Page 93 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 93
I.M. Lupeni. Brigada condusă de Albert BaJint se numără mereu printre fruntaşe.
Foto: VIRGIL ONOIU
Organizaţiile democraţiei adoptarea şi înfăptuirea teritorial, după propunerile
şi unităţii socialiste — deciziilor. făcute de locuitori, în îm-
Anul XXXIII, nr. 7174 SÎMBÂTĂ, 29 NOIEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani sublinia tovarăşul Nicolae Pornind de la acesl dezi tîlnirile pe care le avem
Ceauşescu. secretarul gene derat, încă de ia consti lunar în cadrul „Tribunei
ral al partidului, la Con tuirea primelor organizaţii, democraţiei“ şi a altor a-
gresul al II-lea al Frontu Comitelui comunal Ghelari dunari cetăţeneşti, am ini
judeţean lui Democraţiei şi Unităţii al unităţii socialiste, sub ţiat o serie de acţiuni me
democraţiei
Organizaţiei
şi
nite să contribuie la reali
Socialiste — au un rol im
portant în organizarea par îndrumarea permanentă a zarea planului economic,
comitetului comunal de la buna gospodărire şi în
ticipării in strînsă colabo partid, şi-a îndreptat efor frumuseţare a localităţilor
rare şi sub conducerea turile în direcţia asigurării comunei, la o mai largă
partidului, a tuturor cate
unei participări largi, acti participare a tuturor lo
Ieri, a avut loc, la Deva, tă, exigentă şi plină de dului, tovarăşul Nicolae goriilor de oameni ai mun ve, a tuturor membrilor cuitorilor la activităţile po-
» dft’ara Comitetului jude răspundere asupra modali Ceauşescu, în cadrul ple cii la conducerea diferite celor cinci organizaţii de VIORICA SICOE,
ţean de partid, la lucrările tăţilor în care au acţionat narelor C.C. ale P.C.R., al lor domenii de activitate, a pe raza comunei, la o se preşedinta
căreia au participat mem organele şi organizaţiile de consfătuirilor de lucru sau treburilor obşteşti, ele a- rie de acţiuni importante, Comitetului comunal Ghelari
bri şi membri supleanţi ai partid, organizaţiile de ma cu prilejul vizitelor efec vînd un rol decisiv în uni de larg interes cetăţenesc. al Organizaţiei democraţiei
comitetului, membrii comi să şi obşteşti, consiliile tuate în judeţele ţării, mun rea forţelor creatoare ale Orientîndu-ne după sar şi unităţii socialiste
siei judeţene de revizie, populare, conducătorii în ca plină de devotament pa oamenilor muncii şi atra cinile ce ne revin din pla
activul de partid, primarii treprinderilor şi specialiştii triotic pentru îndeplinirea gerea tuturor energiilor la nul de dezvoltare în profil (Continuare în pag. a 3-a)
comunelor, oraşelor şi mu din industrie şi agricultu sarcinilor de plan şi a an
nicipiilor, cadre cu munci ră pentru îndeplinirea pre gajamentelor asumate în
de răspundere în econom-a vederilor de plan pe acest întrecerea socialistă.
