Page 74 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 74
e DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Elogiu limbii române
Presimt ceva măreţ că se întîmplă : şi armonii celeste irump
un plug de lemn ară adine în soare dintr-o pădure deasă de clavire. 13,30 Telex
13,35 La s
şi-n urma lui seminţe fără nume
Blînd mistuit de nemurirea lor, tămin
* Cin
so rînduiesc sub brazdele-arzătoare. li-s verbelor ecou îngîndurat, ic Gal
in ncodihna visului le port, mat
Pe lujerii cu muguri mari, de foc, cum port pe umeri cerul înstelat. ~ j * Mic
mai
cresc, în ciorchini, cuvinte de iubire IONEL AMĂRIUTEI met
(ilo
ic Far
* Teii
ic Ac»
„Am lucat cele mai multe valau ic Cin
Moi
ic Gri)
de femei cantempaiaite“ ■k „40
din
Antologia pădurii Mărturiseş. că n-am reu Din nou iubitorii Thaliei persona-' prea ideal. Încet premii aceste personaje mi ★ rie
şi; să pătrund întotdeauna
Aut
utilitatea acestor admirabi .din Deva au beneficiat de m-am apropiat de el şi le-au adus. In ‘81 premiul 16.30 Tincr,
Climatul de efervescenţă antrenat pe acest om da le statistici, cu atit mai un recital actoricesc apt să i-am fost recunoscătoare di pentru cel mai bun actor al 16,45 Săptă
19,00 Teleji
spirituală a anilor din ur ştiinţă ir, munca laborioasă mul! atunci cind ele de pună in valoare - prin tex rectoarei că nu s-a lăsat anului, cu Maria din piesa lor)
mă a produs o seamă de de antologare a tematicii monstrează şi adevăruri de te de ţinută, pe' care ,,Arta convinsă. E o fericire extra lui Fănuş Neagu „Eclipsa 19,20 Şcoali
sit !
lucrări fundamentale pentru silvestre înspre care încă mult evidente, cum ai li, conversaţiei" ni le oferă cu ordinară să vezi ochii oa de zgomote", in '82 pre muzic
fică
cultura românească, istorii, nici un filolog nu s-o în bunăoară, acela că majo generozitate - talentele de menilor, să te vezi in pri miul ACIN pentru actorul 19,40 Tclcei
cel mai bun — tot Maria
virile lor şi să simţi că sint
care dispune Teatrul „Ciu
sinteze, rnonogralii, dicţio cumetat ? Desigur numai ritatea lexicului forestier o- 20,10 Film
nare, a căror utilitate nu dragostea sa de o viaţă e- parţine fondului latin al leşti" din Bucureşti. Cu ci- fericiţi. Bucuria mă însoţeş din filmul „Angela merge canţă
mai trebuie de mult de gal împărţită intre pădure limbii române. Cu toate a- teva minute înainte de a te şi pe stradă, a doua zi mai departe“. ducţic
cind
— Sînziana din „Arta con
intra în cel de al 250-lea
reprezentaţii,
după
cehosl
monstrată. Printre acestea, şi poezie. O dragoste care cestea, ele rămin intere spectacol cu „Arta conver mulţi trecători mă opresc versaţiei" vă este cel mai 21.30 Fante
de un interes aparte se transpare limpede şi din sante prin ele însele, chiar saţiei", artista Dorina La- să-mi mulţumească pentru drag ? clicslr
(color
bucură antologiile pe ge amplul studiu introductiv, a- dacă numai cu titlul de zâr ne-a fost o admirabilă spectacol. - Nu cred. Deşi este cel 22,15 Teleji
nuri sau teme. Critici şi devărată exegeză compara curiozitate. interlocutoare. mai mare succes de public lor)
scriitori reputaţi ne-au dat tistă prin care se demon- Oricum, antologia lui Va — Aşadar, stimată Dorina Interviu cu artista pe caro l-am avut. Mai sint 22.30 Pe st
(color
astfel antologii ale prozei leriu Dinu, Ipostaze ale pă- I Lazâr, sînteţi hunedoreancă. DORINA LAZAR şi alte roluri care au însem
române sau străine, ale durii în lirica românească, - Da. M-am născut, am nat o cotitură în cariera
poeziei moderne, contempo este o carte singulară, ca copilărit şi am urmat cursu — V-am regăsit, adesea, mea — Anca din „Năpas
rane, simboliste, avangar re vine să umple un im rile Şcolii medii mixte din cu bucurie, în piese şi în ta", Maria din „Eclipsa de
