Page 78 - Drumul_socialismului_1984_09
        P. 78
     Paq. 2                                                                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
                     Inteqrarea învătămintului cu                                           Paşii dinamici             Niveluri  tot  mai  ridicate
                                                                                                 »
                                                                                             ai energeticii             ale producţiei agricole
                          producţia — coordonată
                                                                                                 (Urmare din pag. 1)
                                                                                                                          (Urmare din pag. 1)     ce  producţiei  ultimului  an
                esenţială a invăţămintului actual                                             Cu  sentimentul  recunoş                           al  actualului  cincinal.  Re  23
                                                                                            tinţei  profunde  faţă  de  per  Preocupările  noastre  sînt   zultatele   înregistrate   ne   8.30  Tel
                                                                                            sonalitatea    tovarăşului   îndreptate  neabătut  spre   dau  certitudinea  că  dispu  9,00 Air
              Liceul industrial nr. 1   niştii  Ion  Antal,  Ion  Beia,   Ion   Boiangiu,   Gheorghe   Nicolae  Ceauşescu,  fiu  de  transpunerea  în  viaţă  în   nem  de  posibilităţi  ca  şi  î\   9.30 Do
            Hunedoara este cea mai     Alexandru  Stoenescu,  Eu  Voinea  ş.a.  au  evidenţiat   votat  şi  iubit  al  poporului,   cele  mai  bune  condiţii  a   cincinalul  următor  să  ob  10.00 Via
                                                                                                                                                                                col
            mare unitate şcolară din   gen  Medre,  Nicolae  Pinte-   că  în  tot  ce  s-a  întreprins   remarcabil  conducător  de   politicii  agrare  a  partidu  ţinem  niveluri  mai  ridicate   11.13 Mu
            judeţ. Anual, aici se prcgu-   can,  Marin  Sima,  Viorel   s-a   materializat   aportul   partid  şi  de  stat,  care  şi-a   lui,  de  înfăptuire  a  impe  ale  producţiei  vegetale  şi   11,43 Lut
          ' .teş.c 3 400 elevi în meserii   Cursan. Sub îndrumarea u-   membrilor  biroului  organi  dedicat  întreaga  viaţă  în  rativelor  noii  revoluţii  a-   animale.  Pentru  a  valori  Tel
           ■specific siderurgice — fur-   nor  astfel  de  oameni,  pla  zaţiei  de  bază  care  au  pro             grare.  Ca  dovadă,  în  anul   fica   eficient   potenţialul   dar
                                                                                                                                                                                <co
          • nalişti, oţelari, cocsari,   nul  de  producţie  al  şcolii   movat  un  spirit  de  muncă   floririi  patriei  şi  bunăstă  trecut  şi  în  acest  an,  în   productiv  al  coperativei  a-   13.00  Tel
            turnători, forjori, tratamen-   a  fost  realizat  în  proporţie"   colectivă,  ou  urmărit  con  rii  naţiunii,  şi  noi,  energe-   unitatea  noastră  au  fost   gricole  şi  a  contribui  cu   13,05 Alt]
         "■ tişti, zidari şamotori.    de 103,36 la sută.        cret  şi  prompt  îndeplinirea   ticienii,  ne  exprimăm  ade  depăşite   nivelurile   medii   cantităţi  sporite  de  produ  tial
                                                                                                                                                                                Din
              Adunarea de dare de sea  Se adaugă rezultatele ob  sarcinilor   repartizate   pe   ziunea  unanimă  la  hotărî  prevăzute pentru anul 1990   se  la  fondul  de  stat  şi  la   mu
            mă  şi  alegeri  a  evidenţiat   ţinute  de  elevi  în  concur  oameni.        rea  de  realegere  a  sa,  la   la  unele  culturi.  La  gnu  şi   fondul   de   autoaprovizio-   te,
