ canid stins
zind unei nevoi resimţite formaţiei petroşănene evo­ eroilor pe caro nu putem săre măiastră, şi-a făcut tregi Ceasul sufle­ BRAZI: Egrrt;
:
in rindui tineretului. Ne­ luează cu aceeaşi dezin­ promisiune" nu este doar să-i uităm uşor. Romanul leagănul Intr-un vîrlej de tesc al poetei bato emo­ deş; CALAN (C
de
fildeş
voie pe care o împlineşte voltură şi graţie. - Formaţia o întîmplare, ci o dova­ este dominat de prospeţi­ lumină. Lirismul poeme­ ţionant în aproape toate cultură şi ere.
prin demonstraţiile de de dans de societate im­ dă că, la acea vreme, me şi este citit cu plăcere lor provine dintr-o aprigă poeziile, armonizînd mu­ tarea Românie
dans făcute in cadrul se- presionează prin ţinuta era cea mai bună carte a dorinţă de probare a pu­ zica persistentă a versu­ MERI A : Cei
'Hor cultural-distractive scenică, prin perfecta sin­ şi interes. Ion Jurca Ro­ terii de întoarcere pe lui pînă la o înaltă valoa­ murai — ser
(Mureşul):
IM
pentru tineret, in micro- cronizare intre elementul autorului. Romanul apă­ vina scrie într-un stil drumuri drepte, cu flori re artistică : „Ai vorbit tu oşti. copilărie.
spcctacolele realizate in coregrafic şi coloana so­ rui în vara acestui an la alert, vede şi pătrunde în şi păsări cîntătoare, de la sau lanul a foşnit ?/ Ai na).
căminele muncitoreşti, sau noră, aleasă cu grijă, cit Editura „Facla" — „Călă viaţa cotidiană, însufle­ capătul cărora părinţii ne
in spectacolele mari ală­ şi prim costumaţie şi ele­ lorie spre dragoste" urcă, privesc i „Cite secole să cînlat ?/ Sau ai vrut să
turi de lormaţiile proprii ganţa întregii evoluţii. ţeşte scriitura cu fraze şi fie de cînd nucii îmi tot îndrepţi povîrnişul ceru­ VREMEj
ale centrului sau in com­ Gen apreciat de public, la îîn-dul său „cota" auto­ dialoguri extrem de reve­ scriu scrisori/ Cu vocea lui" („Merg mereu să
pania unor capele de a f i ş dansul de societate işi face rului. Aşteptam ca scriito­ latoare. Reţinem în spe­ ta mamă imprimată în te găsesc"). Fără instru­ Pemru uzi: \
din muzica uşoară româ­ simţită prezenţa in viaţa rul să nc ofere o aseme­ cial luciditatea, cu care scoarţa lor!..,“ (Vocea, mente de făcut .zgomote, moaşă şl în g**
nească. culturală petroşăneană, nea carte, scrisă modern, autorul abordează faptele pag. 3G). Cu candoare şi Tatiana Flondor Arieşanu noaptea şi
Cer senin, va
Creaţie a ediţiei pre­ contribuind la formarea gus­ o dezarmantă sinceritate, reuşeşte în „Scrisori că­ pă-aminză. Vîi
cedente a Festivalului na­ tului pentru frumos, pen­ cu o mare disponibilitate şi personajele. Prozatorul poeta trece bariera fiin­ tre mama" să ne pună în rat ti;” est şi
ţional ,,Cintarea Româ­ tru valorile muzicale şi sufletească, cu căldură şi nu scrie această carte din­ ţei neliniştite, agitaţiile faţa unui lirism convin­ spre sfîrşitul
niei", formaţia de dans de coregrafica autentice. A- vervă. Din paginile ei res. tr-o „suferinţă", ci din­ şi incertitudinile, partici- gător în care dragostea lui din nord-vi
tcnsificări lzol
societate a obţinut locul preciată de juriul ediţiei pLră şi se înalţă un bu­ pînd la viaţa imediată şl se împleteşte cu rostul la 40 kra/li. 'I
II pe ţară. Gabriela Fodor, a ll-a a „Festivalului dan­ tr-o bună cunoaştere a adevărată. Ideea este pre­ lumii înconjurătoare, măr­ rile minime v
care in aceeaşi ediţie a sului de societate", organi­ chet de frumuseţe, poezie unei astfel de călătorii pe figurată în poezia „Iarăşi turie a priceperii cu care prinse între n
zero grade, iai
festivalului s-a clasat pe zat la Deva in încheierea şi candoare. Autorul po­ care a pornit cu privi­ şi iarăşi" i „Mamă te-am poeta imprimă versului xime între 8
locul III pe ţară la dans manifestărilor „Sarmis ’88" sedă spirit de observaţie, rea şi inima care au lăsat pe loi.tra carului,/ fior ca şi cum cu mîinl- de. In zona
clasic, Petru Fodor, Con­ formaţia din Petroşani a de pătrundere în această simţit şi binele şi răul, Spărgînd ceapă în palmă le amîndouă ar da la o temperatura tr
nS la 1G grac
stantin Fotău şi Cristina obţinut premiul II in pres­ să prînzim,/ Şi în timp ce parte frunzele unui copac
Crişan simt „veteranii" ac­ tigioasa competiţie. taină care se cheamă dra­ carie a cărei apariţie o aşezam ţolul pe sulfină/ căutîndu-i floarea pe care
tualei formaţii. Dar şi din- goste. „Călătorie spre dra­ salutăm ca atare. Jugul carului a devenit să ne-o ofere nouă în dar.
t'e membri: recent „coop­ VIOLETA PÂDUREANU goste" se dovedeşte un jumătate pasăre, jumătate
zbor cu aripile larg des­ MIRON JIC fluier 1", dar parcă ne- DAVID RUSU