diste, tinere, patriotice, bu portant gol în bibliografia Hunedoara. Sint fiica briga filme de actualitate, gene zgomote". Ileana Vulpescu
colice, citadine, ale paste ^PRIVELIŞTI antologiilor româneşti, ales- dierului silvic Lazăr (azi roase sub raport educativ. susţine insă că n-ar vedea r ""JURE
lului, ale artelor poetice tind totodată locul privile pensionar) de la Ocolul Se pare că aceste roluri o altă imagine a Sînzienei cli cran
Hanganu. Desigur, asta mă
ş.a.m.d., lucrări de referin strează cu citate şi argu giat pe care pădurea l-a o- silvic Hunedoara, iar buni contemporane vă aşteaptă bucură. G,3v ori
Rricultură :
ca o reală matrice a talen-
cul meu a fost zidar şamo-
ţă pentru specialişti şi de mente peremptorii că în nici cupal dintotdeauna in a- tor la combinatul siderur tului dumneavoastră. - Şi loana-Maria, fetiţa nai; 7,30 U
alese desfătări estetice pen fectivitatea poporului ro t o v a r ă ş
o altă literatură pădurea gic. Am plecat de aici cu - Am jucat multe per dumneavoastră din clasa a Ceauşescu’,
tru ncspacialişti. Cu îndrep n-a fost atit de divers şi de mân. Sau, cum scria criti dorinţa de-a urma filolo sonaje de acest gen. îm IV-a, ce spune despre acest Xlll-lea fa
tăţită satisfacţie se cuvine constant invocată, cintată, cul Şerban Cioculescu in gia, pe care m-a făcut preună cu Leopoldina Bălă rol ? muncă; 8,0
12,05 Atlas
consemnată acum îmbogă delectabila prefaţă a lucră s-o îndrăgesc profesoara - E tare mindră de mine. Din comoa
ţirea acestui veritabil „cor slăvită, ca in literatura româ rii : „Iubim pădurea/.../ din nuţă am interpretat cele 13,00 De la
nă. Antologia lui Valeriu Dinu mea de limba română. Dar, mai multe roluri de femei Ştiţi, de foarte multe ori,
pus de antologii“ cu o nouă se detaşează apoi de cele adîncurile insondabile ale la Bucureşti, mi-a ieşit in contemporane. E bine, pen in spectacol, îmi revine ritlian ciul
de ştiri; 16
lucrare tematică. Ipostaze istoriei, o iubim cu străfun cale Institutul de artă tea tru că femeile se regăsesc imaginea fetiţei mele în Iară; 16,30
lalte lucrări de acest gen durile ancestrale ale con
ale pădurii în lirica româ prin numeroasele ei' anexe. trală şi cinematografică şi... în aceste personaje, şi asta personajul Măriei. student";
Ştiri; 17,03
nească, volum masiv, apă ştiinţei/.../ dar şi la lumina - Deci, păstraţi numele înseamnă mult pentru ele, - Ce transmiteţi conju-
Se află cuprinse în aceas Lazăr din familie. cial-cctăţcn
rut recent in Editura Sport- tă parte, sub forma unor inteligenţei modeme/.../ în - Nu, port numele soţu pentru noi. Dar e rău că deţenilor dumneavoastră ? că de proni
folcli
Tu'rism, este unic în felul minuţioase tabele, veritabi cadrul civilizaţiei mereu mai lui meu. Tot Lazâr se nu asemenea roluri te canto - Le ofer toată dragos nicnt 20,00
serii;
său. Unic în primul rînd nează într-o anumită zonă tea mea şi toată nostalgia
le studii statistice aplicate citadine şi mai poluate, cu meşte. Vă esfe coleg. E Scară cult
pentru că nu este realizat asupra a ceea ce autorul atît mai doritoare de a res ziarist la televiziune. Nu se de interpretare, iar unii re pe care-o încerc revenind r ■'Ştia dv.;
«al; 22,20 1
de un literat, ci de un in numeşte „fondul lexical fo întîmplă prea des aseme gizori nu caută să te scoa pe meleagurile natale. 23,30—6,00 ;
pira aerul cel mai curat şi tă din această zonă. Şi, cai.
giner şi ecolog, Valeriu Di restier", asupra numărului, nea coincidenţe de nume. totuşi, marile bucurii şi LUCIA LICIU
de a se „deconecta" de
nu, cunoscut pinâ acum frecvenţei şi etimologiei cu Eu am avut această şansă.
