Page 79 - Drumul_socialismului_1984_09

® DUMINICĂ, 23 SEPTEMBRIE 1984 Pag. 3

amn—aBBBi

MINICA,
PTEMBltlE
laiă
aiiiil fanatici Cind crezi că disputele co­ urcam, aminînd confruntarea Şi mai sus, golul alpin, pia­ deam „respiraţia" ăburindă
ajă patriei.' 1 MAG N E T U L tidiene devin mai apăsătoa­ directă. A treia zi, însă, tra­ tra gri oprită din curgerea inălţîndu-se răscolită de ar­
satului (parţial re, cind oamenii din jurul seul era clar şi irevocabil : ci la' vale în nefireşti poziţii şiţa soarelui. Fuioare de
tău au devenit prea nume­ vîrful Retezat, iacul ştevia, de repaos. încă puţin şi vom ceaţă purtate de vint, adu­
i pentru toţi In compartimentul de cla­ roşi, cind trotuarele au de­ Riuşor şi gala. lua pieptiş urcuşul către vîrf. nate grămadă şi apoi arun­
i copiilor „Parcă sînfern la Pol !". venit strimte, iar străzjle Din nou urcăm, de data Cunoscind eă de aici se ia cate cu furie prin văgăuni,
luoteea de gliioz- sa a Il-a al trenului per­ După un timp a venit şi prea scurte, atifnei e bine aceasta fără eoborirc, urcăm adevăratul start ai ascensiu­ în sus, ne dădeau semnalul
„Racheta albii". sonal nu era înghesuială. conductorul să controleze să-ţi pui un rucsac pe spa­ conţinuţi. După numai două­ nii, un cioban eu intuiţie de începerii unui spectacol mă­
reţ. Urcau, vijelios, fără rîn-
te şi să te îndrepţi spre eel
Un profesor care citea o biletele. Cunoscutul său mai apropiat munte, să-i zeci de minute peisajul în­ comerciant ne intimpină cu duială. Am văzut nori ver­
o cană şi o găleată eu lapte
cepu să ne introducă în at­
inălţimi
in
aruncaţi
duminical (par­ carte despre călătorii po­ cleşte-perforator a zburat urci piscurile şi să crezi că mosfera confruntării cu a- cald de oaie (5 Iei cana cu lap­ ticali alţi nori care aşteptau
spre
ilor) lari, un tînăr cu ochelari cît ai clipi (aţi ghicit) spre eşti primul lui cuceritor. cest vîrf şi simţeam eă nu te) şi pornim mai departe. O undeva mai sus lăţindu-se
iprins : umor şl din urechea căruia (cea genunchii tînărului. Asta s-a Aşa am făcut în acest tan­
l, desene anima- dru început de toamnă, cind într-una, coborindu-se apoi
tologie de ver- dreaptă) atîrna un fir pînă întîmplaf nu o dată, ci de Retezatul îşi risipeşte farme­ pe creste, ascunzindu-Ie şi a-
Ia un mic aparat de radio, trei ori, aşa că freeîndu-şi cul cu o şi mai nestăpînită Reverie în Retezat... rătindu-lc pentru numai cîte­
va secunde, ca într-un stra­
ort. Fotbal: Stea- şi o femeie care îşi Ceru­ fruntea s-a mulţumit să generozitate, încercînd, pen­ niu spectacol de iluzionism.
lapid ; Sportul se voie de la tînăr să o- spună „în regulă" şi a ie­ tru întîia oară, să aflu ce Urcam fără să ne mai o-
(esc — Dinamo. poate îndreptăţi efortul cu prim, minaţi parcă din ur­
nisiune directă cupe locul de lîngă fereas­ şit renunţînd să-şi mai fa­ care smulgi fiecare metru mă de această grabă eu ca­
stadionul .,23 tră pentru a tricota. în acel că meseria. Pe coridor a spre vîrful care, printr-o
t" ciudată manevră, se îndepăr­ re fenomenele se plămădeau
compartiment a intrat, du­ mormăit încet: „A dracu­ unui din altul ca într-un
tează
cu
cit
e seri pă oprirea trenului într-o lui răchie, te prinde repe­ apropiat mai mult. crezi eă te-ai lanţ. nesfirşit. Am rămas
mal (parţial co­ stafie, un tînăr cu o ser­ de !" (Tocmai în capătul Am pornit de la Riuşor, doar cu piatra stearpă sub
talpă şi cu ceţurile care ba
caba­
spre
ca «României vietă în mînă, care a salu­ celălalt al trenului, trăsese urmind marcajul aici, de la ne învăluiau, ba se înde­
na
De
Pietrele.
