Page 96 - Drumul_socialismului_1980_11

Pdq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 174 ® SÎMBATA, 29 NOIEMBRIE 1980

O.N.U. Adoptarea unei rezoiuţii-cadru Sesiunea anuală a G.A.T.T.
DE UNDE A FOST aceste cercetări iau parte ,
privind drepturile omului GENEVA - 28 (Agerpres). niât necesitatea ca toate ATACATĂ TROIA ? o echipă de cineaşti de la 1
— L,a Geneva s-au desfă­ părţile contractante .să-şi societatea „International i
NAŢIUNILE UNITE 28 re, dreptul la educaţie, la şurat . lucrările celei de-a intensifice eforturile pen­ „Imaginea- noastră asu­ Expeditions oi Tampa“ i
(Agerpres). —• Comitetul sănătate —- prin adoptarea 36-a sesiuni anuale a păr­ tru desfăşurarea unui co­ pra războiului troian arc (Florida), precum şi oa- '
pentru problemele soclal- unor măsuri adecvate ia ţilor contractante La Acor­ merţ internaţional cit mai citeva idei greşite“ — a meni dc ştiinţă dc la „Co- ţ
umanitare şi culturale al scară naţională şi interna­ dul Generat pentru Tarife declarat recent geologul lumbia University“ din i
Adunării Generale a O.N.U. ţională. şi Comerţ (G.A.T.T.) Reu­ liber, pentru adaptarea a- american John Krail, de New York şi Institutul de '
■a adoptat o importantă re- niunea a fost consacrată e- cestuia la realităţile econo­ Ia Universitatea Delaware. tehnologie al Universilătii 1
zoluţie-cadru privind drep­ Rezoluţia adoptată vine xaminării eforturilor depu­ mice actuale, care impun In urma unor ioraie eiec- din California, care înceur- 1
turile omului. să confirme valoarea con­ instaurarea unor condiţii e- 8 ( luate in jurul localităţii că să localizeze nava cu !
cepţiei umaniste româneşti se. în cadrul G.A.T.T. pen­
Rezoluţia — la care tru depăşirea dificultăţilor chitabile de participare la ' ) Hissariik (unde a dcsco- ajutorul unor metode de 1
România esle coautoare re­ privind drepturile omului, existente în calea schimbu­ comerţul mondial a tuturor | j perii Schliemann, la slîr- investigare moderne. Ba- ţ
liefează faptul c:ă, pentru concepţie revoluţionară ca­ rilor comerciale internaţio­ ţărilor şi, în special, a ce­ şilui secolului trecut, rui­ z.îndu-se atît pe calculele i
garantarea plenară a drep­ re pune în prim plan înflo­ nale. lor în curs de dezvoltare, nele Troici), el a scos ta carlograiice, cît şi pe u- J
turilor omului şi a demni­ rirea multilaterală a per­ Intervenind în dezbateri, î-n concordanţă cu cerinţe­ iveală mostre de rocă de paralura modernă dc in ţ
tăţii integrale a persoanei sonalităţii umane, înfăptui­ şeful delegaţiei române, le edificării noii ordini e- acum 7 000 de ani, care vestigaie u adîncurilor, i
umane, este necesar să se rea plenară a drepturilor MLrcea Petrescu, a subl,i- conomice internaţionale. atestă că celebra cetate specialiştii participanţi la }
asigure dreptul la muncă, fundamentale ale omului, era înconjurată din trei această operaţiune se ara- i
precum şi participarea ce­ garantarea materială a e- păr(i de apă. In secolele lă optimişti în privinţa ţ
lor ce muncesc la conduce- xercitării lor efective. Noi asasinate politice la San Salvador următoare, marea a înce­ şanselor de realizare a i
put să se retragă, lăsînd proiectului, declarînd că J
Terorismul — cea mai gravă SAN SALVADOR 28 (A- Juan Chacón, Humberto în urmă mlaştini, iar gol- epava va putea ii locali- ţ
iui Dardanele, unde se zală şi explorată, în care l
problemă a Spaniei gerpres). — într-un comu­ Mendoza şi Manuel Franco, susţinea că şi-a lăsat A- scop au delimitat o zonă ?