            că  în  ultimii  doi  ani,  la   surile  pe  meserii,  dovada   S-a  recomandat,  în  ace  Congresul  al  XlII-lea,  în   orz,  spre  exemplu,  în  anul   nare, vom pune accentul pe   sur
            nivelul  instituţiei  s-au  ob-   aceleiaşi  temeinice  pregă  laşi  timp,  noului  birou  ales   înalta  funcţie  de  secretar   1984  am  obţinut  producţii   folosirea  intensivă  a  pămîn-   15.00 Teii
          ■  ţinut  rezultate  bune  mar  tiri  profesionale  (în  şcoală   să  urmărească  întronarea   general  al  partidului.  Ve  medii de 4 711 şi, respectiv,   tului,  a  forţei  de  muncă  şi   ua •
                                                                                                                                                                                StUl
            cate  de  realizarea  integra  funcţionează  68  cercuri):   în  întreaga  activitate*  a  in  dem  în  aceasta  chezăşia   4  447  kg  boabe  la  hectar.   mijloacelor  mecanizate,  pe   Tra
            lă  a  planului  de  şcolariza  28 premii în 1983 şi res-  stituţiei  a  unui  spirit  per  mersului  mai  dinamic  al   Estimăm  rezultate  bune  şi   întărirea  spiritului  de  ordi  de
                                                                                                                                                                                Au|
            re,  pentru  prima  dată  du                        manent  de  exigenţă,  res  patriei   spre   dezvoltare   la  cultura  cartofilor,  unde   ne  şi  disciplină  în  muncă,   18,50 1 00
            pă  zece  ani,  liceul  fiind  în                    ponsabilitate,  de  ordine  şi   multilaterală,   progres   şi   vom  depăşi  22  tone  la  hec  pe  aplicarea  celor  mai  a-
            măsură  să  pregătească  for  ADUNĂRI DE DARE       disciplină,  în  toate  sectoa  civilizaţie.         tar,  iar  la  porumb  recolta   vansate  tehnologii  de  lu  19.00 Tel.
                                                                                                                                                                               lor)
            ţa  de  muncă,  pe  meserii,      DE SEAMĂ           rele.  Organizaţia  de  partid,   Prevederile   Proiectului   va fi de peste 4 300 kg boa  cru.  în  acest  scop,  vom  ac  19.20 Cin
            necesară  în  siderurgia  hu-                        biroul  vor  trebui  să  îndru  de  Directive  deschid  în   be la aceeaşi unitate de su  ţiona  pentru  perfecţionarea   19,53 Filr
            nedoreană,  capabilă  să  mî-     SI ALEGERI         me  mai  atent  organizaţia   faţa  noastră  un  larg  orizont   prafaţă.  De  asemenea,  din   pregătirii  politice  şi  pro  imp
            nuiască  cu  pricepere  teh  ÎN ORGANIZAŢIILE       de  tineret,  eliminînd  nea  spre  care  vom  păşi  înere-   legumicultura  vom  realiza   fesionale  a  cooperatorilor  şi   Pro
                                                                                                                                                                                film
            nicile  şi  tehnologiile  mo-     DE PARTID          junsurile semnalate în com  zătQri  şi  demni  şi  căruia   şi  livra  peste  1  500  tone   mecanizatorilor,  pentru  lar  21.20 Pe
            derne.                                               portamentul  unor  elevi  cer  îi  vom  da  continuu  strălu  produse.  In  sectorul  zoo  ga  popularizare  şi  însuşire   lor)
              Comuniştii  şi  darea  de                          taţi  cu  disciplina,  care  su  cire  prin  abnegaţie  şi  hăr                a  prevederilor  Proiectului   21,30 Tcl<
          ■  seamă  au  evidenţiat  că  la   pectiv,  21  în  1984  la  nivel   feră  influenţe  mistico-reli-   nicie,  prin  noi  fapte  de   tehnic  prevederile  planului   de  Directive,  astfel  îneît   lor)
            baza  acestei  împliniri  stă   de judeţ şi ţară.    gioase,  să  determine  des  muncă.                  anual  la  efective  sînt  în  fiecare  lucrător  dc  pe  o-   LUNI,
            o  temeinică  instruire  pracc   în  cuvîntul  lor,  comuniş  făşurarea  în  spirit  de  înal            deplinite,  iar  la  producţia   goare  să-şi  aducă  întreaga