irtistic. „Din nou tat respectuos şi a ocupat o duşcă de la mi cunos­ Pietrele, pornesn o bună par­ părtau, pornite parcă să no
tnă" (color), locul de lîngă femefe. cut !). te din principalele trasee în înspăimînte. Urcam totuşi,
cţie a Casei de masivul Retezat. Un Ioc fru­ pentru că acum virful a re­
dnci. Din acel moment au în­ Oamenii au coborîf, pe mos, tocmai bun pentru po­ nunţat Ia joaca sa morgana­
tică şi se lăsa cucerit metru
pile muzicii (co­ ceput să se înfîmple în rînd, în stafiile lor. Tînă­ pas, care, iu treacăt fie spus, cu metru. Păşeam peste bo­
compartiment fenomene rul cu servieta şi-a terminat ar merita o mai mare atenţie lovanii mari, cu ochii ţintă
ntai (parţial co- ciudate. Tînărul cu ochelari călătoria la Hunedoara. Se din partea O.J.T. Hunedoara Ia mica piramidă din lemn
în privinţa ■ spaţiilor de ca­
marea
a şters nervos de cîteva ori numeşte Nicolae Buda _ şi zare, insuficiente pentru cei care Măream virful propriu-
pasul
zis.
într-una
SEPTEMBRIE lentilele ochelarilor, a în­ este subinginer la serviciul aproape 1 200 de turişti care de parcă, a c o l o sus,
îşi
paşii
prin
zilnic
poartă
ceput să strîmbe din nas mecano-energetic al Între­ aştepta cineva. în sfirşit am
mal (■-'"ial co- şi să smucească indicato­ prinderii miniere Hunedoa­ aceste locuri in sezonul de ajuns. O tăbliţă ne avertiza
vîrf. (Poate n-ar strica şi o
rul pe scala radioului în­ ra. Din gară a mers direct mai bună disciplină in prac­ că am reuşit să ne smulgem
întrea 6 intim- ticarea preţurilor de vinzare trupurile, să ni Ie purtăm
Congresul al tr-o parte şi-n alta, ba, Ia Teliuc, a intrat în biroul a unora dintre produse). Din­ cu 2 485 de metri mai sus
:a al p.c.R. mai mult, şi-a scos casca şefului de serviciu şi a colo însă de acestea, Ia ori­ de nivelul mării, mai sus
. eternă fruntu- minusculă din ureche, a spus: „Am reuşit. Cei de zont zărisem Retezatul, şi va fi uşor. Ca nişte braţe geană de zăpadă, ascunsă in de puterile noastre zilnice,
gata să ne fure cărarea de
nordul unei sfiitei, ce a ră­
iluzică şi versuri privit-o cu insistenfă în lu­ la întreprinderea de ferite pentru el venisem. mai sus de asfalt. Aparatele
•iee şi revoluţio- A doua zi i-am primit stră­ sub picioare, rădăcinile vi­ mas să innoade firul cu iar­ de fotografiat ţăcăneau ca la
mină, a scuturat-o şi a su­ Urziceni au fost foarte a- lucirea matinală ca pe o pro­ guroase de jnepenî se întin­ na ee vine, trimite o şuviţă o mare vedetă. Da, era el,
într-un
strat
de
copiii noştri flat de cîteva ori în ea, a mabili. Împreună cu tova­ vocare, dar l-am sfidat şi- deau contorsionate în preaj­ de apă nebănuit de gros, muntele, pe care prima oară
muşchi
mint — calitate băgat-o în pavilionul celei­ răşa ing. Andronic, şefa am plecat spre lacul Galeşu. ma noastră. Numai toporul veşnic încăpător pentru încă nu l-am mai. văzut eu mult
celor care întreţin acest tra­
aici
sub
tienţă lalte urechi şi pînă la urmă producţiei, am stabilit că Două ore de mers. Uneori seu le mai potoleşte necon­ multă apă. De aici, din deasupra mea, ci sub mine.