nicat oficial dat publicităţii membri ai Comitetului Exe­ U gamemnon Hota, se alta maritimă de aproximativ i
MADRID 28 (Agerpres). este de 128. la San Salvador, Comisia cutiv al F.D.R., au fost asa­ — pc atunci — la 9 mile 100 mile pătrate. Organi- (j
— In cursul ultimelor 35 Intr-o declaraţie făcută pentru presă şi propagandă sinaţi în apropierea capita­ sud de actuala coastă. Dc zid orii operaţiunii speră I
de luni, 351 de persoane la Madrid, secretarul ge­ a Frontului Democratic Re­ lei salvadoriene — transmi­ lupi, atunci cînd a al ir mat ca, dincolo dc interesul i
şi-au pierdut viaţa în Soa- neral al Partidului Socia­ că grecii au venit să ata­ ştiin(ilic şi istoric al cer- ţ
nia ca urmare a atentate­ list Muncitoresc Spaniol, voluţionar (F.D.R.), care te agenţia EFE. Organizaţia ce Troia prin Dardanele, cotărilor, să reuşească 1
lor teroriste. După asasi­ Felipe Gonzalez, subliniind grupează cele muţi largi for­ extremistă de dreapta „Ma­ Strubon (geograi roman scoaterea din adîncuri a }
narea, în cursul zilei de că violenţa politică a luat ţe de stînga din Salvador, ximiliano Hernández“ a a- din secolul I î.e.n.) se baza unor comori ailale Înţepa- \
joi, a şefului poliţiei mu­ amploare în ţară, a arătat a anunţat că secretarul ge­ nunţat telefonic presa că îşi pe configuraţia geogralică va „Titanicului", îif-'ş&a (
nicipale din San Sebas- că „terorismul constituie din timpul său şi nu din re câteva incunabules^-g- 1
tian, numărul victimelor cea mai gravă problemă a neral al F.D.R., Enrique Al- asumă responsabilitatea a- timp ! Iui Homer. sehit de preţioase, prcc'um ’
terorismului pe anul 11)80 Spaniei". va.rez Cordoba, precum şi sasinafelor. Or, aşa cum susţine şi bijuteriile din seiiurile ’
geologul american, acum navei, evaluate Ia peste ^
3 250 de ani, cînd a avut 200 milioane dolari. Dar, 1
loc războiul troian, apa de aşa cum declară cineaştii )
reciproc asupra activităţii comunităţi, deşi nu se des­ tare de la Bonn asupra mică adîncime şi mlaşti­ americani participanţi Ia î
P.S.U.G. şi P.C. din Dane­ făşoară intr-un ritm prea pr og ra m u I ui g u ver n a m e n tal, se întindeau pină la expediţie, se speră că \
na
marca, făcînd, totodată, un alert, au fost pină in pre­ ministrul vest-german al e- poalele promontoriului pc principala „comoară" pen- ,
schimb de opinii asupra zent constructive, ele de- conomieî, Otto Lambsdorff, care se afla aşezată ceta­ tru realizatori va ii însuşi ’
unor probleme ale situaţiei monstrind existenţa anumi­ a declarat că cetăţenii tea, iăcind imposibilă a- Ulmul despre „Titanic". \
internaţionale şi mişcării tor puncte de vedere co­ R.F.G. „trebuie să strîngă costareu. Potrivit geologu­
6 Partidul "Muncitoresc comuniste şi muncitoreşti. mune între cele două părţi. cureaua, dacă doresc ca lui american, venind pc STELE CONTRA
Socialist Ungar şi Partidul „Pare evident — arată se­ deficitul balanţei de plăţi Marea Egee, grecii şi-au DOLARI ^
Comunist German se pro­ El Reunită la Roma, pen­ cretarul general al O.N.U. al ţării şi alte probleme e- lăsat Hota în goliul Besik,
nunţă pentru convocarea tru a analiza ultimele evo­ — că părţile au ajuns la conomice să fie soluţiona­ la vest de Troia, şi au a- O societate din Toronto
grabnică a conferinţei de luţii ale politicii italiene şi concluzia că acest proces te". El a adresat astfel, lacal oraşul dc pc uscat, (Canada) a anunţai că va ^
dezangajare militară şi de­ situaţia creată ca urmare a de negocieri reprezintă cea după cum remarcă agenţia prin cîmpia din sud-estul constitui un ,,registru in- \
zarmare !n Europa, care ar gravului cutremur produs mai bună cale de a se a- Reuter, un mesaj clar, de­ său. Acest goli era şi mai ternationai al stelelor“. .