                                                                                                                       niarfă  de  lapte  avem  un
            tică  a  elevilor  ce  reprezin  tii  —  ca  şi  darea  de  sea  tă  exigenţă  a  învăţămîntu-   La  realizarea  producţiei   avans  de  peste  200  hl  la   contribuţie  la  materializa  20.00 Teh
            tă.  disciplina  cu  ponderea   mă  —  au  evidenţiat  rezul  lui  politico-ideologic  cu  ti  planificate  de  energie  elec      rea   obiectivelor   jalonat*'   lor)
            cea  mai  mare  —30  la  sută   tatele  obţinute  în  creşte  nerii.           trică  pe  bază  de  cărbuni   livrări.  această   perioadă,   pentru  cincinalul  1986—   par.
                                                                                                                         în
                                                                                                                                                                                pin;
            la liceu, 50 la sută la şcoa-.   rea  eficienţei  procesului  in-   Sînt  sarcini  pe  care  bi  şi  şisturi  bituminoase  avem   o  dată  cu  strîngerea  recol  1990 şi în perspectivă, pînă   XU1
            Ia  de  maiştri,  70  la  sută  la   tructiv-educativ.   Printr-o   roul  organizaţiei  de  bază   datoria  să  ne  sporim  şi  noi   tei, pregătim baze temeini  în anul 2000.  20.35 Pati
            şcoala  profesională.  In  fe                       nou  ales  va  trebui  să  şi  le   an  de  an  contribuţia,  efec-                                           soţc
            lul'  acesta  s-a  asigurat  for  muncă asiduă la clasă, prin   asume  cu  toată  responsa  tuînd  la  timp  şi  de  cea                                          patr
                                                                                                                                                                               nar<
            marea  priceperilor  şi  de-   consultaţii  au  crescut  nive  bilitatea,  întregind  activi  mai  bună  calitate  repara                                    20.45 Noi
         ~'  prinderilor  necesare,  apro  lul  de  acumulare  a  cunoş  tatea  de  ansamblu  a  aces  ţiile  la  agregate  şi  insta  Săptămîna Crucii roşii           20.35 Invi
                                      tinţelor  elevilor  şi  în  mod
            fundarea  cunoştinţelor  teor                        tei  instituţii  şcolare  frun  laţii,  asigurînd  astfel  con                                              — e
            retice  prin  activităţi  utile   firesc  procentul  de  promo-   taşe  a  judeţului.  For  res  tinuitate,  siguranţă  şi  ran                               21.13 Tezi
            pe  baza  planului  de  şcola  vabilitate  —  98,62  la  sută.   ponsabil,  adunarea  genera  damente   superioare   în   Săptămîna  Crucii  roşii,  ţămîntului,  o  constituie   lor)
            rizare,  sau  prin  interme  Relevatoare  este  activitatea   lă,  toţi  comuniştii  şi-au  ex  funcţionarea  grupurilor  e-   ce  are  loc  între  23—29  munca  de  instruire  a  în  21.45 La
            diul   practicii   productive   educaţională  desfăşurată  —   primat  adeziunea  unanimă   nergetice.  Aprobăm  cu  toa  septembrie  se  desfăşoară  tregii  populaţii  a  ţării  în-   cuni
            e f e c t u  a  t e    în   secţiile   toţi  absolvenţii  şcolii  pro  la  Hotărîrea  plenarei  G.O.   tă  răspunderea  Proiectul   în  acest  an  în  atmosfera  cepînd  cu  vîrsta  şcolară   21,55 Oriz
                                                                                                                                                                               fie
            marelui   combinat   side  fesionale  şi  liceului  au  fost   al  P.C.R.  privind  realege  de  Directive  ale  Congresu  de  puternică  efervescen  în  acordarea  primului  a-   22.20 Teie
            rurgic.   A   sporit   apor  încadraţi  în  producţie  sau   rea   tovarăşului   Nicolae   lui  al  XlII-lea  al  partidu  ţă  politică,  revoluţionară,  jutor.  Cu  toate  că  acţiu  lor).