cîte toate mizeriile". Ca, de altfel, şi mama soa
doar prin remarcabile lu vintelor care se referă la
cră. Şi dumneaei s-a numit
crări de specialitate. Ce l-a mirificul univers al pădurii. RADU CIOBANU Lazăr, iar prin căsătorie a
devenit... Lazăr. C u
DEVA : £
- Ce înseamnă pentru tria); o a
dumneavoastră acest excep (Arta) ; HU
ţional rol pe care îl de I n ( tia u A u u ( c & ir «v / vii Julge
\ A)
D i a l o g ţineţi în „Arfa conversa - do- „ — ser
ţiei" ?
dern — Sa
— Patrie ce girul îmi saineni ? — Sint iubiri înalte-n stele. - Rolul Sînzienei a fost de la Agi;
pentru mine o mare surpri O lebăda io
— De iubire pentru oameni. Patrie, poartă de dor, ză. Nu am vrut să-l joc. TROŞANI ;
— Patrie ce rost îmi porţi ? doru-i dor şi-i dor de dor Am rugat directoarea să (Paringul) ;
Albă (Unit-
— Din strămoşi spre strănepoţi în iubirea tuturor. nu mi-l distribuie. Nu a- Noiembrie);
veam toate... datele pentru keii — ser.
— Patrie, visele mele ? AUGUSTIN JUSTIN ral); VULC
acest rol. Mi s-a părut un
ştiu de ce
ccafărul);
W.V.W.VAW.'.WW.VAWWAW/AWZ'/AVAW^WW.W.VAWiWAV. W.1/.V rea Pigot i
NOASA: (Mun
Ca
rilor
„Planeta cărbunelui" tidian de muncă şi viaţă, cărbune" cum singur şi le Scopul şi mijloacele CÂNI: Don
omul de azi al Văii Jiului.
intitulează. ■ Spiritualitatea
(Retezat);
Dezvoltat, reportajul putea unei zone este complexă, vor zice (Si ;
samblul ei, dacă are sau el însuşi să devină o carte, poate prea complexă ca să Al doilea lung-metraj ar curcc", „să mai cîştige RAŞTIE: SI
nu are unitate. Poate fi dar autorul l-a conceput fie abordată în cîteva file tistic al tînărului regizor timp" pentru a înţelege, dragoste de
apreciat, în schimb, fieca altfel, terminîndu-1 cînd a de reportaj. - Autorul în Dan Marcoci — primul după o întreagă existenţă, Drumul spr
riile I-II <F
re dintre semnatari în par crezut de cuviinţă. E firesc cearcă să o pătrundă... fiind „Mult mai de preţ e de ce a pierdut ritmul şi GIU-BAl: l
te. ca o creaţie să spună, nu Despre Valeriu Bârgău iubirea" — porneşte tot de cînd a fost depăşit de evo vară (Cas
La Gligor I-Iaşa este evi să se întindă. Autorul pă se ştie că este unul dintre la un subiect de actualita luţia dinamică a contem HAŢEG: R<
Po
dentă documentarea livres- trunde treptat în lumea a- poeţii de certă valoare, de te şi de la personaje tine poraneităţii. în rolul Va BRAZI: CALAI
lor;
că marcată de trimiteri tît de aparte a Văii, durată mare profunzime, care a re, aflate la începutul vie lonei, Rodica Negrea, ca lelor — set
geografice („ ... una (Valea pe o mare de cărbune : „A- abandonat stilul cursiv, ţii de familie. de obicei aderînd la per de cultură)
Jiului — n.n.) dintre cele colo e-o cumplită furtună/ baladesc de expresie, ope- Scenariul semnat de Ni-' sonaj cu inteligenţă şi cu dragul tău,
mai tipice arii de deconti- şi viaţa mai cade sub pia rînd cu simboluri. Un poet colac Ţie (ale cărui perti un farmec desuet care o TLIA: Păca
(Lumina);
nuitate geografică relativă tră !/ Acolo nici un geamăt care nu se citeşte uşor. Mo nente observaţii de viată prinde şi-i dă individuali aterizează
din Carpaţii Meridionali"); au fost mereu utile filmu tate în peisajul filmului ro nerul).