putea aduce o contribuţie duminică, Direcţiunea Parti­ junge la o reglementare loc încurajator milioanelor adine şi constituia şi o as­ Cum cea mai mare parte ’
importantă la întărirea pă­ dului Comunist Italian a dat justă şi durabilă a proble­ de muncitori vest-germani cunzătoare ideală pentru dintre cele 250 000 de ste- \
cii generale — se arată în publicităţii un document in mei cipriote". înainte de începerea nego­ Hota lui Agamemnon. Ie cunoscute în prezent ^
comunicatul privind vizita care se arată că este ne­ cierilor pentru contractele Chiar Schliemann şi-a a- nu sini înregistrate în ca­
la Budapesta a preşedinte­ cesară „o schimbare radi­ 0 La 28 noiembrie, in colective de muncă pe a- dus navele cu materiale taloagele de specialitate \
lui Partidului Comunist Ger­ cală în conducerea ţării", Uniunea Sovietică a fost nul viitor. dc construcţie şi uneltele cu nume, ci cu ciirc, so- ^
man, Herbert Mies. obiectiv ce rămine in cen­ lansat un nou satelit arti­ Ministrul de finanţe, Hans necesare săpăturilor tot in cietalea canadiană invită ,
trul strategiei comuniştilor ficial al Pămîntului, „Cos- Matthoefer, a atras atenţia goliul Besik, unde apa era doritorii să dea stelelor '
Ei Erich Honecker, secre­ italieni, - informează a- mos-1223“, la bordul că­ că rezervele valutare vest- propice acostării. De acum numele lor sau un aii nu- V
tar general al C.C. al genţia ANSA. ruia se află instalată apa­ germane nu sînt atît de încolo, susţine John Krait, ■, me la ulegerc. Bipcînte- ,
P.S.U.G.,^ a primit delegaţia ratură ştiinţifică. După cum mari pe cit se crede, pre- specialiştii care se ocupă a Ies, n.i gratis, ci pentru ’
P.C. din Danemarca, con­ B In raportul asupra pro­ precizează agenţia TASS, cizînd că ele pot acoperi de războiul troian vor tre­ suma modică dc... 30 de S
dusă de preşedintele parti­ blemei cipriote, înaintat A- aparatura, destinată conti­ doar o parte din deficitul bui să ia în consideraţie dolari. îmbietoare propu- i
dului, Joergen Jensen. nuării explorării spaţiului balanţei de plăţi. geogruiia regiunii din c- ■nerc mai ales pentru în­
dunării Generale a O.N.U.
Agenţia ADN informează de secretarul general al cosmic, funcţionează nor­ poca Iui Homer, ea fiind drăgostiţii holărîţi sgwzTţŢi '
iubitei... slc..ua dc peipcr. )
rea
că, în cadrul convorbirii ca­ Naţiunilor Unite, Kurt Wald- mal. complet deosebită de cîm- Cu condiţia să ailră cei 30 l
Ca
urmare,
actuală.
re a avut loc cu acest pri­ heim, se subliniază că noi­ purile de luptă ale războ­ de dolari. Numai că cet- /
lej, reprezentanţii celor le runde de negocieri din­ EI Luind cuvintul in ca­ iului troian vor trebui celălorii de la Observalo- j
două partide s-au informat tre reprezentanţii celor două drul dezbaterilor parlamen­ căutate la sud de Troia şi rul astronomic de renume (
Ia est dc goliul Besik, sus­ mondial Smithsonian, în- i
ţine geologul american. sărcinafi oiicial cu cala- t
logarca stelelor, s-au do- ţ
„TITANIC“ REDIVIVUS vedit toarte scQptici la a- i
„Perspective întunecate pentru ţările sărace“ ¡tarea veştii: „Dacă bo- '
) Documentele vremii con- leaz.ă o sica Martha Smilli \
i l semnează faptul că, în ul­ esle treaba lor. Pe noi nu i
Pentru multe ţări în curs anii 1971—1975. Astăzi pro­ tinată exportului. In anii nu se înlîmple, ar trebui timul său mesaj „SOS“, nc interesează cîtuşi de
de dezvoltare, rareori per­ blemele sînt mult mai difi­ '60 şi 70 ritmul de creşte­ ca ţările bogate să acor­ lansai înainte de scufun­ pu[in". Ceea ce înseamnă \
spectivele au fost mai întu­ cile. Una din cauze constă re a produsului naţional de un ajutor financiar mai dare, in aprilie 1012, ma­ că Marlha Smilli va rămi- ^
necate decît acum. Ulti­ în faptul că punînd accen­ brut pe locuitor a fost în mare. ţărilor celor mai să­ rele pachebot „Titanic“, ne în cataloagele aslrono- i
mele majorări ale preţului tul pe combaterea infla­ aceste ţări de aproximativ race decît cel pe care l-au prin telegraiistul vasului
petrolului au adăugat alte ţiei, ţările occidentale pre­ 3 Ia sută. Chiar în condi­ acordat pînă acum. Dar, comunica următoarele co­ mice cu vechiul ei număr. '
în lond, nu e decît o stea \
miliarde de dolari pe fac­ lungesc recesiunea, ceea ce ţiile cele mai favorabile, dimpotrivă, ţările bogate ordonate ale navei:
41,40 de pc cer, nu una de pc i
turile do import ale ţărilor înseamnă reducerea ritmu­ acest ritm se va reduce în îşi reduc ajutorul financiar. grade latitudine nordică şi ecran... '
în curs de dezvoltare fă­ lui de creştere a comerţu­ anii '80 sub nivelul de 2,5 Este şi motivul pentru ca­ 50,14 grade longitudine
ră petrol. Recesiunea din re ţările bogate şi cele să­ apelul PERCEPTORII
ţările occidentale le-au race se înfruntă în lupta vestică, însoţite de LA PÎNDA 1
frustat de alte zeci de mi­ Din presa strâină pentru o reformă a siste­ dramatic: „Veniţi imediat.