            tul  colectivului  de  maiştri   într-o  formă  superioară  de   Ceauşescu  la  cel  de  al  XIII-   lui  şi  ne  angajăm  să  mate  de activitate intensă   şi  nea  urmează  să  se  în
            instructori,  ingineri,  subin-   învăţămînt.        lea  Congres  în  funcţia  de                           creatoare  generată  de  ho  cheie  la  sfîrşitul  anului
            gineri  de  la  catedrele  de   Apreciind  activitatea  des  secretar  general  al  parti  rializăm  exemplar  sarcini  tărîrea  tuturor  oamenilor  1985,  pînă  în  prezent  au
            specialitate  dintre  care  ar   făşurată,  comuniştii  Mari-   dului.          le  ce  ne  revin  nouă,  ener-   muncii  din  patria  noastră  fost instruiţi 216 000 cetă
            putea fi menţionaţi comu  oara Aslău, Doina Şincu,              MINEL BODEA    geticienilor.                 de  a  întîmpina  cu  suc  ţeni  din  totalul  celor  pes
                                                                                                                          cese  cît  mai  mari  cel  de  te  440  000  care  trebuie
                                                                                                                         al XlII-lea Congres   al  trecuţi  prin  această  for  DEVA :
              Recuperarea restanţelor                                                                                    partidului.              mă  de  pregătire  pînă  la   tria); o
                                                                                                                                                                            (Arta) ; l
                                                                                                                           Organizaţia  de  Cruce  finele  anului  viitor.  In
                                                                                                                         roşie  aflată  la  cel  de  al  Săptămîna   Crucii   roşii   vitura   ful
                                                                                                                                                                            —  Sala  i
                       şi îndeplinirea                                                                                    108-lea  an  de  existenţă,  va  trebui  intensificată  şi   dorn — ;
                                                                                                                                                                            doi  —  s
                                                                                                                                                  această acţiune.
                                                                                                                          se  prezintă  azi  ca  o  or
                                                                                                                          ganizaţie  de  masă  puter  în  cadrul  preocupărilor   n?  la  A
                                                                                                                                                                              jebădă
                 exemplară a planului                                                                                     nică,  numărînd  în  rîndu-  majore   ale   organizaţiei   l’ROŞANI
                                                                                                                          rile  sale  peste  7  milioane  noastre,  un  loc  deosebit
                                                                                                                                                                            (Parîngui;
                                                                                                                          de  membri,  tineri  şi  vîr-  îl  ocupă  grija  pentru  în  Albă   (Ur,
                (Urmare din pag. î)    boiu,  zidarii  din  formaţiile                                                   stnici,  femei  şi  bărbaţi,  deplinirea  sarcinilor  care   Noiembrii
                                                                                                                                                                            keii  —  s
                                       lui   Dumitru   Postolache,                                                       români,  maghiari,  germani  ne  revin  pe  linia  politi  ral);   VUI
            ta  ar  trebui  încheiate  lu  Ion   Militaru,   Constantin                                                  şi  de  alte  naţionalităţi.  în  cii  demografice  a  parti  ştiu  de  <
            crările  la  blocul  88,  cu   Barbu  şi  Dumitru  Roşu,                                                      judeţul Hunedoara numă  dului  şi  statului,  în  vede  ceafărul);
            două  scări.  La  una  dintre   zugravii  lui  Nicolae  Tudor                                                 rul   acestora   depăşeşte  rea  realizării  unui  spor   rea   Pigot  i
                                                                                                                                                                            NOASA;
            ele  finisajul  interior  este   şi  Constantin  Tutilă,  par-                                                185 000.                natural  corespunzător  al   rilor   (Mi
            aproape  gata,  se  mai  lu  chetari,  mozaicari  şi  insta                                                  Pe  parcursul  ultimelor  populaţiei,  al  asigurării   CÂNI:   D.