istorice, de legendă, ştiri lui românesc) oferă cîteva mânesc. Au mai colaborat,
de senzaţie, „aventuri ale premise derivate din stu cu bune rezultate, la Sco
imaginaţiei" (posibila pre dierea atentă a raporturi pul şi mijloacele compozi
zenţă a lui Jules Verne pe lor umane, din cunoaşterea torul Adrian Enescu, sce
aceste meleaguri — n.n.). vieţii de uzină, a proble nograful Radu Corciovs şi
Un titlu de reportaj se in nu sună./ Acolo, seara, cli dalitatea abandonată în melor şi a oamenilor care autoarea costumelor, Mag- Deva. Cas
rele 17 şi :
titulează chiar „Ciţi aflu nii nu latră./ Acolo nimeni poezie este reluată în pro muncesc acolo. dalcna Mărăşescu. tara" Buce
enţi, atîtea metafore şi le nu e Prometcu !/ Acolo nu-s ză. Povestirea faptului de Printre personajele mai Filmul demonstrează con mente şi n
gende". Treptat, autorul a- fricoşi şi nu sînt zei/ în viaţă curge inedit, este a- proeminente ale filmului : vingător caracterul forma dorUa Drău
duce informaţia în actua limba lor nu-i pronumele şezat pentru că documen Mihai — tînăr absolvent tiv al colectivului în con
Apărută la Editura Emi- litate, cîştigă în densitate. „EU"/ acolo vorba „NOI" tarea se realizează la faţa de liceu (interpret Răzvan diţiile societăţii noastre,
nescu sub un generic atît Sint readuse în atenţie fap are temei". Sînt versuri ce locului. Reuşim să ne fa Vasilescu), controlor tehnic forţa opiniei muncitoreşti ts s
de sugestiv, „Planeta căr tele de eroism ale acelor întregesc fericit cursivita cem cu adevărat o imagine într-o uzină de provincie, în corectarea şi îmbunătă
bunelui" cuprinde reporta tineri minunaţi de pe şan tea povestirii, dînd inedit despre oameni, despre în conflict cu directorul u- ţirea stilului de muncă. Timpul
je semnate de patru scrii tierul Bumbeşti—Livezeni, reportajului. Adevărate re munca în subteran, efortu zinei ; Simion Popa — di Un film alb-negru (deşi azi, 22 se
tori — Gligor I-Iaşa, Marin se încearcă o schiţă de flexii cu o nuanţă filozofi rile pentru depăşirea greu rectorul — un personaj de absenţa culorii nu arc nici Vremea va
Negoiţă, Ioan Vasiu, Va- portret pentru primarul de că : „O vale îi aşteaptă, tăţilor, pentru introducerea păşit de comandamentele o justificare estetică) ex- instabilă, c
noros.
rar
lepiu Bârgău. Spre bucuria azi al Văii Jiului, omul dă prea curbată/ de ferigi ar mecanizării, în ultimă in prezentului, care ajunge să primînd cum mi se poate care vor a
noastră, volumul urmează ruit cu toată fiinţa timpu se, codri, scoici de lună,/ stanţă pentru a smulge cît „umfle" planul de produc mai bine — în planul acu de aversă,
de
unei suite editoriale favo lui şi faptei. pătrunse ele-n ele ! O fur mai mult cărbune pentru ţie, cu preţul unor produ- - mulărilor profesionale — Izolat, descăi
cantl
rabilă autorilor hunedoreni. Reportajul de întindere tună/ le-a nemişcat în mag economia naţională. Mine se de proastă calitate şi al dictonul latin Festina len depăşi 15
O carte al cărei erou este semnat de Marin Negoiţă ma pistruiată". Scriitorul rii depun eforturi inco unor raportări fictive. te, regizorul fiind prins ore. Vintui
la
moderat,
mina şi oamenii ei. este cel care dă de altfel coboară în mină, se identi mensurabile, de aceea sînt Dintre actori — corecţi între ambiţia de a spline sificări loc
N-a fost uşor pentru re titlul volumului, coloana fică cu oamenii, cu munca unici. Cum deosebit e tot în general — se distinge mult şi stăpînirea ezitantă cu viteze <
dactor să dea cursivitate vertebrală. Este una din lor. Experienţa de viaţă e ceea ce se scrie despre ei, Petre Glu’orghiu, c a r e a mijloacelor de expresie km/oră. Te
unui astfel de ciclu de re scrierile frumoase, reportaj unică. ca de altfel şi această car izbuteşte să schiţeze nuan filmică nime vor f
10—15 gradi
portaje. De aceea, cartea literar eu adevărat ce adu Ioan Vasiu încearcă eîte- te binevenită. ţat neliniştile bărbatului \imo intre
nu trebuie judecată în an ce în prim-plan faptul co va „gravuri şi profiluri în MINEL BODEA incapabil „să se mai des- VERONICA PALADE