talpa
bocancului,
r folcloric (co- a renunfaf la muzică ieşind magnetul permanent din coboram prea mult şi ne te­ tenita lor tendinţă de aca­ muşchi, altă şuviţă pornea Iar după această intimă şi
pe coridor. Femeia a sim- import poate fi înlocuit meam că vom avea de ur­ parare. Nu departe, într-o către un lac mic, de circum­ mică victorie te sipiţl în­
stanţă, spre care se mai în­
cat, alteori urcam şi ne era
ifn 600 de sc­ unirea a 16 plăcufe- veşnică şi dramatică nemiş­ dreptăţit să strigi, rotindu-ţi
fit că nu mai poate „în- prin frică de coborişui abrupt ca­ care, mai multe tuncliiuri de dreptau şi alte pîriiaşe. Inten­ braţele în cele patru zări :
it 'tehnico-ştiinţi- vîrfi" cu uşurinţă acele, a magnet ce se fabrică acolo. re va urma. Galeşul a fost brazi, surprinse de moarte... sul burete risipit piuă în ce­ „Mă simt atotputernic
zone
mai
neaşteptate
încă o etapă spre ei, Rete­
a-
le
oftat şi a avut proasta in­ Inducţia magnetică măsu­ zatul, pe carc-1 vedeam în în picioare, erau parcă măr­ ciunula într-una şi parcă
rnal (parţial co- spiraţie să aşeze lucrul în­ rată este astfel de 1 500 Gs, permanenţă, indiferent unde turia unei crîncene bătălii. trăia. Da, parcă trăia. Ii ve­ NICOLAE GHEORGHIU
tre ea şi tînărul care îşi cu 400 Gauss mai mare de-
ţinea servieta pe genunchi, cît la magnetul importat.
privind impasibil pe geam. Maşinile de extracţie pot
Ambele ace, fîrîind după funcţiona mult mai bine cu
ele flanelul fricotat pe ju­ acest magnet românesc".
mătate, s-au repezit pur şi Apoi a scos din servietă De vorbă cu Angeia Buciu
simplu spre genunchii ti­ un şir de 16 plăcuţe mag­
Salamandra (Pa-
tfacere murdară marului. Femeia a spus netice româneşti lipite sub
JNEDOARA : Lo- formă de „U" şi le-a aşe­ Solista, de muzică popu­
ei'ătoare (Modern „iertaţi-mă" luîndu-şi lucrul zat pe masa inginerului
! Gară pentru înapoi, dar unul din ace a lară Angola Buciu este
riile I-II (Mo­ rămas lipit cu străşnicie de Gheorghe Neda. O cutie bine cunoscută publicului
lia B) ; o-tlutărl servietă. I l-a înapoiat tî­ plină cu agrafe, 87 de ace bunedorean ca mesageră a
Igea <" a) ; cu gămălie, o trusă meta­ folclorului muzical maramu-
arna u» , PE- nărul şi femeia s-a apucat
: Febra aurului să înşire din nou ochiurile, lică de birou, un bibelou reşan.
; Călăuza Pană unul cîfe unul, rugîndu-l de oţel reprezenfîndu-l pe - In repertoriul meu fi­
rea) ; Galax (7 şchiopul Hefaistos, două
;LUPENI: Yan- pe profesor să închidă fe­ gurează cintece din vetrele
piile I-II (Cultu- reastra că e prea mare cu­ călimări fără capac pline folclorice Codru, Chioar,
2AN: Vreau să rent. Profesorul a daf să se cu cerneală prinse într-un Lăpuş şi Oaş primite, în­
î am aripi (Lu- suport de fier şi alte cîteva
LONEA: Afaee- ridice însă pixul metalic, pe nimicuri metalice au por­ totdeauna, cu bucurie de
(Minerul); ANI- care îl folosise pentru su­ iubitorii muzicii populare,
apcana mercena- blinieri şi-l aşezase între nit-o deodată într-un iureş ca de altfel şi evoluţiile an­
îcitoresc) ; URI- de nestăvilit spre magnet, samblului folcloric „Mara­
mnişoara Noorie filele cărţii ca pe un semn, amesteeîndu-se, răsturnîn-
BRAD: Zică ce a zburat brusc ca o libe­ mureş" din care lac parte.
(Steaua roşie) ; lulă spre servietă. Profeso­ du-se, făcînd un falmeş- - Ca preşedintă a juriu­
ZA : Pe ma- balmeş pe masa acoperi­
al Dunării al- rul a întins mîna după el tă cu sticlă. Dar nu s-a lui festivalului de muzică
Iinerul) ; ORAŞ- (i l-a dat tînărul) şi în timp populară „Sub arcuri de
mori rănit din ce se forţă să închidă fe­ supărat nimeni. S-a auzit de lumini" organizat recent
le viaţă (Patria); doar un dublu hohot de
ire victorie — se- reastra l-a scăpat afară pe rîs... — Şi unde spuneai că lucrezi ? la Călan, cum apreciaţi a-
Flacăra); GEOA- ferasamenf. S-a aşezat — Ascultă... Am acceptat să faci cinste dar mi-ţi permit ceastă manifestare ?