lioane de dolari pentru ex­ mului economic internaţio­ Ne-am lovit de un ice- In Italia, frauda iiscală \
porturile pe care nu le-au nal şi a celui financiar. berg“. Acest mesaj revine a atins asticl de proporţii, \
putut efectua. In cel mal lui internaţional şi, deci, a la sulă pentru ţările în Ţările în curs de dezvol­ In actualitate, Ia 68 de ani incit guvernul a decis' să i
bun caz, rata lor de creş­ exporturilor ţărilor în curs curs de dezvoltare importa­ tare vor să înlăture actua­ de Ia producerea celei mai recurgă Ia metode torte : ’
tere economică va fi, în de dezvoltare. Rezultatul toare de petrol. Cel mai lul sistem economic inter­ mari calastroie maritime începînd de Ia 1 oc.tom- \
anii '80. sub cea realizată este că deficitul comercial probabil, el se reduce sub naţional, dar ţările bogate — în privinţa numărului brie, patronii dc localuri 1
în anii '60 şi 70. Toate a- al ţărilor în curs de dez­ 2 la sută. Nu este greu de se opun şi cred că, cu unele victimelor — din toate sînt obligaţi să dea iiecă- }
cestea se acumulează sub imaginat ce înseamnă a- reclificări, acest sistem ar timpurile şi, mai mult, dă rui client copia notei de \
forma celei mai severe voltare va totaliza, anul a- ceste statistici pentru oa­ putea continua. Dacă ţă­ serioase bătăi de cap spe­ plată, după care Ii se va \
crize cu care sînt confrun­ cesta, aproximativ 70 mi­ menii care trăiesc în cele rile în curs de dezvoltare cialiştilor americani, parti­ stabili nivelul impozitului i
tate ţările în curs de dez­ liarde de dolari, adică de mai sărace regiuni ale vor continua să întîmpine, cipanţi la realizarea unui datorat stalului. Ieşind J
voltare, importatoare de două ori mai mult decît lumii. In 1980 numărul oa­ în continuare, dificultăţi, iilm despre dramatica scu­ din restaurant, clientul \
petrol, de la proclamarea în 1978. menilor care trăiesc în să­ atunci este sigur că în vii­ fundare a „Titanicului“, trebuie să remită respec- 1
independentei lor naţionale. Ritmul de creştere eco­ răcie absolută este de a- torii cîţiva ani această care îşi propun, cu acelaşi tiva copie inspectorului /
Există indicii că această nomică în ţările în curs proximativ 780 milioane, luptă între cei ce au şi prilej, să localizeze epava fiscal postat la intrare. In )
criză nu este temporară, de dezvoltare depinde de iar în cursul deceniului cei ce n-au va deveni şi şi eventual, să aducă Ia caz contrar, riscă o amen- \
cum a fost cea care a ur­ nivelul fondurilor externe care urmează el va depăşi mai crîncenă. (Din „The supraiafă o parte din a- dă de 5 000—20 000 de ii-
mat primei cvadruplări a pe care le pot obţine şi de nivelul de 800 milioane. Times"). verile aliate Ia bord. La re italiene.
preţurilor la petrol din producţia industriei lor des­ Pentru ca acest lucru să 3
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari «n
2700 Deva : str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii. o
TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257 Costul unul abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 Iei (pe 6 luni), 96 lei (un an)