Page 75 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 75
.ÎMBĂTA, 22 SEPTEMBRIE 1984 Pag. 3
Ridicarea necontenită Ambiţia meşterilor de artă Sporeşte continuu volumul
a nivelului tehnic si V 7
i sup- calitativ a! produselor populară-originalitate şi calitate de resurse minerale utile
săiulului (Urmare din pag. 1)
lui ani- ...Do la boiangerie, unde colectivul secţiei, trasind cu înrcgistrîndu-se depăşiri de
plan pe cele opt luni şi ju
programe proprii de acţiu iscusiţi meşteri în arta vop creta pe suprafaţa stofei
şti a!“ mari randamente le-am a- mătate din an. „împreună
n. „Lu- ne, detaliate pe secţii, uzi sitului împrumută culorii na din lină linii, apoi cu foar- vut tot la Troiţa, în me cu cei 150 de oameni, din
ă a fra- ne, ateliere şi fluxuri de turale a linii zeci de nuan leca decupind cu atenţie die 282 metri granic pe lu
fabricaţie, urmărindu-se îm ţe diierite, lirele iau dru formele care, îmbinate in- rînclul cărora se remarcă
sretei nă. Dedicăm aceste succe maiştrii Ioan Barbu şi Ioan
bunătăţirea performanţelor mul ţesătoriei. tii cu mina, apoi la maşina se ale noastre apropiatului
la nai .tehnice ale produselor, ri in atelierul de ţesut, si de cusut, vor forma un Bota, minerii şefi de for
ii mele. forum al comuniştilor ro maţii Ioan Ancău şi Petru
lic dicarea nivelului lor cali tuat la ultimul etaj al mo mantou sau o jachetă. Lu mâni şi ne angajăm ca pî- Tanchiş, sondorii’ Vasile
■ietenia" tativ. Ca urmare a preocu dernului complex meşteşugă crează cu calm dar şi cu nă la acest mare "eveniment Miclea şi Emil Turcin, sîn-
părilor responsabile ale or resc al Cooperativei de ar o îndemînare pe care a să le majorăm şi mai mult".
ăe isto- tem hotărîţi să majorăm
ganizaţiilor de partid, ale tă populară şi meşteşuguri primit-o în cei 32 de ani Despre activitatea fruc sporurile de producţie de
izical organelor de conducere co artistice din Haţeg, 62 de de meserie, intii ca ucenic tuoasă a sondorilor şi fru pînă acum, să încheiem
ite, pace lectivă, ale colectivelor femei minuiesc cu abilita la ,,Retezatul“ şi, apoi, de moasele rezultate obţinute
ti că muncitoreşti în ansamblu, înainte de termen anul e-
rţial e.o- te tot atîtea războaie de la înfiinţarea cooperativei ne-a vorbit şi maistrul de conomic 1984“ — sublinia
se aplică tehnologii noi de ţesut din care scot, la slîr- „Haţegana", aici la croi Şi foraj Aurel Făt: „Coordo inginerul geolog Gheorghe
bun gă- lucru, de la începutul anu şitul schimbului, suie de creaţie. nez patru brigăzi şi şantie Velciov.
ănisiune lui introdueîndu-se în fa metri pătraţi de stofă.