Un suris în plină mîhnif spunînd doar atît : MARIN NEGOIŢA să mă jigneşti !
isa de cultură) ; Desen de IlORIA CRIŞAN - Remarc acţiunile prin fleteşti pe care o conţine
tevan.şa (Dacia) ; ' care se urmăreşte valorifi­ cintecul românesc. Aş fl
ovestea călătorii- carea tradiţiilor folclorice, bucuroasă dacă aceşti in- :
.N.: Războiul ste- afirmarea tinerilor
triile I-II (Casa rlndju ? Nimeni nu o ştie prea timp de patru zile, la adă­ interpreţi terpreţi ar fi mereu la da- ■
I); SIMBRIA: De Manerindju — o sărbătoare bine. Manerindju ar fi sărbă­ postul „Acoperişului Lumii", din judeţul dumneavoastră torie, să nu se dea bătuţi
; Anca (Mureşul); toarea venirii primăverii şi, în în satul Bargaon, „capitala" şi din ţară. Aş fi bucuroasă de un eventual eşec. Şi mai
ală — seriile I-II acelaşi timp, a recoltei prece­ etniei Bothes, minoritate prin­ ca soliştii ce vor prelua şta­
GHELARI: Alo, dente. Oricum ar fi, Mane- tre minorităţile fabulosului ales să nu cadă în greşea- Iţ
străbunica (Mi- pe „Acoperişul lumii" rineiju uneşte 500 de oameni feta noastră să ducă mai la fabricării, poluării aces-
într-o atmosferă de veselie, N epal. departe cu succes comorile tei bogăţii spirituale, mizînd
De-a lungul şl cle-a latul ce­ rafinate. Manerindju începe la folclorului naţional, care pe un succes ieftin şi, mai
lui mai înalt lanţ muntos de templul budist, unde se află reflectă o tradiţie seculară,
pe glob, în Nepal, între 3 000 oîţiva „djangris" — vraci, vră­ Marele dicţionar chmo-rus spiritul curat şi sincer al ales, efemer.
ICTACOLEÎ şi 4 000 m altitudine, trăiesc jitori, magicieni şi înţelepţi în — Care consideraţi că este ;
populaţii pe cît de numeroase, acelaşi timp. Atribuţiile lor oamenilor de aici, apreciat
pe atît de necunoscute. Una sînt numeroase, şi fiecare din­ La începutul acestui an, scrie şi este completat cu unităţi nu o dată peste hotare, un­ menirea interpretului de 5
dintre acestea, o formează et­ tre ei Îşi are propria respon­ revista „Azia i Africa Segod- lexicale culese în urma cerce­ muzică populară ?
nia „Bothes". Cinci sâptămini sabilitate. Ceremonia iniţială nia", au apărut primele două tării ediţiilor celor mal noi, de şi eu, in nenumărate rin-
işani. Casa de de mers pe jos pe cărările se desfăşoară pe strimta te­ volume ale Marelui dicţionar apărute în cursul traducerii duri mi-am purtat paşii. — Avem datoria să" păs-
Teatrul „Notara" „Acoperişului Lumii" şi patru rasă a templului : trei dintre chino-rus, a cărui întocmire a şi studierii diferitelor texte trăm nealterată, dind, pe
: „Sentimente şi defileuri greu de trecut sepa­ „djangris" psalmodiază rugă­ început în anii ’40, la iniţiati­ chineze. Dicţionarul este des­ - Ce impresie v-au făcut
de Sidonia Drâ- tinat atît activităţii practice, cit e posibil, o şi mai mare ;
ră de Katmandu această mino­ ciuni, mereu întrerupţi de să­ va academicianului M.V. Ale- soliştii prezenţi în concurs ? strălucire cintecului româ­
ritate etnică, al cărei fief este tenii care aduc ofrande zeilor: xeev. Dicţionarul conţine peste oît şi activităţii ştiinţifice şi - Am ascultat 21 inter­
satul Bargaon, ou aproape 500 pezmeţi, „chang", un soi de 16 000 de hieroglife chineze in­ de invăţămînt in domeniile is­ nesc, să lăsăm în urma
do locuitori, situat la circa bere uşoară făcută din cere­ clusiv ideograme simplificate. toriei literaturii şi limbii chi­ preţi, reprezentind diferite
3 000 m altitudine. Singura sa ale fermentate, sau „rakhi", _tn total, el cuprinde peste neze, menţionează „Azia i A- zone folclorice. Mă bucur noastră o zestre pe care
mare sărbătoare, din tot cursul alcool alb pe bază de orez. '250 000 de cuvinte şi expresii frica Segodnia". poporul a creat-o şi a cui- :
unul an, este Manerindju. Cu Tot satul se strînge în ju­ că ei înţeleg rolul unui cîn-
acest prilej, locuitorii satului rul orchestrei, care începe să tivat-o, a iubit-o şi a păs­
îşi etalează cele mai frumoa­ cînte; ritmul muzicii se acce­ Cobre şi alţi şerpi veninoşi tăreţ de muzică populară,
se veşminte şi toate bijuterii­ trat-o cu sfinţenie.
