Page 97 - Drumul_socialismului_1980_11

sala dcucw -

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÀ !

ConfccţUmerele Terezia
Gircsiş şi Nicutlna Axinto,
două dintre fruntaşele Fa-
bridi de confecţii din Vul­
can.
Foto: MIRCEA JITEA

Prin majorarea, începînd Ceauşca.ii a manifesUit-o
¡3 buţiei oamenilor muncii din pentru creşterea nivelului
de la 1 decembrie, a retri­
de trai al minerilor şi si-
toate sectoarele care nu au derurg.ş iilor. Minerii Văii
Anuí XXXIII, nr. 7173 DUMINICĂ, 30 NOIEMBRIE 1980 < pagini — 30 bani beneficiat încă de etapa a Jiului, cei de la Brad sau
a munca patriotica.
In această sâptămtnil, nu­ Il-a, se consemnează în­ din Poiana Ruscai, alături
meroşi locuitori din Densuş, cheierea înfăptuirii progra­ de toţi minerii ţării au fost
Împreună cu Drăghin Bâ- mului de majorare a retri­ printre primii care au be­
Plenara comuni lărgită a Consiliului iuţ, vicepreşedinte au al lucrat buţiei în cincinalul 1976— neficiat de prima etapă a
con­
popular,
siliului
şi
şanţul au şi amenajat din drumul, 1980. Dacă avem în vedere majorării retribuţiei şi cu
faţa
taluzul
ei a început aplicarea e-
că veniturile din retribuţie
dispensarului
medical
u-
judeţean al F.D.U.S. şi Comitetului man al comunei. De ase­ sînt principala sursă a bu­ tapei a It-a. Siderurgiştii
menea, au fă cast gardul ca­
asemenea,
hunedoreni,
de
oamenilor
năstării
muncii,
re împrejmuieşte acest lo­ s-au numărat printre pri­
cal. atunci avem în acest pro­ mele categorii de oameni
gram
cea
mai
imaginea
judeţean al O.D.U.3. tul a CONCURS. „De la sta­ concludentă a grijii faţă de ai muncii cărora li s-a a-
inde­
clac
centralizat
şi
pendent de sub conducerea om de care este animată plicat majorarea. Grija fa­
ţă de minerii .ţării se re­
lui Bureblsfa — la marea întreaga politică a partidu­
Ieri a a viii loc la Casa deţean al O.D.U.S., stabi­ tate şt luările de cu vînt a unire de la 1 decembrie lui nostru. Felul în care a flectă şi în aceea că pro­
de cultură a municipiului lind măsurile şi principa­ reieşit că în acest an, sub 131«" a fost tema unui in­ fost eşalonată majorarea centul in care u fost majo­
Deva plenara comună lăr­ lele direcţii de acţiune ce conducerea şi îndrumarea structiv şi antrenant con­ reflectă fidel înfăptuirea rată retribuţia lor este su­
gită a Consiliului judeţean se impun pentru anul 1931. organelor şi organizaţiilor curs, organizat la de cadrele principiului socialist al re­ perior cu 5 la sută mediei
de
catedra
didactice
de
al Frontului Democraţiei şi Pe marginea informărilor de partid, consiliile jude­ ştiinţe sociale a I.S. Hune­ partiţiei după cantitatea, pe ţară. Dealtfel, faptul ca
Unităţii Socialiste şi a Co­ prezentate de tovarăşul ţean şi locale ale F.D.U.S. doara in colaborare cu calitatea şi importanţa so­ retribuţia medie in judeţul
au
mitetului judeţean al Or­ Gheorghe Matei, vicepre­ şi-au adus o contribuţie consiliul A.S.C., la care repre- cială a muncii. Şi dacă mai Hunedoara este superioară
participat
echipaje
ganizaţiei Democraţiei şi U- şedinte al Consiliului jude­ importantă la informarea zentînd toţi anii de studii avem în vedere şi faptul cu circa 10 procente me­
institutului,
nităţii Socialiste. La lucră­ ţean al Frontului De­ cetăţenilor asupra politicii şi secţiile zi. Dovedind o că procentul în care s-a diei pe ţară reflectă tocmai
cursuri
de
rile plenarei comune au mocraţiei şi Unităţii So­ interne şi externe a parti­ temeinică pregătire, între­ majorat retribuţia este su­ aceasta grijă deosebită, mi­
participat membrii Consi­ cialiste şi tovarăşa Di- dului şi statului, la coordo­ cerea şi-a desemnat cîşti- perior în medie cu o trei­ nerii şi siderurgiştii fiind
liului judeţean al F.D.U.S., dona Horia, preşedinta Co­ narea activităţii cultural- gălorii. Locul f — echipajul me prevederilor Congresu­ în judeţ categorii majori­
membrii Comitetului jude­ mitetului judeţean al Orga­ educative şi de ră.spîndire grupei 1 115 F.O., anul III lui al Xl-lea al partidului, tare.