judeţului, secretari ai co ultim an al cincinalului, e- Ca urmare a măsurilor
mitetelor de partid şi con forturile şi preocupările de poiitico-organizatorice şi
ducători de întreprinderi, puse in vederea pregătirii tehnice întreprinse, de la
reprezentanţi ai organelor temeinice a planului pe a- începutul anului, în indus
de masă şi obşteşti. nul 1981, pe întreg cinci tria judeţului s-au realizat
Plenara a analizat preo nalul viitor. peste prevederile de plan a GETUSA — LA RÎU
cuparea organelor şi orga S-a subliniat cu justele 202 milioane kWh energie MARE-RETEZAT. Ansam
niza! ¡il-or de partid, de sin că prin eforturile conjuga electrică, 16 600 tone oţel, blul folcloric al Centrului
pentru
dicat şi ale U.T.C., a consi te ale colectivelor de mun 17 500 tone laminate, 370 judeţean populare şi îndrumarea
miş
creaţiei
a
liilor oamenilor muncii pen că, îndrumate permanent tone fier în minereu, 1 350 cării artistice de masă a
tru realizarea prevederilor de organizaţiile de partid, tone maşini şi utilaje pen fost, ieri, oaspetele con
planului şi angajamentelor judeţul Hunedoara a putut tru industria metalurgică, structorilor de pe Rîu Ma-
re-Retezat
şi
iubitorilor
ai
pe anul 1980. asigurarea raporta cu mîndrie condu 11 300 mp placaje din mar artei din Haţeg. Astăzi,
condiţiilor pentru îndeplini cerii partidului realizarea mură, 140 tone produse pre „Getusa“ se va afla în mij
Gura-
rea sarcinilor ce revin ju înainte de termen, încă din lucrate din materiale plas locul minerilor de iar la miine,
barza
şi
Brad,
deţului din pianul naţional ziua de 22 noiembrie 1980, tice, alte materiale şi bu duminică, după spectacolul
unic pe 1981. De asemenea, a prevederilor de plan pe nuri de consum. De men de la Certcju de Sus, va
a fost prezentată o infor actualul cincinal la produc ţionat şi faptul că s-a in evolua în faţa deveni lor, la
şi
mare privind activitatea ţia industrială şi la export. sistat cu consecvenţă pen Sala sporturilor. „Cîntul „Ge-
hunedorcan“
al
jocul
Biroului Comitetului jude Rezultate deosebite au tru creşterea productivităţii tusei“ are ca oaspeţi inter
ţean de partid pe perioada fost obţinute în acest an şi muncii şi îmbunătăţirea ca preţi de seamă ai folcloru
de la ultima plenară. în activitatea de investiţii, lităţii produselor, pentru lui bihorean — Florica Un
gur — şi rapsozii din Ţara
Raportul la problema a- in transporturi şi telecomu modernizarea şi automatiza Oaşului — fraţii Piţigoi.
V lizată în cadrul plenarei nicaţii, precum şi în agri rea producţiei, pentru mai
a'4ost prezentat de către cultură, judeţul nostru spo- buna aprovizionare tehni- CALENDARE. O.J.T.
tovarăşul Ghcorghe Vaslu, rindu-şi sensibil contribuţia co-materială a locurilor de Deva a pus la dispoziţia
secretar al Comitetului ju la constituirea fondului de muncă, pentru aplicarea publicului calendare pe a-
nul
Conţinînd
1981.
frumoa
deţean de partid. stat de produse agroalimen- fermă şi eficientă a noului se peisaje turistice, în co
lor,
calendarele
găsesc
se
Pe marginea raportului tare şi realizînd în timp op mecanism economico-finan- de vinzare la toate unită
au luat cuvin tul tovarăşii : tim arăturile de toamnă. ciar, a autoconducerii mun ţile O.J.T. din judeţ.
Marin Mitrofan, Dan Ollo La baza succeselor obţi citoreşti şi a autogestiunii.
Simdescu, Doimi Sicoe, Sa nute în acest an şi cinci Au fost nominalizate cu re H ACŢIUNI ÎN SPRIJI- jj
bin Faur. llic Lavu, Con nal de către oamenii mun zultate bune o serie de u- NUL PRODUCŢIEI. Uteciştii *
stanţa Stan. Viorel Ocoş, cii hunedoreni au stat ho- nităţi economice între care din C.S. Hunedoara, preş- J
orelor
de
afara
Gheorghc Ordcan, loan târîrea şi angajarea fermă C.T.E. Mintia, C.M. Deva, tind, in în cadrul unor 8 1
program,
Popa, Vasile Nemeş'. Victor pentru materializarea e- C.S. Hunedoara, I.C. Orăş- acţiuni în sprijinul produc-