probabil pentru lerează treptat, .concentrând acela de a fi deopotrivă
eptembric, 1984 : le : impresionante şl splendide întreaga atenţie a" participan­ Speciile veninoase reprezintă decursul creşterii. Ea dă naş­
coliere, făcute din piese de ar­
a fl instabilă şi gint şi coral, cercei grei şi, ţilor. Cind muzica este în toi, o minoritate în ansamblul şer­ tere cu regularitate la mici cercetător, culegător şi pur­ TIBERIU MINDRESCU,
i uşor. Cerul va pentru tinerele fete, arătoasa işl face apariţia „torupa", tui pilor. La un total de aproxi­ vipere, lungi de 15—20 cm, ca­ tător autentic al stării su- corespondent
:lt noros. Vor că­ „tailco" un gen de tocă împo­ dansator mascat cu o ţesătu­ mativ 3 000 de specii, mai pu­ re vor fl adulte 4—0 ani mai
lare vor avea mai dobită cu pietre preţioase. ră neagră, pe care sînt fixate ţin de o treime au o muşcă­ tirziu. De notat o particulari-
,-ter de aversă şi mici cochilii. El întruchipează tură otrăvitoare. Cei mai pe­ tăte : oul de viperă nu vede
mnala descărcări în zorii zilei respective, oa­ tigrul negru, sau demonul. riculoşi sînt crotalii (sau şerpi niciodată lumina zilei, ecloziu­
Izolat, cantităţile meni Kamis (o castă deosebi­ „Torupa" va conduce locuito­ cu clopoţei), cobrele, nah-jaks, nea avînd loc chiar în interio­
zute vor depăşi tă, ocupînd funcţii subalterne rii satului spre locul unde se şerpii-coralii (Micrurus coralli- rul mamei.
Vîntul va sufla — paznici de turme, fierari vor desfăşura dansurile sărbă­ rrus) şi diferite tipuri de vi­ Vipera are însă şi duşmani Picturi etrusce
eu intensificări etc.) bat tobele pentru a che­ toreşti propriu-zise, care se pere. între acestea din urmă, de temut : ea poate 0 atacată
ă la 40—G0 km/ ma populaţia la sărbătoare. vor prelungi pjnă tirziu, după destul de frecvent se întîlneşte şi ucisă de arici, anumite a-
tmlnind din sec­ Cind ropotul tobelor se înte­ apusul soarelui. Toţi dansa­ nimale rapace, dar şi de De curînd, în apropierea lo­ lei înaripaţi, sînt reprezentate
un
aspida),
te. Temperaturile ţeşte, îşi fac apariţia rudele torii poartă măşti de lemn, vipera-aspis (sau circa 90 cm, curcani şi... găini. în imperiul calităţii Magliano, din Italia din profil şi sînt pictate în
de
lung
şarpe
vor £1 cuprinse din cătunele vecine ; femeile felurit colorate, şi costume de- culoare maron-roşcată, cu marilor reptile, în care gigan­ cenţrală, arheologii au desco­ roşu, galben, albastru. După
13 grade, iar cele se pregătesc . de sărbătoare. feerice. La un moment dat, striaţii negricioase. în anotim­ ţii (pitonul, anaconda, boa) pot perit pe pereţii unui mormînt părerea specialiştilor, stilull
-ntre 16 şi 22 de Ele Îşi abandonează obişnuitul lor li se alătură băieţandrid ce purile umede şi friguroase, vi­ măsura peste 10 m, vipera nu etrusc o serie de picturi ad­
viat, ceaţă. veşmînt greu din piele, pen­ vor să se iniţieze în tehnica apare ca un şarpe prea pe­ mirabile, reprezentind animale „oriental" al picturilor permite
tru a îmbrăca frumoase rochii dansului. perele hibernează. Reptila nă- fantastice. Animalele, îndeosebi datarea lor in sec. VJI i.e.n.
din lină, împletite in culori Ce semnificaţie are Mane- pîrleşte de mai multe ori în riculos...