corcgra- - Reclama cea mai bună rul Rovina. Lucrăm cu trei în lumina prevederilor
bricaţie 1193 produse noi, - Am înregistrat de la în a articolelor vestimentare instalaţii de foraj la supra Proiectului de Directive a-
a din care şase tipuri de ma- , ceputul anului - ne spune pe care le executăm - ne faţă şi cu una în subteran,
„O va- şini şi utilaje, 1 142 bunuri 1c Congresului al XII 1-lea
'.e“. Pro- (Urmcre din pag. 1) Solia Fălăitar, şefa secţiei, spune - este calitatea. Şi ne organizăm bine lucrul al partidului privind dez
cviziunii de consum, peste 50 sorti o depăşire a planului cu ne străduim să lucrăm fru şi ne asigurăm în mod co voltarea şi mai accentuată
mente de materiale. 6 000 metri pătraţi, obţi- mos, să dăm o notă aparte respunzător materialele şi a bazei de materii prime
ru. or- litatea acesteia la cerinţele Aşa cum se evidenţiază
păpuşă şi exigenţele pieţei interne cu pregnanţă în Proiectul nînd, in primul semestru al confecţiilor, indiferent că le piesele de schimb necesa pentru ţară, oamenilor
şi externe. anului, un loc de frunte in executăm in serie sau la re, îneît reuşim luna de lu muncii dc la Brigada com
cţial co- de Directive ale Congresu întrecerea socialistă din comandă. Dorim să ne res nă depăşiri de plan la îna plexă Brad a I.P.E.G. Deva
Prevederile Proiectului lui al XlII-lea al partidu intări. între cei mai des
“ vioară secţiile cooperativei. Ţesă pectăm angajamentul faţă le revin sarcini deosebit de
de Directive găsesc un larg lui, pentru a ridica stan toare cu experienţă, cum de beneficiarii noştri — toinici muncitori se numă importante de punere în
ecou şi în unităţile econo dardul tehnic al produse sint Emilia Olărescu, Vale- U.J.C.M. Constanţa şi Timi ră sondorii Nicolae Bule, valoare a unor noi resurse
mico ale judeţului nostru, lor, calitatea acestora, tre ria Petresc, Olga Dăncescu, şoara, I.C.R.T.I. Tg. Mureş, Ioan Ciopota, Avram Mi- minerale în perimetrul Ţă
în minerit, metalurgie, e- buie să fie îmbunătăţită Maria Vlad, Lenuţa Doncea, magazinele „Romarta“ şi heţ, Cornel Bănici, Nicolae rii Zarandului. Din discu
nergetică, dar şi în ramu calitatea activităţii produc dar şi mai tinerele Zenuca „Unirea" din Bucureşti - Todor, Simion Frăţilă, Ioan ţiile cu interlocutorii am
rile de vîrf ale construc tive în ansamblu a fiecărei Mihăesc, Rodica Clep, Da să le livrăm mărfurile con Pleşa. Pe opt luni şi ju reţinut hotărîrea unanimă
ţiei de maşini, chimiei, me întreprinderi, înţelegînd mătate raportăm o depăşi
i>*f a- canicii fine, industriei u- prin aceasta calitatea orga niela Magdescu se implică form contractelor încheiate. de a-şi spori preocupările
[ " i cu dăruire in realizarea ...Şi reuşesc. Argumentele re de peste 1 200 m". şi eforturile în muncă, con
ei bi a- şoare, fiecăreia revenindu-i nizării producţiei şi a mun sarcinilor zilnice de plan, La Troiţa—Bolcana, col tribuţia la creşterea zestrei
adiojur- şi sarcini tot mai însemna cii, calitatea proceselor teh sint nu numai depăşirile lu mai mare şantier al brigă de materii prime a ţării. Şi
îemSrilc te la export. Organele şi nologice, ordinea interioară fiind conştiente că de ca nare ale planului, ci şi a-
Nicolae litatea şi promptitudinea precierile solicitanţilor pri zii şi al întreprinderii, se încă un angajament: în
sulul al organizaţiile de partid, con şi starea disciplinară, cali muncii colectivului nostru lucrează la cercetarea pen cinstea înaltului forum al
aslre <lc siliile oamenilor muncii din tatea relaţiilor cu celelalte vind calitatea produselor, tru punerea în valoare â comuniştilor români, bri
i presei; unităţile economice acţio unităţi socialiste şi, nu în este legată realizarea sar iscusinţa unui vrednic co
; 12,35 cinilor celor două secţii, lectiv de artizani care a unor importante zăcăminte gada din Brad va îndeplini
lorului ; nează cu fermitate şi răs ultimul rînd, calitatea oa care confecţionează din sto de cupru. Se folosesc me planul anual cu o lună mai
5,00 Me- pundere comunistă pentru menilor, nivelul lor de pre prezentat, la intilnirea cu tode moderne de cercetare, devreme şi la activitatea
Buletin ducerea la îndeplinire a gătire politică şi profesio fa ţesută de noi articole contractanţii, 330 de mo
ă popu- nală, răspunderea în mun vestimentare şi de decora- dele creaţie proprie, înche la toate punctele de lucru de galerii şi puţuri
„Prinţul Programului privind îmbu ţiuni interioare. ind cu diierite întreprinderi
letin de nătăţirea nivelului tehnic şi că pentru lucrul bine fă
cop so- calitativ al produselor în cut. In expoziţia permanentă şi unităţi comerciale din
0 Muzi- perioada 1983—1985 şi pî- Comuniştii, toţi oamenii a unităţii, alături de mode ţară contracte în valoare
7,45 Mo lele de confecţii mai vechi de 22 milioane lei.