            crează  la  parchetări  ;  la   latori  —  să  obţinem  rezul                                                patru  decenii,  dar  mai  a-  forţei  de  muncă  sănătoa  (Retezai);
            cealaltă  scară  se  dă  zor  cu   tate  care  să  ne  facă  cinste.                                         les  după  cel  de  al  IX-lea  se  şi  viguroase,  capabilă   vor   zice
                                                                                                                                                                            GURABA1
            gletuirile  şi  pardosirile  cu   Am  subliniat,  nu  întîmplă-                                              Congres  al  partidului,  or  să  înfăptuiască  măreţele   Iul   sting
            mozaic.  Nu  avem  probleme   tor,  că  aproape  jumătate       întreprinderea de tricotaje Hunedoara.       ganizaţia   judeţeană   de  obiective  ale  edificării  so  bastre   (
            deosebite,  aici  fiind  asigu  din   efectivul   brigăzii   o                                              Cruce  roşie  a  fost  con  cialismului   multilateral   TIE   ;   Si
                                                                                                                                                                            dragoste  ,
            rată  în  totalitate  forţa  de   formează  comuniştii,  oa                                                 stant  preocupată  de  ridi  dezvoltat  în  ţara  noastră.   Drumul  s
            muncă  necesară.  Cît  pri  meni  cărora  le  este  străină   Participare numeroasă                         carea  continuă  a  calităţii  Dezbaterile  cu  tema  „Cum   riilc   I-ll
            veşte  blocurile  87  şi  89,   minimalizarea  atît  a  pro                                                 întregii  sale  activităţi,  a-  ne  pregătim  pentru  în  GlU-BAl:  (C
                                                                                                                                                                            vară
            primul  se  află  cu  structu  priilor lipsuri, cît şi a greu                                              vînd  ca  obiective  priori  temeierea   unor   familii   HAŢEG:
            ra  la  etajul  I,  iar  la  cel   tăţilor  de  orice  natură  ca  (Urmare din pag. 1)  luarea  culturilor  recoltate   tare   ridicarea   gradului  trainice,  cu  mulţi  copii  ?“   BRAZI:,.   I
            de-al  doilea  o  scară  este   re  împiedică  buna  desfă                     de  către  C.L.F.  Orăştie,  ca  de  cultură  sanitară  a  ce  se  vor  organiza  la  că  lor;   CAL,
                                                                                                                                                                            lelor  —i  s
            cu  structura  gata  şi  din  12   şurare  a  activităţii  de  pro  răştie.  Pînă  în  prezent  au   re  asigură  mijloacele  de   populaţiei  în  vederea  pre  minele  de  nefamilişti  au   dc  culturi
            septembrie  se  lucrează  la   ducţie.  Ştim  că  la  originea   fost  predate  la  fondul  de   transport necesare expedie  venirii  accidentelor  şi  îm  în  vedere  acest  obiectiv.   dragul  tău
            finisajele   interioare,   cea   restanţelor  pe  care  le  înre  stat 280 tone cartofi.  rii  produselor  spre  punc  bolnăvirilor,  întărirea  ca  De  asemenea,  vor  fi  in  ILIA: Răi
                                                                                                                                                                            (Lumina)
            de-a  doua  scară  fiind  la   gistrăm  se  află  unele  acte   O  activitate  intensă  are   tele  de  depozitare  şi  desfa  pacităţii  de  acţiune  a  for  tensificate  activităţile  or  aterizează
            fundaţie.                  de indisciplină (absenţe ne  loc  în  aceste  zile  şi  în  gră  cere.          maţiunilor  sanitare  vo  ganizate  în  baza  progra-   nerul).