Aimăşan, îoan Rob, Stelian xemplară a documentelor tie, „Marmura“ Simeria, ţiei, numeroase lucrări de |
lăcă
montaj
atelierul
Popeseu. celui de-al XlI-lea Congres I.M.M.R. Simeria, întreprin tuşi I.M. Orăş'.ie, condusă de de comunistul prese. Echipa de montează reparaţii ia agregate şi u- s
lo,Ui
Cordea,
monlori,
şi
Raportul prezentat şi dez al partidului, preţioasele o- derile miniere Barza, Hu- un lot de piese care in curind vor lua drumul beneficiarilor. tilaje, recondiţionînd de j*
confecţîonînd
jj
piese
baterile care au urmat au rientări şi indicaţii dale de Echipa se evidenţiază lunar, prin depăşiri ale sarcinilor de schimb şi subansamble, „
făcut o analiză aprofunda secretarul general al parti (Continuare in pag a 2-a) producţie cu circa 20 la sută. realizînd o serie de lucrări &
la tunelul de dezgheţ de la 8
Uzina nr. 1, au înregistrat s
economii în valoare de pes- I
Fără repartifie, din apartament în apartament tă perioadă au fost colec- **
te 52 01)0 Iei. Tot în a ceas- t
tate de către tineri 35 tone *
Statul, ştim cu toţii, fa formelor de transfer şi în Ciurar, de la Aglomerato- de fier vechi, 300 kg hîrtie *
}
ambalaje
clin
şi
numeroase
ce eforturi deosebite pen cadrarea în muncă, cere rul nr. 2, introdus aici în sticlă. î
tru construcţia de locuinţe. conducerii secţiei să-i re mod abuziv de Dumitru
Numai în judeţul nostru se partizeze un apartament a- Şurmei, tot de la C.S.H., ■ SECŢIE DE CROITORIE |
investesc, anual, sule de vînd familia — compusă laminor 650, care trebuia MIXTA. Creşterea continuă „
milioane lei, o parte însem din şase copii şi se aşteap- să predea apartamentul a standardului de viaţă al &
Cri-
8
nată din acestea revenind fondului locativ, pentru co locuitorilor din satele Jos, •*
Dumbrava
şan.
de
municipiului Hunedoara. legul său de serviciu Lau Dumbrava de Sus, Ribiţa, J
Trebuie precizat de la în renţiu Popovici. Dar Gheor Ribicioara, Uibărcşti face 3
ceput că, în prezent, hune- Nereguli în folosirea ghe Ciurar, luînd exemplul necesară existenţa unei cu- s
dorenif dispun de un bun lui Şurmei, mai comite o prinzătoare şi diversificate I
unităţi
prestatoa-
reţele
de
fond de locuinţe, şi că, în fondului de sfat de ilegalitate, nepredînd nici re de servicii, amplasate cit * 9
acest domeniu, luindu-se în el apartamentul său nr. 45 mai aproape de localitatea I
considerare aspectele gene locuinţe in municipiul din Trandafirilor 6, unde de domiciliu al beneficiari- J
şi
Nicolae
rale, activitatea nu ridică introduce tot fără forme, lor. sînt cunoscuţi Ileana Bir- t |
pe
na
raza
probleme deosebite, dar nici Hunedoara pe Suciu Eugen, ca şi cînd comunei Ribiţa si în împre- «
nu se poate afirma că nu apartamentul ar fi fost pro jurimi ca iscusiţi meşteri &
mai sînt lucruri de pus la prietatea sa. croitori. De curind, au for- l
punct. mat în cadrul cooperativei k
tă al şaptelea — cazată pe în această situaţie Lau comunale de consum o j
După 10 ani în şantier, şantierul Rîu Mare-Rete- renţiu Popovici cu cei şase nouă secţie — de croitorie *
Laurenţiu Popovici, se ho zat. înţelegîndu-i-se situa copii după el, cere ajutor mixtă.
tărăşte să se stabilească în ţia, i se repartizează în în dreapta, în stînga, află
Hunedoara şi obţine trans micro 7, bloc 18, aparta
Grupul dc şantiere Rîu Ma re-Retezat, secţia de producţie că în micro 6, bl. L. 1, a-
industrială Haţeg. Comunistul Petru Opârtesou este strungar, ferul la C.S.H., secţia la mentul 57, cu patru came
şef de schimb 1a atelierul de prelucrări prin aşchiere. El minor 650. La început el re, Cînd însă îşi aduce fa
îşi depăşeşte sarcinile de plan lunar cu 10—15 la sută, exe- nu pune problema locuin GHEORGHE GOSTIAN
cutînd lucrări de bună calitate. milia, găseşte apartamen
ţei, dar după perfectarea tul ocupat de Gheorghe (Continuare In oaq. o 2-a)