li Orele nă în anul 1990, program muncii din unităţile econo
irnal; ★ elaborat din iniţiativa şi mice ale judeţului, din in ou apărut zeci de noi ti Ambiţia meşterilor din
La sm- sul) directa îndrumare a stitutele de cercetare şi puri de confecţii artizanale fiecare secţie prin care fi-'
adiojiF - mantouri, jachete, fuste, rul de lină îşi urmează dru
le dans; secretarului general al proiectare, din şcoli şi fa troacare, cergi.
a nuizi- partidului, t o v a r ă ş u l cultăţi, văd în materializa mul pină la produsul Unit
Nicolae Ceauşescu, cele mai rea prevederilor Proiectului — Secţia confecţii I — este de a dărui articolelor,
multe dintre prevederile de directive ale Congresu subliniază Viorel Marcu, multe din ele unicate, acea
acestui program fiind su lui al XlII-lea al partidu preşedintele cooperativei, notă originală după care
bliniate şi întărite în Pro lui chezăşia sigură a pro realizează 60 la sută din le recunoaşte oricine, înso
iectul de Directive ale Con priilor împliniri, a înain planul total al unităţii, în- ţind aprecierea cu cuvinte
gresului al XlII-lea al tării României pe drumul registrînd lună de lună de le „sint de Haţeg". Adică
lra (Pa- P.C.R. La nivelul centra dezvoltării impetuoase, spre păşiri importante de plan. lucrate cu bun gust şi fan
murdară lelor industriale şi între noi culmi de progres şi ci L-am găsit pe Aurel Se- tezie.
IA : Lo- roni, cel care coordonează ESTERA SiNA
(W ’n prinderilor s-au elaborat vilizaţie,. spre comunism.
' U
I p«(0-
Salutărl ZILE RECORD
tcăra) ; LA DESCOPERTĂ Efort comun, susţinut Secţia tle bunuri meta
ta); PE- In această perioadă, la ca lice Brad : IVIarioara Rusu
aurului riera Cîmpu lui Neag, acţiu se distinge prin calitatea
za Pană nea prioritară este intensifi (Urmare din pag. 1) timpului de lucru şi a uti articolelor realizate.
alax (7 carea ritmului de lucru la lajelor. în această privinţă
1 : Yan- descopertă, ceea ce garantea subliniat mai mulţi parti adunarea a criticat nu nu
(Cultu- ză randamente sporite la căr cipanţi la dezbatere — con
reau să bune, în zilele ce urmează. mai biroul organizaţiei de
ipi (Lu- — Planul nostru de trans stă în creşterea potenţia bază, ci întregul colectiv
Alaee- port, plus recuperarea unor lului calitativ al oamenilor, pentru că este încă mare
); ANI- restanţe care s-au acumulat ridicarea calificării şi poli fa
uereena- în primele Urni ale anului, ne numărul zilelor dc conce CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA «SI
; URI- cer să transportăm 24 000 tone calificării tuturor lucrăto dii medicale, învoiri şi ne
Noorio pe zi material rezultat din rilor. Este nevoie de aceas
descopertările care se fac — motivate. în condiţiile creş
Zică ce ta pentru că în 1984 şi în
îşie); O- preciza la faţa locului tovară 1985 creşte complexitatea terii productivităţii muncii
şul inginer Iosif Bulea, direc
cu 3,5 la sută, în 8 luni tre
•ănit din torul I.T.A. Hunedoara—Deva. cute din acest an, pierde Se desfăşoară din plin recoltatul cartofilor
(Patria); Prin măsurile pe care le-am sarcinilor de plan. Mai e-
ie — se- luat, printr-o mai bună orga xact este vorba de dificul
I GEOA- rea este considerabilă, fapt
nizare a lucrului pe cele două tăţi în comenzi şi diversi
în plină schimburi a cîte 10 ore fie sesizat bine de adunare şi (Urmare din pag. 1) o să fie tot satul aici". dar şi al cooperatorilor din
ultură) ; care, transportăm zilnic peste ficarea producţiei de care consemnat şi în hotărîre Şi era necesar să vină brigăzile Sarmizegetusa şi
(Dacia) ; 25 000 tone materiai din lu se leagă precizia în orga ca direcţie de acţiune. aflau la adunat şi sortat cît mai mulţi oameni la Ilobiţa, conduşi de Mihai
călătorii- crările de descopertă. nizarea formaţiilor, mobi
oiul ste- Am notat în continuare a- Menţinînd permanent ac 90 de elevi, împreună eu scos cartofii, deoarece s-au Voinoni şi Alexandru Su-
(Casa devărate recorduri la trans litate sporită, uneori chiar tivă atenţia asupra poten dascălii lor. recoltat, pînă ieri, doar 17 ciu, care, practic, au ieşit
RIA; De port, schimburi în care s-a la interval de cîteva orc, ţialului oamenilor, aduna întîlnim în cîmp şi pe ha din cele 70 ha cultivate. zilnic în număr mare la
Hureşul); depăşit 13 700 şi chiar 14 000 urmărindu-se realizarea rit Petru Mihăiloni, primarul „De aceea am făcut o mo lucru.