              —  Cum  apreciaţi  aceste   motivate,   nefolosirea   cu   dina  de  legume.  Brigada   Concomitent  cu,  partici  luntare  ale  Crucii  roşii,  mului-cadru  privind  edu
            stadii  ?  Mai  exact,  ce  ne   randament  a  timpului  efec  condusă  de  Silvia  Iordate   parea  la  recoltarea  culturi  intensificarea  activităţilor  caţia  sanitară  a  preşcola
            puteţi  spune  în  legătură cu   tiv  de  lucru,  a  întregii  ca  este  angrenată  în  recolta  lor  de  toamnă,  mecaniza  în   rîndurile  tineretului,  rilor,  elevilor  şi  studen
            felul  în  care  oamenii  mun  pacităţi  a  utilajelor  etc.).   rea  verzei  roşii  şi  a  ardei  torii  sînt  preocupaţi  de  ur  instruirea   populaţiei   în  ţilor.
            cii  din  brigadă  vor  încheia   Mai  sînt  şi  piedici  în  asi  lor. Continuă, de asemenea,   gentarea  însămînţărilor.  Vi  acordarea  primului  ajutor,   în  vederea  dezvoltării
            anul  1984  la  indicatorul   gurarea  cu  materiale,  cu   strîngerea  recoltei  de  cas  neri  seara  mecanizatorul   amplificarea  şi  diversifi  spiritului  de  solidaritate
                                                                                                                                                                             a Petri
            producţie fizică ?         utilaje  şi  forţă  de  muncă   traveţi,  vinete  ş.a.  Pînă  în   Gheorghe  Biriş  a  încheiat   carea  acţiunilor  social-u-  umană,  Crucea  roşie  ro  cultură.
              —  între  cei  298  de  şan-   în  conformitate  cu  cerinţe  prezent  ferma  legumicolă  a   însămînţarea celor 20 de ha   manitare.  mână  şi-a  făcut  o  datorie   Bucureşti
            tierişti  din  brigada  noastră,   le  impuse  de  realizarea   C.A.P.  Simeria  a  predat  la   destinate  culturilor  furaje  Bucurîndu-se  de  spriji  de  onoare  din  a  desfăşu  naftalină"
                                                                 fondul  de  stat  300  tone
            aproape jumătate sîntem co  planului   fizic,   nu   în  ceapă,  380  tone  varză,  în  re.  Tot  în  aceeaşi  zi  s-a   nul şi îndrumarea perma  ra  activităţi  menite  să   guşan.