(studenţii
Do­
BLaga,
Petru
ţean al O.D.U.S., preşedin­ nizaţiei Democraţiei şi U- a cunoştinţelor ştiinţifice şi rina Mezdrea, Mírela Va- legătura . directă dintre La rind-ul lor, oamenii
ţii consiliilor municipale, o- nităţii Socialiste, au luat tehnice, afirmarea princi­ sile, Dorin Pop) ; II — cuantumul efortului, expri­ muncii hunedoreni au răs­
elec­
grupa
3115,
răşeneşti şi comunale ale cuvîntul tovarăşii : Elena piilor eticii şi echităţii so­ tromecanică ; anul UI, grupa mat în produs social şi ve­ puns printr-o mobilizare e-
III
—
F.D.U.S., preşedinţii comi­ Drozd, preşedinte al Consi­ cialiste, a ridicării nivelu­ 3 1J.G — anul n, electrome­ nit naţional şi răsplata a- xemplară în producţia de
tetelor municipale, orăşe­ liului municipal Deva al lui de cunoaştere şi forma­ canică. cestuia apare şi mai evi­ minereu, oţel şi laminate,
neşti şi comunale ale F.D.U.S., Emilia Coşobea, rea concepţiei ştiinţifice dentă. Pentru că în de­ energie electrică şV cărbu­
centrala
automa­
O.D.U.S., activişti de partid, preşedinte al Comitetului despre lume a maselor de ta. a Direcţia judeţeană de cursul acestui cincinal, în­ ne, materiale de construcţii
reprezentanţi ai organiza­ orăşenesc O r ă ş t i e al oameni ai muncii. poştă şi telecomunicaţii Ilu- tregul nostru popor condus şi în construcţii. Este edi­
ţiilor de masă şi obşteşti, O.D.U.S., Ioan Toader, pre­ Acţionînd în lumina in­ ncdoara-Deva a finalizat cu competenţă şi clarviziu­ ficatoare pentru efortul
Ia
tele­
alte cadre cu atribuţii în şedinte al Consiliului co­ dicaţiilor date de secreta­ lucrările automată centrala locali­ ne de către partid a depus depus raportarea de către
din
fonică
activitatea F.D.U.S. şi a munal Pud al F.D.U.S., Sil­ rul general al partidului, to­ tatea Teliucu inferior. In- eforturi stăruitoare pentru judeţul nostru a îndeplini­
O.D.U.S. via Lăncrăjan, preşedinte varăşul Ndcolae Ceauşescu, cepind cu data de 1 decem­ propăşirea ţării. rii înainte de termen a pia­
aceasta
orele
L/a plenară a luat parte al Comitetului comunal Do- consiliile judeţean şi loca­ brie, conectată 20, sistemul au­ va în judeţul Hunedoara de nului cincinal la producţia
fi
la
tovarăşul Ion Ciucti, prim- bra al O.D.U.S., Ioan Arsin, le ale F.D.U.S. au organi­ tomat interurban, cu pre­ acest program de majora­ industrială şi la export.
ţcretar al Comitetului ju­ preşedinte al Consiliului o- zat largi acţiuni de mobili­ fixul 957. Informaţiile pri­ re au beneficiat sau ur­ Reaiizînd pînă la sfîrşitul
deţean Hunedoara al P.C.R., răşenesc S i m e r i a al zare a cetăţenilor la înfăp­ vind numărul de apel al a- mează să beneficieze de la anului şi cincinalului o pro­
for-
se
pot
bonaţilor
obţine
preşedintele Comitetului e- F.D.U.S., Florea Măciucă, tuirea sarcinilor economice min<l numărul 957-38115. 1 decembrie peste 199 000 ducţie industrialii supli­
xecutiv al Consiliului popu­ preşedinte al Consiliului şi sociale ale judeţului, ceea de oameni ai muncii. Vor­ mentară faţă de prevede­
lar judeţean. municipal Petroşani al ce a făcut posibil ca oame­ bind despre judeţul Hune­ rile pe cincinal în sumă de
Plenara a analizat acti­ F.D.U.S. şi Polina Berindei, nii muncii din industria ju­ doara se cuvine menţio­ 3,2 miliarde lei,‘oamenii
vitatea desfăşurată în anul preşedinte al Comitetului o- deţului nostru să raporteze nată grija deosebită pe ca­ muncii din industria jude-
1980 de Consiliul judeţean răşenesc Brad al O.D.U.S. re partidul, secretarul său
al F.D.U.S. şi Comitetul ju­ Din informările prezen- (Conimume In pag. a 2-aJ general, tovarăşul Nicolae {Conlmuare in oag ci 2-a)
» — 9 — « — e — » — i — o — « ¡b — »
Indicatorul de bază in investiţii — punerile în funcţiune
Oamenii muncii din ca­ al producţiei globale La de mărunţire mecanică şi cerea cheltuielilor materia­
drul I.C.S. Hunedoara îşi toate activităţile desfăşura­ alta de mărunţire piroteh­ le la 1 000 iei producţie
mobilizează plenar forţele te (construcţii-montaj, in­ nică, la Aiud — turnăto­ marfă (indicator la care s-a
în vederea îndeplinirii e~ dustrie, transport). Prin ria de oţel nr. 2 şi hala de preconizat o economie de
xenipiare a sarcinilor de realizarea de economii la prelucrări mecanice. De a- 173 lei, la nivel de şantier).