xiile I-TI tone transportate. Este răs mică a planului. rea generală a relevat ne bilizare puteniică în rîn- Cînd am ajuns pe tar
Rl: Alo, punsul de muncă al oamenilor voia întăririi muncii de e- comunei Rîu de Mori, venit
ica (Mi- de la acţiunea „Huilă — Cimpu Din aceeaşi rezervă face ducaţie, de folosire maximă să sprijine concret activita dul tuturor locuitorilor sa laua „La şcoală", mecaniza
lui Neag“, dedicat apropiatului tului — sublinia Mircea torii Ion Stăncioni, Petru
forum al comuniştilor români. parte folosirea intensivă a a tot ee pot ei. tea, să impulsioneze ritmul
de lucru — zice —, întru- Ursu, secretarul biroului Şervenschi, Florin Mirea
cît cooperativa din Clopo- executiv al consiliului popu şi Simion Cristian intrase
tiva are dc recoltat cartofii lar comunal —, arătîndu-le ră deja cu plugurile şi
mii
de pe o suprafaţă de 90 ha, că este nevoie să iasă la discurile pe terenul elibe
iar pînă ieri am eliberat 24 lucru în cîmp toată sufla rat de cartofi, la pregătit
îltură. o- ha. Aşa că cei trei meca rea satului, pentru a în terenul pentru semănat.
rul „No- nizatori de pe maşinile de cheia recoltatul în perioa „Aici vom semăna „triti-
..Senti-
“ de Si- scos cartofi — Vidu Moi- da optimă". eale" — arăta Gheorghe
sescu, Leon Predoni şi Iu- Alături de cooperatori ac Vrînceanu, inginerul şef al
- % liu Bcrnat — dădeau zor să ţionau mecanizatorii Liviu cooperativei — întrunit te
asigure „front de lucru" foănilescu, David Rusu, Dă- renul este mai sărac şi se
pretează bine la acest hi
numeroşilor cooperatori ve
nuţ' Muntean, împreună cu
brid
grîu—secara.
Wm i i m Hi W M lm i niţi în acea zi la recoltat. Iustin Dudaş, şeful forma începem semănatul ' Mîine
i pentru wm Pe o altă tarla, Liviu ţiei de mecanizare. Mai
ie 1984 : . Ştruchel semăna rapiţa. A- munceau la recoltat şi 130 Deşi în unităţile amintite
i general flăm că pusese deja să- elevi de la şcoala generală ritmul recoltării cartofilor
■1 tempo- * V , « . mînţa sub brazdă pe 20 ha. din sat, cu profesorii Ma s-a amplificat este necesar
Sdca ploi
caracter în „Plnnu mare" şi „Li ria şi Cornel Mihuţ, Vic- ca factorii de conducere
izolat şi vada Binder", cele două te torean Moş. şi specialiştii să acorde o
electrice, renuri unde C.A.P. Rîu de Cel mai bine la recolta atenţie maximă sortării a-
e apă pot
in 24 de Mori are cultura de cartofi, tul cartofilor se prezentau cestora — îndeosebi la
afla slab, se aflau la recoltat „90 de cooperatorii din Sarmizege- cooperativele din Ostrov,
ele inten- cooperatori — cum ne spu tusa. Au încheiat deja de Glopotiva şi Tote.şti, ştiut
n sud-est fiind că eie asigură să-
ină la 50 nea Marin Crişan, preşedin strîns cartofii dc pe 30 ha
urile mi- tele cooperativei, care ţinea din cele 45 ha cultivate. mînţa tuturor unităţilor
inse intre evidenţa oamenilor —, dar Meritul, aflăm, este al me cooperatiste din judeţ —
cele ma Aglomeratoru'i (le pe noua platformă a C.S. „Victoria" Câlan — creaţie a anilor con pentru a asigura producţii
grade. strucţiei socialiste. uite-i, tot vin, unul după canizatorilor Ştefan Dă-
altul, aşa că peste un ceas nescu şi Leonuţ Stoieoni, de calitate.