            munişti.  Dorim  ca  acest   totdeauna   corelate   cu                          terminat  însămînţarea  spa  nentă  a  organelor  şi  or  contribuie  ia  obţinerea  u-
            sfîrşit  de  an  să  ne  găseas  prevederile   cuprinse   în   semnate  cantităţi  de  ar-   nacului  şi  a  salatei  în  gră  ganizaţiilor  de  partid,  co  nei  cantităţi  cît  mai  mari
            că  şi  pe  noi,  pe  toţi  cei  ce   planul  valoric.  Totuşi,  atît   deioase,  tomate.  Din  for  dina  de  legume.  Din  cele   mitetul  judeţean,  comite  de  sînge  prin  donări  ono
            muncim  în  cadrul  brigăzii   timp   cît   în   activitatea   maţia  de  lucru  din  satul   peste  240  ha  ce  vor  fi  în-   tele  şi  comisiile  de  Cruce  rifice.  Rezultatele  obţinu
            10  —  construcţii  montaj   noastră, a celor 298 de oa  Biscaria   se   evidenţiază   sămînţate  cu  cereale  păioa-   roşie  vor  desfăşura  în  a-  te  în  această  activitate  de
            Petroşani,  în  rînd  cu  cei  meni  ai  muncii  din  briga  Cristina  Schneider,  Maria   se  s-a  pregătit  o  însemnată   ceastă  săptămînă  o  gamă  judeţul  Hunedoara  îl  si  Timpul
            lalţi  comunişti,  cu  între  dă,  mai  există  mimfsuri   Săbaş,  Violeta  Cătană,  Vio  suprafaţă  pe  care  s-au  a-   variată  de  activităţi  de  tuează  printre  primele  pe   azi, 23 s
            gul  nostru  popor  —  întîm-   care  ne  aparţin  în  exclusi  rica  Polgar  şi  altele.  S-a   plicat  şi  îngrăşăminte  chi  educaţie  sanitară.  între  ţară.  în  cursul  Săptămî-   Vremea v
            pinînd  cu  succese  de  sea  vitate,  ar  fi  nedemnă  în  îmbunătăţit substanţial jire-  mice.           aceste  manifestări  se  nu  nii  Crucii  roşii  se  va  in  se va răc
                                                                                                                                                                            fi. mai mu
            mă  Congresul  al  XlII-lea   cercarea  de  a  căuta  scuze                                                  mără  simpozioane,  coloc  tensifica   activitatea   de   dea ploi,
            al  partidului.  Pentru  a-   şi  motivaţii  în  cauzele  o-   Se recoltează cartofii de pe ultimele         vii,  diferite  concursuri  cu  propagandă  în  scopul  ca   ales carat
            ceasta,   confirmînd   prin   biective.  Angajarea  care  se              suprafeţe                          o  tematică  variată,  gale  un  număr  cît  mai  mare   se vor se
            muncă  aprobarea  noastră   simte  mai  cu  seamă  în  ul                                                    de filme.              de cetăţeni să intre în rîn-   electrice,
                                                                                                                                                                            de apă că
            deplină  la  prevederile  în  tima  vreme,  ritmul  accele  Tovarăşul  Nicolae  Pan-   hectare.  Recoltatul  acestei   O  problemă  de  cea  mai  dul  marii  familii  a  dona  15 1/rap.
            scrise  în  Proiectul  de  Di  rat  în  care  se  lucrează  sînt   tea,  preşedintele  Consiliu  culturi  s-a  încheiat  în  toa  mare  însemnătate  încre  torilor onorifici de sînge.  moderat,
            rective  ale  forumului  co  premise  favorabile  pentru   lui   unic   agroindustrial   te  unităţile,  cu  excepţia   dinţată  de  conducerea  de            locale pin
                                                                                                                                                                            oră, predi
            muniştilor,  ne  străduim  cu   realizarea   angajamentelor   Brad,  ne-a  informat  că  în   C.A.P.  Brad  şi  Rişca,  unde   partid  şi  de  stat  Ministe  MARIA RAD,   torul vest
            toţii — dulgherii lui Gheor  asumate   —   recuperarea   unităţile  agricole  din  a-                        rului  Sănătăţii,  Societăţii   preşedintele      minime
            ghe  Neagoe,  Nicolae  Gheor-   restanţelor,  îndeplinirea  e-   ceastă  zonă  se  acţionează   se  depun  eforturi  în  vede  de  Cruce  roşie  şi  Minis  Comitetului judeţean   intre 8 şi
                                                                                                                                                                            maxime î
            ghiu, Gheorghe Savin, mon-   xemplară  a  sarcinilor  ce  ne   pentru  strîngerea  cartofi  rea  finalizării  grabnice  a   terului Educaţiei şi învă-  de Cruce roşie  grade. Izt
            torii conduşi de Mihai Bo-  revin.                   lor de pe ultimele 24 de   lucrării respective.