producţie. Rezultatele ob­ cheltuielile materiale am semenea, încercăm să pu­ Ce facem concret ? Asigu­
ţinute în acest an, pe în­ depăşit producţia netă cu nem în funcţiune turnăto­ răm o mai bună depozita­
tregul cincinal sînt rodul aproximativ 14 milioane lei. ria de role refractare (de­ re a cimentului, cărămida
aplicării noului mecanism Pentru noi însă, punerea în ficitare pe economia naţio­ o ţinem paletată, betonul
economico-financiar. Despre funcţiune a obiectivelor nală). Predarea obiective­ în bene, cofrajele le. recu­
modul cum s-a acţionat şi este principala proble­ lor enumerate, a altora, la perăm integrai, adică, pe
despre experienţa bună mă pe care o urmărim, mai termenele scadente, semni­ cît posibil pierderile să fie
cîştigată în acest domeniu zero. Ce vom face ? Să
a- aflat de ia participan­ continuăm ce am început,
ţii ia masa rotundă orga­ determinînd oamenii să în­
nizată recent la I.C.S.H. în ţeleagă că de respectarea
continuare, consemnăm o- stadiilor fizice pe lucrări şi
piiTiile exprimate cu acest normative depinde aplica­
prilej : importantă decît îndeplini­ fică hotărâtor modul în ca­ rea eficientă a măsurilor
Gheorghe Ivan, director rea unui anumit indicator re întreprinderea noastră luate pe linia autoconduce-
adjunct tehnic : Noul me­ de producţie, deoarece sîn- aplică noul mecanism eco­ rii şi aulogestiunii munci­
canism economico-financiar, tem conştienţi de efectele nomico-financiar. toreşti, câştigul nostru.
prevederile sale n-au con­ majore ce se răsfrîng pe Tudor Polifronie, şef e- Gheorghe Ordcan, secre­
stituit o noutate pentru această cale asupra econo­ chipă zidari, iotul nr. â : tarul comitetului de partid
noi. Din 1977, in paralel, a- miei naţionale. Ştim cu ce şantierul nr. 1 : Pe mine, pe întreprindere : Suportul
vem o evidenţă a realiză­ eforturi valutare cumpără noul mecanism m-a făcut noului mecanism rezidă în
rilor la producţia globală statul nostru fonta şi să înţeleg un mare ade­ realizarea tuturor indicato­
şi la cea netă, depistând cocsul, prin urmare nu pu­ văr : dacă vrei să cîştigi, rilor ele plan : în cazul
încă de atunci principalele tem rămîne indiferenţi la atunci munceşte mai mult, nostru — punerile în func­
căi care duc la sporirea punerile în funcţiune. Pînă mai bine, comportă-te ca ţiune. Fapt pentru care a-
valorii nou create, la înfăp­ în decembrie mai avem un gospodar care ştie să-şi preciem că rezultatele ob­
tuirea integrală a produc­ cîteva obiective importan­ rînduiască cu folos trebu­ ţinute în acest an la
ţiei fizice, elemente defini­ te 'pe care trebuie să le rile. Muncitorii din şantie­ I.C.S.H. nu exprimă capa­
torii în aplicarea noului finalizăm : la Călan — a- citatea colectivului de mun-
Şantierul <le construcţii ur. 5 Or&şlie — lotul 51 locuinţe: rul nostru au înţeles în
Maistrul Marin Brădişteiinu şi şeful echipei tic dulgheri, şi.o- mecanism. Rezultatele sînt glomeratorul nr. 1, turnă­ bună măsură acest lucru. Mosă rotundă realizată de
lan N’oglii, verifică cu atenţie şi responsabilitate calitatea lu­ evidente. Astăzi, procentul toria de- piese din fontă, Dar nu în totalitate. Aco­
crărilor executate la fundaţia tui ui nou bloc. LIVIU BRAICA
| Foto: viituri, o nou; de realizare a producţiei La Vaîea Şermagului (Alba) modarea însă continuă. Bă­
nete este mai bun decît cel — două estacade — una tălia o dăm pentru reciti- fCon li nu ¡p arta o 2-al